301,101 matches
-
nu trebuie să fii prea inteligent pentru a ghici motivația actualului ministru al Culturii: un nou mandat pe listele PSD. Evident, unul din cele puse deoparte pentru "specialiști și personalități". Halal specialiști și halal personalități. Speranța d-lui Theodorescu a rămas ușa din dos. După ce-a fost batjocorit la Iași de oamenii pentru care n-a făcut nimic, acum el speră să fie retrimis în Parlament la grămadă cu "piloșii" lui Iliescu! Păi, să nu te-apuce scârba? Ei și
Democrația ca o mlaștină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12440_a_13765]
-
blondă la treizeci de ani? Dar la patruzeci? La senectutea dumisale nici nu mă mai gândesc " mi-e suficientă cea a lui Răzvan Theodorescu. Așa cum Daciana ar fi putut deveni o gospodină drăgălașă, și dl Theodorescu ar fi putut să rămână în amintirea noastră prin protestul împotriva dărâmării bisericilor de către Ceaușescu. Din păcate, lucrurile au mers prost și pentru unul și pentru altul (și foarte prost pentru noi toți, cei care-i plătim din impozitele noastre): Daciana a ratat frumoasa carieră
Democrația ca o mlaștină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12440_a_13765]
-
Ion Barbu, lipsit de spirit critic în ediția Bacovia, de-a dreptul mediocru, dacă nu dezastruos, alături de Ilderim Rebreanu, în ediția Rebreanu - ceea ce ne conduce la concluzia că, punându-i la socoteală toate contribuțiile, Mircea Coloșenco este un editor îndoielnic. Rămânem cu nedumerirea de ce nu a fost solicitat Niculae Gheran pentru ediția Rebreanu. Mircea Coloșenco e un caz ciudat de excesivă creditare din partea coordonatorului colecției și prin el am putea redeschide o discuție veche despre necesitatea unei îmbinări între factologie și
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
fel de plagiat al muncii sale documentare. Această lipsă de omogenitate a calității științifice a edițiilor din colecția "Opere fundamentale" e defectul principal. Cele mai vulnerabile s-au dovedit ediția Goga (unde, după cum a arătat Mircea Popa, I. D. Bălan a rămas cu documentarea la nivelul anilor "70 și nu a preluat nimic din completările bibliografice ulterioare) și ediția Rebreanu (de un amatorism jenant în tot aparatul de istorie literară datorat îngrijitorilor ediției). Dar, rămânând la o apreciere de ansamblu, trebuie să
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
a arătat Mircea Popa, I. D. Bălan a rămas cu documentarea la nivelul anilor "70 și nu a preluat nimic din completările bibliografice ulterioare) și ediția Rebreanu (de un amatorism jenant în tot aparatul de istorie literară datorat îngrijitorilor ediției). Dar, rămânând la o apreciere de ansamblu, trebuie să spun că aceste ediții realizează un fel de bilanț general, în funcție de care se vor putea stabili direcțiile de studiu filologic al clasicilor și al modernilor, pentru a acoperi golurile și a remedia carențele
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
alte cuvinte, de pe această platformă, unde asistăm la o recapitulare a cercetărilor, vedem ce mai e de făcut în domeniul edițiilor critice. Oricum ar fi (critice sau insuficient critice, complete sau selective, noi sau vechi), edițiile colecției de "Opere fundamentale" rămân de referință, un reper (cel mai adesea pozitiv, dar uneori și negativ, derutant) pentru progresul editării științifice a clasicilor noștri. Necesitatea de a se raporta la stadiul anterior al cercetărilor rămâne un deziderat de onestitate căruia nu întotdeauna îngrijitorii edițiilor
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
selective, noi sau vechi), edițiile colecției de "Opere fundamentale" rămân de referință, un reper (cel mai adesea pozitiv, dar uneori și negativ, derutant) pentru progresul editării științifice a clasicilor noștri. Necesitatea de a se raporta la stadiul anterior al cercetărilor rămâne un deziderat de onestitate căruia nu întotdeauna îngrijitorii edițiilor îi răspund cum se cuvine. Ar fi minunat să vedem aduse în colecția "Opere fundamentale" și repetate aici în condiții cvasibibliofile edițiile Alecsandri, Ion Ghica, Anton Pann, Bolintineanu, care sunt deja
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
