8,590 matches
-
incantație, îți pătrund în suflet: “alungă-mi norii : m-a ruginit șoptit în frunză dorul / și m-a cernit în noapte vântul rece. / pelin de flori mi-a dat să beau amorul / în toamna asta care nu mai trece. / mă rătăcesc prin crengi ca ceața deasă / și caut în zadar o lună nouă, / aș vrea să-mi fii brumar, să-ți fiu aleasă / în toamna asta care nu mai plouă. / tu-mi risipești tot ce adun prin gânduri / și mă rănești
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
apasă cununa de spini / resemnată / duc stigmatul de a fi”; ș.a. În oglinda de sine, poeta se privește atent și caută să se recunoască: “caut un nume zilei de mâine: copil desculț în lumea de cuvinte / cu inima de mână rătăcesc / spre mâine / o poartă / un zid / morișcă învârtită / de fluturi orbi / las teama să se zbată în ochiul nopții / bat la porți de stele / îmi tac singurătățile / să ascult un țârâit de greieri”. Iată ce frumos se autodefinește: copil desculț
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
nu-mi sece izvorul iubirii... Cu iubire Să te așez, Nou Suflet, pe un altar sfințit Să-mi oglindesc privirea în blânda ta privire. Tu, zbor de păsări albe, ce-ai străbătut furtuni... Și ai oprit poteca-mi, ce-a rătăcit prin viață. Ajunsă-acum la mine, din cioburi mă aduni Să-mi pot lua iar zborul, din cubul meu de gheață. Tu, raza mea de soare, venit-ai să-ncălzești Fărâma mea de suflet, pierdută-n așteptare, Să îmi redai curajul
VERSURI TU, MUGUR de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358748_a_360077]
-
apus, El - în tropot de legendă ce mergea în sens opus. Se zăresc în pragul nopții, varsă lacrimi pe ecou Iar povestea lor se scrie ca o lespede pe nou; O citesc cu voce tare: frunză-n inimă de barcă Rătăcită-n calendare și-n povestea lor săracă... Referință Bibliografică: Poveste de-o secundă / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 457, Anul II, 01 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gina Zaharia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
POVESTE DE-O SECUNDĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358759_a_360088]
-
bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele ca desert, sau câte o gâză rătăcită prin grădină. Terminându-și treaba, Jeni a aprins lampa și s-a dus și ea să se pregătească de culcare. A mâncat ceva în fugă, nu prea avea poftă de mâncare în ultimul timp și a plecat în camera unde
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
visând. Ce-ar fi o mamă fără prunc Să nu-i mai simtă gânguritul? Înaltul ar fi doar adânc Întunecând tot răsăritul. Ce-ar fi o viață fără fine Să nu mai știu de-i rău sau bine? Te-aș rătăci-n suspine cristaline Să-nfrunt zâmbind teama de mâine. Referință Bibliografică: CE-AR FI... Mihaela Rusu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1235, Anul IV, 19 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Rusu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CE-AR FI... de MIHAELA RUSU în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344626_a_345955]
-
În nr. 4 (8) din apr. 2011 apare povestirea „Furtuna”, în nr. 6 (10) din iunie 2011 apare „Plânsul puiului de lebădă”, în nr. 12 (16) din dec. 2011 apare „Învingerea stihiilor”, în nr. 2 (18) din feb. 2012 apare „Rătăciți pe mare”, în nr. 3 (19) martie 2012 apare proza „Călători clandestini”. Altă revistă care îmi publică prozele este și „Armonii Culturale” din Adjud, care în numărul din 7 noiembrie 2011 îmi publică „Învingerea stihiilor”, din 10 noiembrie 2011 îmi
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
nevina de a merge mâna de mână. Împrumutând unul de la celălalt plutirea într-un acvariu al timpului nesățios încercăm temelia zilei de mâine, visăm cu ochii deschiși să ținem aproape copilăria. Împrumutând unul de la celălalt hoinăreala peste timp ne-am rătăcit de prea multe vise cu ochii deschiși. Împrumutând unul de la celălalt câte puțin din căldură altora am fugit de o lume a noastră fără speranțe, fără vise și am rămas doar cu gândul searbăd al copilăriei clădit pe speranțe nesperate
COPILARIE de MIHAELA RUSU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344640_a_345969]
-
ape, suflet de suflet, tu și eu? Mi-e dor de iriși înfloriți, ce lăcrimează în condei, De fluturi albi fardați cu maci din anotimpuri fără chei. N-aș vrea că timpul hoț, viclean, secundele să ni le-mpartă, Să rătăcim spre nicăieri, înspre cândva sau niciodată. Mi-e dor de vals dansat de luna, cu spic de grâu pe trup de ram, De pescăruși perechi nostalgici, de ce-am fi fost, de ce eram. Din doruri ce-au rămas nespuse și-
