6,632 matches
-
semn, a dat ordin să fie imobilizat de doi gardieni. Omul era speriat și, când l-am percheziționat, s-a făcut alb la față. N-a cutezat nici măcar să protesteze. I-am smuls de la gât un săculeț de piele. Am răsturnat pe masă conținutul: o grămăjoară de pulbere cenușie. Am pus un deget și am gustat: am scuipat imediat, simțind metalul. Ceea ce s-a întâmplat după aceea n-a durat decât câteva clipe. În timp ce eu strigam implorându-l să n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
episcopul Simeone, după ce vorbise, în vreme ce era înveșmântat, cu doi prelați pe care nu-i cunoșteam, era gata să facă o mutare hotărâtoare. Era foarte nervos și agitat, se ferea să privească în ochii celorlalți și era cât pe-aci să răstoarne o lampă din altar. În cele din urmă, a vorbit: - Regele este de-acum prins în gerul morții, și sufletul său se află acolo unde Cel Atotputernic a decis. Tronul e vacant, și în regat există teama de răzmerițe. Deoarece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
bogați, și invers. De la ușa cea verde a băii băieților se auzeau bufnete și gemete Înfundate și râsete. Dintr-o dată se auzi o bubuitură - ca un fel de explozie -, iar gemenii Bettini se repeziră afară urlând. Anzalone aproape că o răsturnă, iar scutierul, Împiedicându-se de ea, o Împinse În perete. Ușa verde rămăsese deschisă și acolo, În capăt, lângă toaletă, Între paravanele verzi, se vedea un funduleț alb. Camilla se dădu Înapoi. Nu văzuse niciodată fundulețul alb al unui băiețel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
NU MC’UNIVERSULUI. CUMPERI LUCRURI CARE NU ÎȚI SUNT NECESARE. EȘTI OBEDIENT. EȘTI UN CONSUMATOR. CUMPERI REBUTURI CARE NU ÎȚI SUNT DE FOLOS. CUMPERI O PERECHE DE PAPUCI DE DOUĂ SUTE DE MII DOAR PENTRU CĂ LE POARTĂ ȘI RONALDO. REVOLTĂ-TE! RĂSTOARNĂ MC’UNIVERSUL. SPUNE NU SOCIETĂȚII UNIVERSALE A CONSUMULUI. Tânărul se Învârtea Într-o companie reprobabilă, conducea o grupare anarho-comunistă, ascunzându-se sub numele de Zero, difuza pe internet materiale care făceau apologia delictului la limita subversiunii. Elio le mulțumise polițiștilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
tampona sângele care-i picura de pe buză pe bărbie și se prelingea pe gât și ar fi pătat cămașa - ar fi pătat-o, iar generalul și-ar fi dat seama, ce rușine. Închise ochii pentru a uita imaginea lui Antonio răsturnat deasupra ei, atât de aproape Încât greutatea lui Îi strivea corpul, Antonio care o privea cu ură, o ură care părea să se amestece cu mila, pentru ea și pentru sărmana lor dragoste umilită și distrusă. Apoi, pentru că hemoragia nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
asurzitor vuiet de voci infantile, care intonau un cântecel ce avea puterea magică de a-i aduna pe toți și care, În mod ciudat, părea să aibă ca subiect o cadă de baie (mă spăl, mă scufund, mă Învârt, mă răstorn, din cadă apoi ies, mă șterg și mă joc, parcă așa spunea refrenul). Pentru câteva minute, Antonio și portarul rămaseră față În față, Înfruntându-se câinește. Acum le arătăm noi cine suntem, tati, spuse Valentina, luându-l de braț. O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
un moment dat mi-am dat seama că trăiam viața altcuiva, și acela era un impostor. Am simțit chemarea adevărului. Pe etajeră, alături de un serviciu de pahare prăfuite, era Enciclopedia Naturii și un vraf de manuale care amenințau să se răstoarne. Deci asta era casa În care trăia Emma. Și totuși nu se vedea nici un obiect care să-i aparțină, sau care să dezvăluie ceva despre ea. Poate crescuse Într-o cameră identică, mobilată cu același prost-gust și cu aceeași zgârcenie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
mare Încredere pe lume - apăsa trăgaciul. Al treilea cartuș e Încă În ea: ultima lovitură În inimă, de la distanță mică. Zece centimetri, poate mai puțin. Poate că a fugărit-o - glasvandul verandei e deschis, pe balcon suportul pentru rufe e răsturnat -, poate a Încercat să se cațere pe terasa blocului, s-a urcat pe suportul de rufe, barele acelea de fier ruginite nu au putut susține greutatea, a căzut. Dar apoi ce-ar fi putut face? să strige, de fapt a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