victorii ale colecției. Ar fi bine să fie duse până la capăt edițiile începute (Cantemir, Slavici, Arghezi, Istrati) - ceea ce nu va fi deloc ușor. Dar și mai interesant ar fi să se dea un impuls edițiilor întrerupte la Editura Minerva și rămase de izbeliște (Titu Maiorescu, Cezar Petrescu, Mircea Eliade, G. Călinescu, M. Sadoveanu, Lucian Blaga, Camil Petrescu, E. Lovinescu, Hortensia Papadat-Bengescu etc.). Ar fi de-a dreptul extraordinar să demareze acele ediții critice atât de necesare, dar pentru care nu există
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
capabili oamenii lui Iliescu și Năstase în setea lor oarbă după putere și bani. Vor pune la bătaie totul, doar-doar îi vor determina pe adversari să se recunoască învinși chiar înainte de-a începe campania electorală. În aceste condiții, speranța rămâne tot electoratul. Dezvăluirile și scandalurile de presă vor atinge cote apocaliptice, arătând încă o dată iresponsabilitatea și micimea morală a multora din personajele publice de la noi. Fluiditatea evenimentelor nu îngăduie nici un fel de previziune asupra a ceea ce se va întâmpla nici măcar
Mahalaua Armani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12417_a_13742]
-
că n-au fost dizolvate la timp și că Iliescu a continuat să se servească de ele e una din explicațiile stării de vomă în care trăiesc atâția români și-a dezastrului din viața economică. Pleacă, așadar, Stolojan, dar va rămâne o nostalgie după Stolojan. Sigur, majoritatea votanților acestora se vor orienta spre Băsescu. Dar o parte dintre ei s-ar putea să continue să-l caute pe Marele Retras. Nu toată lumea din România e fascinată de modelul demagogiei comunistoide Năstase-Iliescu
Mahalaua Armani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12417_a_13742]
-
din România e fascinată de modelul demagogiei comunistoide Năstase-Iliescu, după cum nu toți românii care-i detestă pe aceștia sunt gata să voteze ultra-relaxarea binișor populistă a lui Băsescu. Stolojan impresiona prin sobrietate, pragmatism și decizie, calități care, de regulă, îi rămân străine politicianului român. El părea un fel de fundamentalist luminat într-o lume de indivizi gata să pactizeze cu orice adversar. Chiar dacă se vor confirma cele mai rele lucruri privind retragerea din cursă (șantajul serviciilor secrete etc.), acest lucru nu
Mahalaua Armani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12417_a_13742]
-
națională par a fi acumularea inerțială, masivitatea gregară, sintetizate și în formula făcut grămadă / sau pur și simplu în uzul adverbial al lui grămadă: "eu mă întreb oare de ce ți-am răspuns la întrebări, că tu tot prost făcut grămadă rămâi!" (fanclub.ro); "Vai săracu..., trebuie să fii prost grămadă dacă nu reușești să scoți un cinci" (facultativ.home.ro). O serie bogată și deschisă o constituie propozițiile consecutive cu valoare superlativă; și aici există cazuri clare - prost de dă în
Prostia Comparată by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12452_a_13777]
-
doamnă de care sunt foarte apropiat a orbit acum mai bine de un an. Își pierduse vederea la un ochi în 1987, după un diagnostic greșit dat la Spitalul Municipal. Cu celălalt a văzut tot mai rău, pînă cînd a rămas într-un fel de cenușiu care se înnegrea progresiv și acesta. Cu o voință extraordinară, această doamnă a reușit să se deprindă cu orbirea. (Tehnic vorbind, folosesc inexact cuvîntul.) Izbutea să facă menajul și, nu știu după câte rateuri despre
Un miracol by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12459_a_13784]
-
istorico-literar al ediției din 2001 te face să regreți că nu ai în asemenea condiții grafice demne de invidiat marea și (se vede) inegalabila ediție critică a lui Niculae Gheran, începută în 1968 și ajunsă în 2003 la volumul 22, rămânând să se încheie cu un tom consacrat caietelor cu cele mai diverse însemnări ale prozatorului. Dacă ar fi avut această ocazie de a-și revizui ediția critică, în puținele locuri unde ar fi fost cazul (completări și remedieri de detaliu
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
fundamentale". Originalitatea ei e diletantismul, deloc stimabil. Fără a aduce vreun beneficiu de studiu și cercetare, editorii par a spune: "merge și așa", promovând principiul minimului efort. Numai onorariul le-a însoțit "productul", nu și competența sau onoarea. Ediția Gheran rămâne pe mai departe una de referință, fără de care, pentru un studiu aprofundat al operei lui Rebreanu, ediția din 2001 se dovedește inutilă.
