17,529 matches
-
în astfel de clipuri publicitare, arhetipul cercului. Auditivul completează imaginea bunei funcționări a automobilului prin tehnici variate (motorul este turat la maxim, cauciucurile scrâșnesc, prezența feminină impresionează etc.). Tot din categoria strategiilor persuasive de natură rațională face parte și tehnica referentului, deosebită de tehnica referinței (conform căreia un specialist explică științific avantajele unui produs). b. Arhetipul căutării Celuilalt Cel mai original clip din industria detergenților de proveniență germană, bazat pe tehnica referentului pare a fi acela de promovare a produsului SIDOLIN
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
strategiilor persuasive de natură rațională face parte și tehnica referentului, deosebită de tehnica referinței (conform căreia un specialist explică științific avantajele unui produs). b. Arhetipul căutării Celuilalt Cel mai original clip din industria detergenților de proveniență germană, bazat pe tehnica referentului pare a fi acela de promovare a produsului SIDOLIN. Neliniștea sufletească, agitația, tristețea unui tânăr ce nu reușește să lustruiască geamurile (movere) contrastează cu detașarea, calmul interior netrucat al tinerei sale vecine. Argumentarea iconică include în sine, un efect ilocuționar
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
dezbrăca în fața geamurilor care par invizibile, mizează pe schimbare (de produs de curațat geamurile, de mentalitate asupra ideii de curățenie, de tehnică etc.). Mesajul este simpu: schimbă detergentul! motiv pentru care succesiunea de imagini, situații, dispunerea personajelor este orientată spre referent - detergentul pentru geamuri, SIDOLIN. Argumentarea iconică este însoțită de dublul suport lingvistic, cuprinzând numele mărcii și sloganul, adresa electronică: "Kein Sidolin/kein Durcshblick!" Fűr Glasklare Sauberkeit/ www.sidolin.de". Clipul este amplasat pe imaginea eternului arhetip al căutării celuilalt, idee
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
univocitate Sursa: (DSL 2005: 534) Termenul este "o denumire (etichetă) la care se ajunge printr-o procedură de lexicalizare naturală sau artificială" (idem). Nu este un semn lingvistic arbitrar. Desemnarea conceptului este motivată prin consens, în terminologie. II.2.3. Referent/ referință În cercetarea semnului lingvistic, Ferdinand de Saussure a fost preocupat de relația dintre semnificat și semnificant, neglijând referentul, adică entitatea extralingvistică pe care cuvântul o denumește. Relația referențială nu este prezentă în conținutul tuturor cuvintelor. Termenii abstracți nu au
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
naturală sau artificială" (idem). Nu este un semn lingvistic arbitrar. Desemnarea conceptului este motivată prin consens, în terminologie. II.2.3. Referent/ referință În cercetarea semnului lingvistic, Ferdinand de Saussure a fost preocupat de relația dintre semnificat și semnificant, neglijând referentul, adică entitatea extralingvistică pe care cuvântul o denumește. Relația referențială nu este prezentă în conținutul tuturor cuvintelor. Termenii abstracți nu au un referent în realitatea extralingvistică (înțelepciune, fericire, bunătate etc.). Prepozițiile și conjuncțiile sunt instrumente gramaticale fără referent. Valoarea denominativă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
În cercetarea semnului lingvistic, Ferdinand de Saussure a fost preocupat de relația dintre semnificat și semnificant, neglijând referentul, adică entitatea extralingvistică pe care cuvântul o denumește. Relația referențială nu este prezentă în conținutul tuturor cuvintelor. Termenii abstracți nu au un referent în realitatea extralingvistică (înțelepciune, fericire, bunătate etc.). Prepozițiile și conjuncțiile sunt instrumente gramaticale fără referent. Valoarea denominativă este dată de relația dintre semnificația termenului și capacitatea lui de a desemna obiectele lumii exterioare. Nu putem accesa funcția denominativă a limbii
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
semnificant, neglijând referentul, adică entitatea extralingvistică pe care cuvântul o denumește. Relația referențială nu este prezentă în conținutul tuturor cuvintelor. Termenii abstracți nu au un referent în realitatea extralingvistică (înțelepciune, fericire, bunătate etc.). Prepozițiile și conjuncțiile sunt instrumente gramaticale fără referent. Valoarea denominativă este dată de relația dintre semnificația termenului și capacitatea lui de a desemna obiectele lumii exterioare. Nu putem accesa funcția denominativă a limbii înafara referentului. Capacitatea termenului de a avea un referent este condiția sine qua non a
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
realitatea extralingvistică (înțelepciune, fericire, bunătate etc.). Prepozițiile și conjuncțiile sunt instrumente gramaticale fără referent. Valoarea denominativă este dată de relația dintre semnificația termenului și capacitatea lui de a desemna obiectele lumii exterioare. Nu putem accesa funcția denominativă a limbii înafara referentului. Capacitatea termenului de a avea un referent este condiția sine qua non a comunicării specializate. Concepția privind statutul referentului nu este unitară în literatura de specialitate. Referentul este entitatea extralingvistică pe care termenul o denumește. J. Lyons (J. Lyons, 1968