a mai cunoscut nimic. Ratase cel de-al doilea război mondial și pierduse șirul evenimentelor; un urmaș de-a lui Iscru, pe care îl lăsase secretar regal, era acum în pușcărie, tocmai pentru că fusese secretar. De fapt, toate lucrurile se răsturnaseră și peste lume stăpâneau oameni pe care Zogru nu-i cunoștea și în care de cele mai multe ori nici nu putea să intre. O dată i s-a întâmplat ceva și mai rău, pe la mijlocul anilor ’70, când n-a mai putut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
se plângea nedumerit, strângându-și geaca de piele peste piept, cu de ce dai, șefu’, ce s-a-ntâmplat, șefu’, dacă nu e suficienți mai vorbim și noi, ca oamenii, sergentul se repezise spre Fordul nou-nouț al lui Fulgerică și-l răsturnase cu toată puterea lui Zogru. Acum mașina stătea pe capotă, iar Greață scosese mobilul să sune după ajutoare. Când a smuls ușa mașinii, Fulgerică stătea încremenit, iar Greață terminase convorbirea. Pe urmă, s-a repezit cu portiera spre ei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Avea și acțiune. Eu eram un șmecher, cu raglan de-ăla, lungu’, luat peste slipi și cu cizme. Intram într-un palat cu căndelăbri aprinse, unde stătea unu’, de era frate de-al meu, prietin bun cu mine, el stătea răsturnat pe-o canapea de-o culoare cam cu e ambalaju’ de la ciocolata aia cu vaca, de-mi place mie. O știi? Giulia dădea ochii peste cap și zicea că știe, apoi cerea acțiune: - Spune, nene, odată ce făceai până la urmă? - Până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
ca al unui adolescent. Gura era larg deschisă și strâmbă și nu-i lipsea nici un dinte. - I-am lipit noi, unul câte unul, domnișoară. - S-a mai găsit ceva? - Uitați, aici, în cutiuță! Erau două obiecte mici. Giulia le-a răsturnat cu grijă pe eșarfa ei verde și a filmat fiecare obiect în parte, rotind camera în toate pozițiile, apoi schimbând locul obiectelor, în așa fel, încât să aibă material destul pentru montaj. Erau două lucrușoare mici și greu de filmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
confrunta cu neînțelegerea celor din jur, deoarece mulți adulți uită că au trecut prin această perioadă. Te vor privi urât, fiindcă de multe ori și tu te comporți ciudat. Adolescența este firul subțire al vieții, care poate fi mișcat și răsturnat la orice adiere ușoară a vântului. Ești ca un pui de vrăbiuță care este tentat să încerce orice este nou. Liniile magice ale adolescenței te fac să dorești să simți gustul și aroma primei țigări, a primei cești de cafea
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Poți merge liniștită. Ne mai vedem! Adio! Doamna Mary pleacă, iar Sherlock citește în tihnă ziarul și își bea cafeaua până când dă de o știre mare: „Domnul Criminalistica dă din nou lovitura”. Citește subtitlul și pică cu tot cu scaun pe spate, răsturnându-și cafeaua pe pijamaua lui cea nouă. Un alt mister pe care nimeni nu-l poate dezlega. Se pare că nu pot să am nici măcar un concediu în care să stau și eu ca alții cu burta la soare. Ce
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
a scânteia în fața unor adevărate inimi lipsite de păcat, cum se găsesc în scorburile seculare ale puieților de stejar, de două ori mai falnici decât stejarii înșiși și de zeci de ori minuscule în fața firului de iarbă, pendula unui ceasornic răsturnat de zeii timpului, în care orele bat înapoi. În firele de oameni de la marginea pâlcului de mistere, niciunul nu va reuși să se urce pe arborii existenței lui, neștiind că trebuie să se cațere în jos pentru a înțelege filozofia
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
de pe spătarul scaunului hainele pregătite de cu seară și m-am îmbrăcat repede, cu mare grijă să nu fac nici cel mai mic zgomot. Când mi-am pus pantalonii, am lovit din întâmplare scaunul care, din fericire, nu s-a răsturnat, s-a ciocnit doar de colțul mesei, am deschis cu mari precauții ușa camerei, cu toate că știam că n-o să scârțâie, pentru că unsesem bine balamalele cu o zi înainte. M-am apropiat de scrin, am deschis încetișor sertarul mijlociu, am scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
