5,027 matches
-
acest semn; am așteptat Însă - Îndelung - să se limpezească Întru câtva situația mea, pentru a vă putea da știri cât de cât deslușite. Din păcate, lucrurile au rămas, până În clipa de față, la fel de confuze precum erau dintru Început. M-aș reîntoarce oricând la New York, aș fi În stare să plec și mâine, dar n-aș vrea să o fac În orice condiții; or, deocamdată, nu sunt nici un fel de semne Încurajatoare În sensul acesta. Dragă Nicki, am unele vești - aș spune
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
reacționa tu, dragă Nicki, dar te paște un comentariu al meu la Compulsory Happiness, În nr. 1/1994 din Steaua. Voi face, firește, să-ți parvină revista! Dragii mei, mi-e un dor de voi de-a dreptul pustiitor! Numai reîntorcându-mă la Cluj și reîntâlnindu-mi cunoscuții de toată ziua am putut să măsor Întreaga Întindere a inegalabilei voastre prietenii! Nu mi-am pierdut totuși pe de-a-ntregul speranța de a ne revedea cât de curând la New York. Vă Îmbrățișez
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Probabil, decembrie 1994 Dragii mei, Îmi e groaznic de dor de voi; de când m-am Întors, mă chinuie un sentiment apăsător de singurătate și frig. Și dacă mă gândesc că a lipsit atât de puțin - prin luna iulie - să mă reîntorc lângă voi... N-a fost să fie! În ce mă privește am avut mici, dar destul de păcătoase, fluctuații de sănătate; au fost unele fluctuații de tensiune arterială, dar, o dată cu Înaintarea În vârstă, cred că va trebui să mă Împac cu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
prea puțin elegantă explicație: „La fel de bine, m-aș putea afla printre eschimoși, cu sânii lăsați și purtând pantaloni din piei de animale. Și să fiu Încântată de asta. La urma urmei, oare nu pot exista și alte feluri de oameni?”. Reîntoarsă din exotica expediție În terenurile lunecoase și mișcătoare ale propriei individualități, marcată și nu prea de abundența de ezitări, confuzii, mistificări și malițioase mutații, pribeaga pare izbăvită. Teroarea, tensiunea, traumele și trofeul secret al „substituirii”? Ar fi greu de crezut
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Tito s-a opus lui Stalin, „disidenții”, credincioși până la capăt crezului stalinist, fuseseră Încarcerați În două insule ale represiunii titoiste. Ignorați de Kremlin, dar și de anglo-americani, care nu vroiau să irite iugoslavii ostili blocului sovietic, militanții aveau să se reîntoarcă, până la urmă, după decenii, În Italia. Priviți ca niște nebuni și fanatici, respinși de Însuși partidul comunist italian, devenit Între timp antistalinist și stânjenit de acest episod Încă viu al istoriei sale. În primul caz, avem un obsedat al trecutului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de la Vălenii de Munte. Împins de curiozitate m-am dus acolo. Alți camarazi, cu mai puține curiozități intelectuale au mers cu Căpitanul în Bucovina, s au întors alți oameni și nu vor uita cât vor trăi. Și eu m-am reîntors de la Văleni, dar trist și decepționat. Până în ziua de azi, de câte ori îmi aduc aminte de acest fapt, îmi dau seama că e una dintre puținele mele atitudini pe care le regret și singura ispravă de care mă rușinez. În lunile
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Pe la amiază neam întors la centru. Adunasem noi ceva bani, dar nu prea mulți. Ne-am odihnit puțin și am plecat din nou. Am mai umblat trei sau patru ceasuri, după care ne-am întors iar la Centrul studențesc. Se reîntorseseră mai multe perechi. Unii adunaseră mai mult alții mai puțin, după îndrăzneală și dexteritate. Noi am reușit cu greu să adunăm o cutie abia de jumătate cu bani mărunți de câte un leu. Mai târziu a sosit și Căpitanul. Văzuse
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cartierelor evreiești de către comuniști, document publicat de Vladimir Alexe (vezi paginile 227-228). La hotel li s-a confirmat șederea lui aici dar și faptul că plecase pe ziua de 4 Decembrie din hotel (o zi după începerea anchetei lui Șerbu). Reîntorși în lagăr spre a-i raporta lui Nicolae Petrașcu, acesta îi roagă pe Nistor Chioreanu și Ovidiu Găină să plece imediat la Berkenbrück, pentru a-i alerta pe cei de acolo. în gară la Berkenbrück, Găină a zărit doi tineri
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
prieten vechi și fost deținut politic legionar. El mi-a comunicat trista veste, care m-a îndurerat peste măsură că: „Circulă prin mediile foștilor deținuți politici legionari, zvonul că Domnul Petrașcu s-ar fi sinucis la locuința sa din Sibiu”. Reîntors la Brașov, unde funcționam cu serviciul la Uzina de autocamioane, m-am dus chiar în acea zi la un scurt consult medical O.R.L., la doctorul N. Burlacu, acesta era și el fost deținut politic legionar. El mi-a zis