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și conjuncțiile sunt instrumente gramaticale fără referent. Valoarea denominativă este dată de relația dintre semnificația termenului și capacitatea lui de a desemna obiectele lumii exterioare. Nu putem accesa funcția denominativă a limbii înafara referentului. Capacitatea termenului de a avea un referent este condiția sine qua non a comunicării specializate. Concepția privind statutul referentului nu este unitară în literatura de specialitate. Referentul este entitatea extralingvistică pe care termenul o denumește. J. Lyons (J. Lyons, 1968) consideră că referentul reprezintă lucrurile ca obiecte
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
relația dintre semnificația termenului și capacitatea lui de a desemna obiectele lumii exterioare. Nu putem accesa funcția denominativă a limbii înafara referentului. Capacitatea termenului de a avea un referent este condiția sine qua non a comunicării specializate. Concepția privind statutul referentului nu este unitară în literatura de specialitate. Referentul este entitatea extralingvistică pe care termenul o denumește. J. Lyons (J. Lyons, 1968) consideră că referentul reprezintă lucrurile ca obiecte gândite, nu reale. Raportul dintre semn și realitatea extralingvistică nu trebuie confundat
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a desemna obiectele lumii exterioare. Nu putem accesa funcția denominativă a limbii înafara referentului. Capacitatea termenului de a avea un referent este condiția sine qua non a comunicării specializate. Concepția privind statutul referentului nu este unitară în literatura de specialitate. Referentul este entitatea extralingvistică pe care termenul o denumește. J. Lyons (J. Lyons, 1968) consideră că referentul reprezintă lucrurile ca obiecte gândite, nu reale. Raportul dintre semn și realitatea extralingvistică nu trebuie confundat cu referentul, mai ales în cazul limbilor istorice
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de a avea un referent este condiția sine qua non a comunicării specializate. Concepția privind statutul referentului nu este unitară în literatura de specialitate. Referentul este entitatea extralingvistică pe care termenul o denumește. J. Lyons (J. Lyons, 1968) consideră că referentul reprezintă lucrurile ca obiecte gândite, nu reale. Raportul dintre semn și realitatea extralingvistică nu trebuie confundat cu referentul, mai ales în cazul limbilor istorice. În DSL (2005) se menționează faptul că există o percepție culturală diferită a referentului în fiecare
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
este unitară în literatura de specialitate. Referentul este entitatea extralingvistică pe care termenul o denumește. J. Lyons (J. Lyons, 1968) consideră că referentul reprezintă lucrurile ca obiecte gândite, nu reale. Raportul dintre semn și realitatea extralingvistică nu trebuie confundat cu referentul, mai ales în cazul limbilor istorice. În DSL (2005) se menționează faptul că există o percepție culturală diferită a referentului în fiecare limbă (A. Bidu-Vrănceanu, în DSL, 2005: 425). F. de Saussure considera că nu poate fi identificat referentul în afara
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
consideră că referentul reprezintă lucrurile ca obiecte gândite, nu reale. Raportul dintre semn și realitatea extralingvistică nu trebuie confundat cu referentul, mai ales în cazul limbilor istorice. În DSL (2005) se menționează faptul că există o percepție culturală diferită a referentului în fiecare limbă (A. Bidu-Vrănceanu, în DSL, 2005: 425). F. de Saussure considera că nu poate fi identificat referentul în afara conceptului, ca punct de referință, tot așa cum la semnificant (imagine acustică intrată în relație cu un concept + realitate materială sonoră
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cu referentul, mai ales în cazul limbilor istorice. În DSL (2005) se menționează faptul că există o percepție culturală diferită a referentului în fiecare limbă (A. Bidu-Vrănceanu, în DSL, 2005: 425). F. de Saussure considera că nu poate fi identificat referentul în afara conceptului, ca punct de referință, tot așa cum la semnificant (imagine acustică intrată în relație cu un concept + realitate materială sonoră realizată la nivelul parolè) nu se poate ajunge decât pe axa referent-referință. Referința este relația care leagă termenii/ cuvintele
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de referință, tot așa cum la semnificant (imagine acustică intrată în relație cu un concept + realitate materială sonoră realizată la nivelul parolè) nu se poate ajunge decât pe axa referent-referință. Referința este relația care leagă termenii/ cuvintele de lucruri sau de referenții acestora. Este o relație între semne și realitate. Referința "are în vedere utilizarea semnului de către vorbitori, ceea ce face ca actul de referință să fie de natură pragmatică" (Angela Bidu-Vrănceanu, 2005: 426). Raportul semantic de referință este condiționat de trăsătura/ existența
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
natură pragmatică" (Angela Bidu-Vrănceanu, 2005: 426). Raportul semantic de referință este condiționat de trăsătura/ existența fizică. Se realizează deosebirea dintre conceptele de "referință actuală" și "referință virtuală". În cazul referinței virtuale "este vorba de aptitudinea cuvintelor/ termenilor de a avea referenți" (D. Chiș, Termen și cuvânt, 2001) și poate fi identificată la nivelul limbii și/ sau al sistemului. Referința actuală este situată la nivelul discursului "și constă în evocarea efectivă a unuia sau mai multor referenți" (idem). În cazul termenului care