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
negație cioraniană, ca o transcendență demonică, revers al aspirației spre sacru. Pe bună dreptate, Ion Dur, reamintind "dorul" inextingibil al gînditorului ajuns la maturitate după tărîmul natal, a cărui emblemă e Coasta Boacii, consideră "provincialismul" său drept incurabil: "Cioran va rămîne de altfel în sine mai toată viața un provincial, iar opera sa, cu toate performanțele pe care le-a cunoscut, a izvorît tocmai din revolta radicală față de această nefastă însingurare (...) a provincialului". însă cum rămîne cu bifurcația pe care o
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
său drept incurabil: "Cioran va rămîne de altfel în sine mai toată viața un provincial, iar opera sa, cu toate performanțele pe care le-a cunoscut, a izvorît tocmai din revolta radicală față de această nefastă însingurare (...) a provincialului". însă cum rămîne cu bifurcația pe care o stabilește Cioran în legătură cu condiția de provincial? închiderea într-un eu etanșeizat sau distrugerea realului advers? Poate că, mai în adînc, cele două rețete nu se exclud, ci se complinesc, întrucît eul ce se forează pe
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
astfel procedează și Méry, Quitard, Le Roux de Lincy etc. în genere, toate dau pur și simplu proverbe fără nici un fel de explicație." Atrage atenția și asupra importanței lingvistice a colecției și conchide că ea va fi "remâitoare" (adică va rămâne). Revenind cu un alt articol (în 1899, nr. 11), afirmă importanța lucrării pentru cunoașterea psihologiei și caracterului poporului român, interesul lucrării fiind în această privință "capital". Concluzia articolului: "Dl. Zanne a întreprins o adevărată operă de ciclop și nu avem
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
de articole au fost de fapt pledoarii pentru premierea corpusului proverbelor. Un articol foarte patetic este cel din Secolul XX (an. XI, nr. 561, din 24 martie 1901), semnat Păun, care pledează pentru încununarea colecției cu premiul Năsturel al Academiei Române: "Rămâi uimit - la noi unde muncitorii vajnici sunt așa de rari - să vezi aceste șase volume - cari vor fi urmate de alte trei - gemând toate de un vast material al limbii românești, rânduit metodic, analizat cu preciziune, documentat ca un studiu
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
Altă obiecție spunea că autorul n-a făcut un studiu sistematic și critic. Este aici o confuzie de situare, fiindcă Zanne n-a intenționat un studiu, ci un corpus al genului. I s-a reproșat acestuia, de asemenea, că a rămas la sistemul de clasificare al lui Anton Pann, iarăși o eroare, fiindcă Zanne, în cuvântul către cititori, spusese că a adoptat sistemul lui Le Roux de Lincy, "dar cu oarecari schimbări însemnate". Altă obiecție spunea că Zanne n-a făcut
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
a revendicat în calitate de patron ideatic și ale cărei violențe (ivite, totuși, să reamintim, în cea mai mare și mai teribilă parte, după moartea filosofului) aruncă o umbră asupra numelui său. Dar fie că ne convine, fie că nu, Nae Ionescu rămîne în ipostaza unui personaj de prim-plan al epocii care-l cuprinde, un personaj, după cum spune Ion Dur, ,în jurul căruia au rodit nu o dată mitul și legenda". El poate fi interpretat pe gama cea mai întinsă, de la inflamată admirație pînă
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]
-
vieții pe care se străduia a o capta prin oralitate, din încredințarea că textele noastre ne limitează, ne opresc la un moment dat elanul, ne știrbesc autenticitatea, în timp ce viața, indubitabil superioară lor, e neîncetată facere, prefacere, fertilitate, Nae Ionescu a rămas pe meterezele încleștărilor vieții, aidoma unui erou de dramă. Alcătuirea ființei sale, din lumini și umbre, din tensiuni între aspecte măcar aparent contradictorii, nu reprezintă ea însăși un indice seducător al vitalului nesățios de sine? Cînd nivelul preconcepțiilor ideologice ori
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]
-
de folosință al vieții. Li s-a dat prospectul dar nu l-au înțeles. Și cum există un singur mod de folosință " cu optimism, cu succes social, cu participare, cu gîndire pozitivă etc. - înseamnă că faimoasa diversitate, unicitatea fiecărui individ rămîn de fapt vorbe goale. Paradoxul unei societăți care îi disprețuiește pe cei trecuți la categoria învinșilor nici nu este atît de paradoxal. Ea înlocuiește doar o fostă presiune socială cu una nouă, fiindcă vieții umane i se impune o normă
De la interdicția de a fi trist la obligația de a fi singur by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/12462_a_13787]
-
are decât să-l ia, că e bun contra mătreței și a gândacilor de Colorado, dar nu în fața constituției de senator... Constituție! Ia uite cum l-a înfuriat pe sărmanul domn Adrian Păunescu! Priviți-l: Parcă-i Ben-Ardun după ce a rămas fără El-Zorab, sau un beduin părăsit de cămilă în deșertul arab... Vedeți ? Doar i-am rostit numele și deja vorbesc în versuri, încât mă și simt imediat în "lumea ce gândește-n basme și vorbește-n Parlament...". Mare minune! Apoi
Zborșirea domnului senator Păunescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12437_a_13762]
-
pare absolut normal să nu fie aprobat Raportul TVR-ului pe anul 2003... Îi fac semn Coryntinei să aducă repede termometrul... -Domnu' Haralampy, îi zic între timp, te rog să-ți reformulezi imediat spiciul, fin'că s-ar putea să rămâi fără taburet... Știi bine că nouă nu ne plac asemenea momenturi 1)... -Nici eu nu sunt fana2) domnului Păunescu, zice și Coryntina, da' parcă orișicâtuși, domnu' Haralampy... -Ni-i, mă! exclamă prietenul în culmea uimirii, privind spre nevastă-mea, asta știe
Zborșirea domnului senator Păunescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12437_a_13762]