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
259. Document nr. 42 No. 285 din 9 Novembrie 1941 Detașamentul de lucru CFR de evrei Cânepiști către Detașamentul 66 C.F. Sibiu Am onoare a raporta. În ziua de astăzi evreii ce am trimis la Turda după pâine s-au reîntors fără pâine în loc de pâine aducând această scrisoare anexată în copie. Deși brutarul Sfârlea G. a adus la cunoștința Domnului Primar din Turda Dr. Chioreanu că pâinea este a Detașamentului de lucru evrei CFR și că este fabricată din făinea cota
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nu au asupra lor ordine de serviciu și apelul nominal al oamenilor de sub comandă/cadre și evrei/. - Gradele inferioare și evreii sunt lăsați liberi să coboare din vagoane în diferite stații de pe parcurs, pleacă în oraș, pierd trenul, sau se reîntorc în stare anormală. - Deși detașamentele au în compunerea lor gradați, ca șefi de vagoane sunt numiți evrei. În scopul de a se evita repetarea acestor abateri, rugăm a dispune ca cercurile teritoriale să ia măsurile necesare pentru ca la construirea și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
face cunoscut că în urma controlurilor efectuate de către CABI NETUL MILITAR al CONDUCĂTORULUI STATULUI la detașamentele exterioare de muncă obligatorie, organizate de evrei, s’au constatat următoarele: 1) - Evreii continuă a se sustrage dela muncă fugind depe șantierele de lucru și reîntorcându-se, de bună voe, după o absență de 1-2 zile. 2) Starea sanitară a evreilor este în suferință: - un mare număr de evrei cu paraziți, unii sunt bolnavi de malarie, iar alții cu răni de muncă; - localurile taberelor sunt murdare
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fila 5. Document nr. 221 MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a Biroul 10 Nr. 515.466 din 24 aprilie 1944 NOTĂ 1) Ministerul Finanțelor, Direcțiunea Contribuțiunilor Directe solicită să se dispună dacă evreii care au fost deportați în Transnistria și reîntorși în țară, pot fi asimilați cu evreii care au fost întrebuințați în cadrul muncii obligatorii și care conform legii, în baza dovezilor eliberate de Cercurile Teritoriale sunt scutiți de plata taxelor militare. 2) Întrucât evreii deportați în Transnistria au efectuat și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
limba română), D. C., secretar pentru limbile italiană și latină al lui Constantin Brâncoveanu și al succesorilor acestuia, Ștefan Cantacuzino și Nicolae Mavrocordat, a stat în Țară Românească șapte ani, începând din decembrie 1710, si a scris, după ce s-a reîntors în Italia, Storia delle moderne rivoluzioni della Valachia, con la descrizione del paese, natura, costumi, riți e religioni degli abitanti, con la tavola topografica di quella provincia, publicată în 1781. Memorialul sau este o lucrare personală (nu a cunoscut, spre
DEL CHIARO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286713_a_288042]
-
1978). În fine, într-un timp istoric dur, al mizeriei realității cotidiene, totul coboară în banalul cenușiu (Poemul cu părul alb, 1994). Uneori imaginea se înalță spre idee printr-o poetizare voit colorată, stăruind să salveze banalitatea de uzură, să reîntoarcă sensul în exasperantele „locuri comune” (Campioni ai speranței, Nu vă aplecați în afară, Discurs asupra metodei). La început, odată cu descoperirea ingenuă a lumii, poeta își dorea „un suflet de bărbat”, adevărat Orfeu modern, dar erotica profundă, orgolioasă, descriind „caracatița sumbră
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
studiază filologia clasică și limba română la Universitatea din Budapesta (1902-1906). În 1906 își ia doctoratul cu o teză despre compunerea cuvintelor românești, publicată în același an la Bistrița, primul studiu monografic asupra acestui procedeu de îmbogățire a limbii române. Reîntors în țară, funcționează mai întâi în învățământul secundar ca profesor de limba greacă, latină și română la Năsăud. Docent (1916), conferențiar (1916-1919), profesor de limba și literatura română veche la Facultatea de Litere a Universității din Cluj (1919-1939), ocupă o
DRAGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286847_a_288176]
-
revistelor „Iașul literar” și „Convorbiri literare” (1966-1969). Între 1970 și 1990, este lector la Editura Junimea din Iași. Câțiva ani (1990-1992) va fi redactor la Studioul Radio Iași. În 1992 și 1993 editează la Chișinău „Meridianul 28”. Din 1993, se reîntoarce la vechea sa profesiune de editor, lucrând la Institutul European și fiind, în același timp, corespondent la RTV Europa Nova. În 1999, la Universitatea din Iași, și-a luat doctoratul în filologie. Debutează în „Tribuna”, cu versuri, încă din timpul
DRAGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