DIN DORURI NESPUSE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344668_a_345997]
-
ca pe Mesia al omenirii, ci ca pe un lider al lor, revoluționar care îi va răscula împotriva romanilor, eliberându-i și punându-se peste ei Regele lor. Și-au uitat propria chemare încătușindu-și în formule oarbe și seci sufletul, rătăcind în grăsimea berbecilor și a jertfelor multe, răscolind în cugete și închipuiri holocauste. Profeții se pare că au predicat în pustiu, iar inimile lor împietrite s-au constituit în grămezi de pietre pentru a le arunca în trimișii Domnului, ucigându
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
un ultim pahar cu bere, mai aruncam, din când în când, câte o mână de sare pe foc, să facă scântei și să îndepărteze țânțarii. Parcă aveam un foc de tabără pe o insulă pustie și semănam cu doi haiduci, rătăciți de pe malul mării, prin coclaurile deltei. Numai că romantismul acesta nu ținea mult: cum părăseai perimetrul focului, cum te atacau țânțarii în haită... Am mai prins amândoi câțiva pui de somn, cel mai mare având puțin peste kilogram, trofeul lui
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
ai timp și n-ai zare? Înalte vino de acolo din viitor și ia-ne de mână ușor și du-ne în lumină în pustiu să nu mai fim să nu mai fii să nu mai fiu să ne mai rătăcim prin pustie și prin timp ai nimănui fără chip ni s-a urât, Doamne, și-am obosit de atâta mers și negăsit și de atâta căutat ne-am săturat ... MÂINILE RIDICATE Mâinile ridicate prin copilăria lumii ca o candelă fața
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
Cum zice însuși (în acrostihul patronat de Marcel Crihană): „Mă las purtat pe aripe de înger/ Acoperit de fiecare parte/ Retrocedat acelorași constrângeri/ Ce nu le simt. Dar totuși ne desparte// Emoția din fiecare parte./ Las nemuririi ultimele plângeri,/ Cad, rătăcind pe aripe de îngeri,/ Recunoscut de fiecare parte.// Intru cu Eul meu printre înfrângeri/ Hrănit de amintiri ce ne împarte/ Atâtor încercări sub care sângeri!/ Nu te mai chem, dar lasă-mă departe// Atât cât sunt pe aripe de îngeri
VIAŢA CĂRŢILOR – POEZIA ÎN CIFRE ŞI LITERE de NICOLAE GEORGESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344684_a_346013]
-
a iubi, a asculta, a aprecia și a ierta! Cu dragoste de semeni, George PS Lipsesc o perioadă de timp așa că am postat astăzi mesajul meu împreună cu această poezie. Mistuiți de patimi Plouă lacrimi în cădere sânge mistuiți de patimi rătăciți în mreje jeruiesc ard scrum fiori păcat răscolitor vântuiă iertarea fluturată-n speranță om păcătuit tresări în tine prunc de vis iubirea te strecori dorință către paradis o alta vânzare te-a ademenit. Referință Bibliografică: Mistuiți de patimi / Gheorghe Șerbănescu
MISTUIŢI DE PATIMI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344700_a_346029]
-
păcat! În această zi se împart bucate pentru cei trecuți dincolo. Înălțarea La 40 de zile de la Înviere, sărbătorim Înălțarea, ziua când domnul Iisus Hristos s-a urcat la Cer (Ispasul). De Ispas se crede că sufletul morților se poate rătăci în drumul lor spre Cer. De aceea, în tradiția românească, există obiceiuri și practici magice de apărare: se culeg frunze și ramuri de alun și nuc care se duc la sfințit pentru a nu se prinde farmecele apoi se pun
TRADIŢII LA ROMÂNI-PAŞTELE BLAJINILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344751_a_346080]
-
ești raza mea de lumină O stea ce lucești sus pe cer Ești vântul duios ce suspină Și-mi mângâie trupul arcer Te vreau, te doresc ca un astru Ce périndă spațiul etern Să nu treier cerul sihastru Să nu rătăcesc un stingher Cu tine mă simt cel mai liber Cu tine mă simt acceptat Mă simt fericit într-o lume În care-s iubit și-adorat Întoarce-ți privirea spre mine În ochii-ți mă-înec cu adânc Îmi umplu
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
o rigiditate științiifică pompoasă, adesea ininteligibilă. Prima direcție este agresiv-infatuată, etichetează cu lejeritate, e dogmatică și, chiar dacă nemărturisit, dă dovadă de spirit gășcar. A doua, însă, se pitulează atât de bine după catene de concepte, încât judecata de valoare se rătăcește într-un codru de neologisme pretențioase. În felul acesta, criticul este la adăpost atât de dușmanii literari, cât și de suspiciunea de a fi înzestrat cu personalitate. Astăzi nu mai e ce a fost odată nici în poezie. Lumi dispar
VASILE BURLUI UN MARE POET de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350672_a_352001]
-