atât de tare de masă, că s-a rupt, na, poftim, ca să aveți motiv de plângere, a mai spus, și ăsta-i numai începutul, da, da, numai începutul, și l-am văzut cum rânjește și am știut că acuși va răsturna și masa, dar atunci cel cărunt și-a pus mâna pe umărul lui, spunându-i, calmează-te, Gyurka, lasă, calmează-te, se pare că ne-am înșelat în privința doamnei, am crezut că doamna-i o femeie inteligentă, am crezut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
ca să pună la cale înfrângerea noastră la meci, vor să ne bage în sperieți ca să nu apărăm cum trebuie, i-auzi acolo, cică să evităm contactul cu mingea, spunând asta, nea Gică s-a înfuriat atât de tare, că a răsturnat o bancă, a căzut și cuierul de lângă bancă, de era să spargă geamul, și atunci nea Gică s-a liniștit și a scuturat din cap, să ne fie clar, colonelul a mințit, dacă într-adevăr ar fi avut loc un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
de urechi, de era să cad peste catedră, și atunci am auzit cum râd cu toții în hohote, nea Klidész nu mi-a dat drumul încă, m-a dus direct la coșul de gunoi, abia atunci mi-a dat drumul, a răsturnat coșul, hârtiile, cotoarele de mere, șpanurile de creioane s-au risipit pe jos, știam deja care o să-mi fie pedeapsa, mi-a spus-o și nea Klidész, până la sfârșitul orei sfântă statuie și multipli de doi, asta însemnând că trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
prin cameră, apoi și-a dat capul pe spate, și-a căscat gura și a început să râdă, în timp ce nori de fum îi ieșeau pe gură și pe nas, iar eu m-am ridicat atât de brusc încât mi-am răsturnat scaunul, fără să fi scăpat regele alb din mână, mașinăria continua să râdă, dar foarte, foarte tare, atât de tare, că se zguduiau pereții și podelele, și atunci mi-am dat seama că nu mașinăria râdea, ci mama. Da, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
și credeam că n-o s-o mai găsesc nicicând pe mama, dar atunci am smucit o ușă și iată-mă din nou în camera mare, mama stătea într-un picior lângă unul dintre fotoliile de piele și râdea, măsuța era răsturnată, vișinata se prelingea pe pieile de zebră, printre cioburile paharelor de cristal și ale sticlei, un cap de antilopă căzuse de pe perete, și capul cel mare de leu era pe jumătate căzut, ambasadorul stătea sub el, sprijinindu-l cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
-ntorsese și Jancsi cu apa, și Csabi cu trei bucăți mari de lemne. Caporalul a scos de sub baracă un ceaun înnegrit de funingine, a turnat în el vreo doi litri de apă din găleată, aruncând restul pe jos, apoi a răsturnat găleata, a scos din buzunar un briceag, a înfipt de vreo trei ori lama cuțitului în fundul găleții, a umplut găleata pe jumătate cu mangal, a așezat-o peste gura borcanului și a umplut-o cu spirt verde, prin găurile de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
l-a învățat, și încă bine, zicând astea, și-a netezit cu palma pantalonul deasupra ciotului, și-a mai umplut o dată borcanul, ne-a făcut semn și nouă să ne ridicăm borcănașele, le-a umplut și pe alea, apoi a răsturnat mămăliga din ceaun pe masă, a luat cu mâna o bucată mare și, cu gura plină, ne-a spus, poftă bună, să luăm și noi, să cinstim memoria lui taică-su. Atunci Zsolt și-a vârât și el mâna în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
doi, și atunci l-am apucat împreună de cele două laturi, încercând să-l împingem în sus, la început n-a mers, dar apoi am reușit să-l ridicăm puțin, și atunci i-am spus lui Feri să nu-l răsturnăm, pentru că bufnitura ar fi face un zgomot prea mare, mai bine să-l dăm la o parte, însă cu grijă, Feri a zis că-i de acord și că poate nici nu trebuie să-l dăm la o parte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
văzut, și atunci Csákány m-a întrebat ce-aș da ca să-l aduc înapoi de-acolo, iar eu, fără să stau pe gânduri, am spus că orice, aș da orice, și când am spus asta, sticla de bere s-a răsturnat și oglinda a căzut de pe masă și, răsucindu-se în aer, a aterizat în noroiul de pe jos, cu fața în sus. Nu s-a spart, s-a crăpat doar pe toată lungimea ei, chipul lui Csákány a devenit rigid, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]