1950. Orfan de tată, este nevoit să lucreze ca muncitor necalificat la Sovromtractor din Brașov, perioadă când participă la activitățile cenaclului literar de la clubul uzinei. Timp de trei ani (1953-1955) este elev la Școala de Literatură „M. Eminescu” din București. Reîntors în Brașov, este încadrat redactor la ziarul „Drum nou” (1955-1958) și, din nou, muncitor necalificat la Uzina de Tractoare. Revine ca redactor la ziarul „Drum nou” (1960-1966, 1968-1980), lucrând din 1966 la revista „Astra”, ca secretar general de redacție. Se
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
drept un război de gherilă purtat În vederea revoluției care să restaureze o societate - imposibilă - unde gradul libertății indivizilor să nu fie atins decît de cel al conștiinței acesteia - un stat spiritual hegelian a sinelui universal, “care din alienarea sa se reîntoarce În sine Însuși, Sinele universal, conștiința care asimilează conceptul”, o societate de genii ca un ochi imens de insectă unde fiecare celulă vede totul fără a fi obligată să schimbe informații cu o alta. Să ne gîndim puțin dacă avangardele
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
digresiunile asupra condiției omului contemporan. Dar și pentru conținutul “populist” al romanului, care se Încheie tezist, cu fraza “această carte este dedicată omului”. Personajul (ca și categorie naratologică), alături de un realism cu accente naturaliste dus până la ultimele consecințe fiziologice, se reîntorc en fanfare În proza franceză odată cu acest roman. “Mai degrabă istoric decât tragic” el are scenariul unui bildungsroman pesimist până Înainte de epilog, fiind foarte aproape de celebrul de acum film american Forrest Gump. În film, ca și În roman, este radiografiată
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
neam de nobili, venetici dintr-o lume groaznică și fascinantă, cu țigani și tancuri comuniste, cu oameni pentru care fiecare clipă a existenței este trăită ultimativ. Vera se va sinucide, medicul de țară Claude (naratorul mis en abyme) se va reîntoarce În sînul familei și va muri, nu Înainte de a-i fi Împărtășit totul naratorului-autor. Familia Ferenczi ascunde o Întreagă istorie, o east-side history, posibil document imagologic, bine păstrat În formol liric, pentru noi, românii. Lumea de basm a lui Holder
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și visele prin ore și toate împreună se rotesc, cu lumini schimbătoare, în apa ușoară și neagră, în apa sfințită a nopții”), alternează cu moralistul detașat și sceptic, pornit de la Psalmi și Cântarea Cântărilor, trecut prin dezabuzările culturii moderne și reîntors la învățătura iubirii („Puțini au harul de a trăi cum se cuvine clipa. Nu de-a se bucura mărunt, grăbit și speriat de ea, în umbra derizorie a morții, ci de a face din prezent, care e singura realitate, ceva
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
venitul” și, chiar în ajunul luptei de la Călugăreni, îi stă gândul la nuntă și la „daruri scumpe”. Până la urmă, incapabil să răspundă nevoilor vremii, cere să se retragă undeva în liniște, pentru ca - în pripă - să se răzgândească și să se reîntoarcă, nedorit, la domnie. Ironia cronicarului nu îl iartă. Urmările nefaste ale lipsei de măsură și de judecată corectă le constată cronicarul cu amărăciune și în finalul bătăliei de la Eger (1598): „Și vrea fi fost dobânda și izbânda creștinilor. Iar creștinii
CRONICA DOMNIEI LUI MIHAI VITEAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
student la Conservatorul din București (1904-1907), apoi la Conservatorul Național din Paris (1907-1914) și, tot aici, la Schola Cantorum. Între anii 1922 și 1930 trăiește într-un exil voluntar în SUA, unde este profesor de vioară la City Conservatory (New York). Reîntors în țară, funcționează ca profesor de contrapunct, forme și estetică la Conservatorul din București, până la pensionare (1948). În vara anului 1950 muzicianul este arestat și deținut la Canal pentru că audiase Liturghia catolică de Bach la Biblioteca Legației Engleze din București
CUCLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286548_a_287877]
-
a Prutului. A fost redactor literar al gazetei „Basarabia” (Chișinău, 1906-1907) și a ținut conferințe cu teme sociale și culturale. Din cauza activității sale de încurajare a manifestării sentimentelor patriotice românești, este expulzat în România de guvernul țarist (1907). S-a reîntors la Chișinău în 1917. C. a debutat în 1891, în revista „Amicul copiilor”, condusă de Z.C. Arbore și Victor Crăsescu. A colaborat la „Epoca”, „Gazeta politică și literară”, „Tribuna”, „Vatra”, „Viața Basarabiei” ș.a. Volumul Povestiri din copilărie (1896) aduce
CUJBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286565_a_287894]