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cuvintelor/ termenilor de a avea referenți" (D. Chiș, Termen și cuvânt, 2001) și poate fi identificată la nivelul limbii și/ sau al sistemului. Referința actuală este situată la nivelul discursului "și constă în evocarea efectivă a unuia sau mai multor referenți" (idem). În cazul termenului care este monosemantic/ univoc diferențele dintre cele două tipuri de referință sunt insesizabile. În cazul cuvintelor polisemantice, orice referință actualizată în discurs recurge la selectarea unei singure caracteristici. Referentul nu se individualizează prin mai multe determinări
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
evocarea efectivă a unuia sau mai multor referenți" (idem). În cazul termenului care este monosemantic/ univoc diferențele dintre cele două tipuri de referință sunt insesizabile. În cazul cuvintelor polisemantice, orice referință actualizată în discurs recurge la selectarea unei singure caracteristici. Referentul nu se individualizează prin mai multe determinări. Este unic, un termen desemnând un referent anume, bine delimitat. II.3. Metaforă lexicală; metaforă terminologică/conceptuală II.3.1. Metafora lexicală - obiect de studiu al retoricii Metafora a fost abordată de-a
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
monosemantic/ univoc diferențele dintre cele două tipuri de referință sunt insesizabile. În cazul cuvintelor polisemantice, orice referință actualizată în discurs recurge la selectarea unei singure caracteristici. Referentul nu se individualizează prin mai multe determinări. Este unic, un termen desemnând un referent anume, bine delimitat. II.3. Metaforă lexicală; metaforă terminologică/conceptuală II.3.1. Metafora lexicală - obiect de studiu al retoricii Metafora a fost abordată de-a lungul timpului, din punct de vedere retoric, estetic, lingvistic, logico-semantic, psihologic, funcțional. Varietatea abordărilor
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
nu contribuie la desemnare, nu formează sensuri specializate decât dacă intră în relații logice/analogice etc. Metafora respectă condiția semnului lingvistic: intră în raport cu modelul spre a constitui conceptul nou, abstract; actualizează conceptul prin intermediul termenului/ al metaforei specializate, deschizând drum spre referent. De aici rezultă și natura sa dublă: imagine abstractă și material-concretă. Cum ar putea omul de știință să-și reprezinte la începutul secolului al XXI-lea substanța, imaginea abstractă - in vitro - înafara unei forme de expresie, care să-i dea
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
suficiente pentru domeniul științei. Paul Ricoeur menționa faptul că metafora "poartă informație pentru că ea "redescrie" realitatea" [P. Ricoeur, 1984: 380). Funcția termenului de a informa este prioritară 12. * Semn lingvistic - termen - metaforă terminologică. Triunghiul semiotic de sorginte aristoteliană, formă - sens - referent, este utilizat în lingvistică cu scopul de a descrie funcționarea semnului lingvistic. Ferdinand de Saussure (F. de Saussure, 1998) și lingvistica și lingvistica post-saussureană s-au preocupat de raportul dintre semnificat și semnificant. Semnificantul este condiția sine qua non a
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
concept) - obiect. Respectându-se modelul logicii, se utilizează unitatea gândirii - conceptul (ansamblu de trăsături noționale, cognitive) - care înlocuiește "semnificatul" (ansamblu de seme lexicale și gramaticale). Denotația este partea reprezentativă a conceptului și nu trebuie confundată cu semnificatul. În studiul termenului, referentul și numele acestuia au o importanță sporită. Referentul este entitatea extralingvistică pe care limbajele specializate îl denumesc printr-un termen - indiferent dacă acesta s-a format prin analogie sau prin alte procedee. Metafora specializată este un construct cognitiv ce denumește
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
unitatea gândirii - conceptul (ansamblu de trăsături noționale, cognitive) - care înlocuiește "semnificatul" (ansamblu de seme lexicale și gramaticale). Denotația este partea reprezentativă a conceptului și nu trebuie confundată cu semnificatul. În studiul termenului, referentul și numele acestuia au o importanță sporită. Referentul este entitatea extralingvistică pe care limbajele specializate îl denumesc printr-un termen - indiferent dacă acesta s-a format prin analogie sau prin alte procedee. Metafora specializată este un construct cognitiv ce denumește prin analogie un concept, respectând statutul termenului și
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
conceptuală/ terminologică) de termen: • termenul denumește în mod convențional o noțiune (prin terminologizare, derivare lexicală etc.); • metafora denumește o noțiune prin analogie, transfer etc. Prin valoarea denominativă, funcțională și informativă metafora specializată reconfirmă statutul de termen. Atribuie un nume unui referent, într-un proces de denominație științifică. În limba francilor stabiliți în Galia se utiliza cuvântul "binda", în limba franceză, bande (germ. binden, en. to bind) cu sensul de "a lega". În terminologia medicală termenul bandă este un construct metaforic format
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]