și greu suportabilă, fără oameni și poeți ca Vasile BURLUI. Mă gândesc la caracterul său nobil, înclinat către prietenie și solidaritate, la verva, la umorul său, la surâsul său de nordic, strălucitor, dătător de speranță, la destinul său de aisberg rătăcit pe mările Sudului. Cu plecăciune, P.C. Referință Bibliografică: VASILE BURLUI UN MARE POET / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1223, Anul IV, 07 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
VASILE BURLUI UN MARE POET de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350672_a_352001]
-
nimic nu e lăsat la voia întâmplării. Te poți plimba și admira fără să te simți încorsetat, fără să ai impresia că ești urmărit în permanență să nu calci pe iarbă. Cum prin grădini făceam zeci de fotografii, m-am rătăcit deseori de grup. Nu și de Leni, care mă urmărea cu vigilență, pentru a nu rămâne fără mine, cum se mai întâmplase în câteva excursii precedente. La un moment dat, rămăsesem mult în urma grupului care ieșea deja din parc și
DOUĂ CAPITALE IMPERIALE de DAN NOREA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350662_a_351991]
-
despărțeam uneori de grup pe la câte o curbă a drumului și încercam să tai pădurea pe scurtătură, să ajung înaintea grupului în partea cealaltă, ignorând pericolele. Pe atunci nu existau telefoanele mobile, ca acum, să poți anunța că te-ai rătăcit sau ai avut vreun accident. Dar n-a fost cazul de așa ceva, am avut noroc că nu mi s-a întâmplat nimic, însă acum, când îmi amintesc de imprudența și ignoranța mea față de eventualele pericole, mă înfior. Ajunși la vechea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350708_a_352037]
-
frumusețea familiei lui și de munca lui în jurul casei lui. Îmi place să cred că bogățiile acestea n-au fost date pe apa Sâmbetei! Criza poate fi o învățătură de minte. Criza poate că este lecția pe care o merităm. Rătăciți în pânza de păianjen a tranziției, cu sufletul amanetat pe mărgele colorate, CRIZA ne poate întoarce spre acel "acasă" al fiecăruia... 5 martie 2009 Referință Bibliografică: CRIZA CA O SALVARE / Dona Tudor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 327, Anul
CRIZA CA O SALVARE de DONA TUDOR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358773_a_360102]
-
iubire să-mi fac Din gingașa floare de portocal. ÎN MAI, CÂND ÎNFLOREȘTE LILIACUL În mai, când înflorește liliacul Ciorchini de floare cu miresme fine Când de mușcate roșii-i plin cerdacul Iar fluturi albi valsează cu albine Visez să rătăcesc prin iarba grasă Să-mi ningă gândul floare de cireș Cu dulci miresme, sufletul să țeasă Zănatec dor sub tufa de măceș Să curgă lin izvor de frumusețe Culori sublime-n arc de curcubeu Concert de greieri răscolind fânețe Și-
VISÂND PE MALUL MĂRII PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358839_a_360168]
-
așteptare. Cu vise și fiori se cârpește viața mea Și plâng la geamul nostru flori fără culoare. 13-12-11 Elegia timpului Femeie deschide-ți brațe moi și parfumate Azi, când adormite ape albăstresc în noapte... Totuși undeva un râu s-a rătăcit în timp Și spală astăzi fața zeilor din Olimp. Dar Luna...O, Luna mângâie liniștea toată, Iar tu vei răscoli prin vise de alt-ădată Când eu dormeam hipnotic, pe brațul tău domol Și viscol străbatea prin sufletul tău gol. Nesigur
de STELIAN PLATON în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358849_a_360178]
-
în timp Și spală astăzi fața zeilor din Olimp. Dar Luna...O, Luna mângâie liniștea toată, Iar tu vei răscoli prin vise de alt-ădată Când eu dormeam hipnotic, pe brațul tău domol Și viscol străbatea prin sufletul tău gol. Nesigur rătăcesc în prelungitul anotimp, Nihiliste calendare aleargă-n contratimp; Dinspre iubire, ruginit un clopot bate, Iar suspinul meu se acoperă cu moarte... 17-12-11 Vicleana soartă Se-aprinde cu miresme moi un anotimp Și ning în șoaptă printre scântei de ape Copaci
de STELIAN PLATON în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358849_a_360178]
-
-ntr-un colț de cer. Eu tac, din larg, o dulce briz-adie Și amurgește-n freamătul din valuri Vrăjită, marea-ngân-o simfonie A dragostei ce-a-ncremenit pe maluri. DE SPUI VREODATĂ „TE IUBESC!” De spui vreodată „te iubesc!” unei copile rătăcite Printre livezi de portocali ori prin ruinele-mpietrite Când marea sapă-n pieptul ei atâtea doruri despletite, Pune și-un picur de nectar, de-al zeilor, și bea, iubite! Simți-vei stâncile-fărâme sub talpa ta cum plâng, tăcute, Și soarele
VISÂND PE MALUL MĂRII, PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358837_a_360166]