6,870 matches
-
urechi de văzduh... Calul pornește în lume24. E-ntindere de plante cu degete de apă... Uriașii subpământului s-au înecat cu azur Și lacurile guri deschise rămas-au încremenite... Planeta somnului se așterne peste câmpuri Pe unda izvorului curg ultimele reflexe 25 Salvador Dali, Portret ecvestru al lui Carmen Bordiu-Franco, 197426 Salvador Dali, Sărbătoare Sf. Lucia la Villamalla, 192127 Analizând poeziile lui Max Blecher, Radu G. Țeposu observa că acestea au ,,ceva din extravaganțele hiperestetice ale iraționalității concrete, pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
lui Bekhterev, fondatorul pshihologiei obiective. De altfel, toată teoria imaginarului pe care o propune Durand este întemeiată pe ,,dominantele reflexologice" și pe ideea susținută de neuro-psihologul Vladimir Mihailovici Bekhterev conform căreia "orice act neuropsihic poate fi redus la schema unui reflex, în care excitația, atingând scoarța cerebrală suscită urmele reacțiilor anterioare și găsește în aceasta factorul care determină procesul de descărcare"82. Interesant din acest punct de vedere este traseul personajului blecherian, modul în care contactul cu ,,locurile bune" și ,,locurile
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
aceasta factorul care determină procesul de descărcare"82. Interesant din acest punct de vedere este traseul personajului blecherian, modul în care contactul cu ,,locurile bune" și ,,locurile rele", descrise mai ales în primul roman al autorului, provocă același tip de reflexe căldură amețitoare, transă, leșin până la pierderea conștiinței. Teoria propusă de Durand postulează ideea unei sinonimii între ,,actul imaginat" și ,,actul verbal", mai exact, Durand definește un concept prin celălalt. Cele trei verbe fundamentale pentru teoretician sunt: a (se) înălța, a
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
El există deja la nivel animalic. Modul lui de exprimare este ca să spunem așa limbajul organic: reacția automată a organismului la excitații. "Limbajul" său nu este conceptual și nici simbolic, ci infinit mai direct: el este acțiunea reflexă, complicată de reflexele evoluate, adică de instincte. Funcționarea organică a inconștientului nu poate fi tradusă în limbaj conceptual, cel puțin în ceea ce privește conținutul său intim și trăit direct. Explicația nu poate fi aici decît descriptivă, adică funcționarea inconștientă este inaccesibilă controlului conștient. (De altfel
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Aceste căi complementare permit apropierea treptată de atingerea obiectivului deliberării: eliberarea esențială de greșeală, atît sub formele ei teoretice, cît și sub cele practice. Din punct de vedere biogenetic, gama continuumului evolutiv se întinde de la reacția reflexă primitivă pînă la reflexele complicate constituite de diversele forme ale instinctivității animale și de aici pînă la reflecția umană expusă greșelii, deoarece nu este decît pe jumătate conștientă, dar călăuzită de supraviețuirea siguranței instinctive și preconștiente sub forma evoluată a supraconștiinței etice. Dacă ar
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Știința economică trebuie să țintească "redescoperirea esențelor obiective, independente de subiectul care le observă, esențe care se relevă astfel, prin multiplicarea ideilor clare și distincte, cu garanția divină a realității intuițiilor perceptive și a adevărurilor lumii, deoarece rațiunea umană este reflexul rațiunii divine". Cultura noastră, în acord cu cea tradițională, trebuie centrată astfel pe repere axiologice ferme, străine de fantasmele banului și ale divertismentului exclusiv. Tiberiu Brăilean nu exaltă gratuit o retorică a complementarității; el reclamă, dimpotrivă, returul la acea simplitate
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
nu ar fi altceva decît redescoperirea esențelor obiective, independente de subiectul care le observă, esențe care se relevă astfel, prin multiplicarea ideilor clare și distincte, cu garanția divină a realității intuițiilor perceptive și a adevărurilor lumii, deoarece rațiunea umană este reflexul rațiunii divine: "La început a fost Cuvîntul (Logosul)". Fiecare etapă a gîndirii umane se naște întotdeauna din doi părinți: din istoria trecută a ideilor și a credințelor, ca și din configurația istorico-socială specifică a prezentului. Doctrinele sunt deci fructul acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
nebunii ale secolului al XX-lea, sunt și ele stinse, epuizate. O nouă dogmă tinde către unicitate: "Căutați mai întîi împărăția economiei și toate se vor adăuga vouă". Determinarea religioasă a economiei determină religia însăși. "Mîna invizibilă" a pieței, cu reflexul său social este în fapt mîna lui Dumnezeu. Nu omul reglează economia; de cîte ori a încercat să devină, nu a produs decît mizerie și suferință, tot soiul de totalitarisme, în numele unui "viitor de aur", cu atît mai îndepărtat cu
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
parte din realitatea vie. 2. FUNDAMENTE FILOSOFICE ALE ECONOMIEI POLITICE 2.1. GÎNDIREA ECONOMICĂ ÎN ANTICHITATE ȘI EVUL MEDIU Credința noastră este că fundamentele economicului se regăsesc în legile moralei cosmice. Nu întîmplător, la începuturi gîndirea economică a fost un reflex sau o componentă a gîndirii religioase, conținută în texte cu valoare sacramentală, cum ar fi Upanișadele, Artaas-tra, Darmasastra, Legile lui Mănu, Învățăturile lui Ipuver sau Codul lui Hamurabi, texte care, pe lîngă regulile de bază ale conduitei morale, revelau nu
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Pentru o acțiune eficace este necesară mai întîi descoperirea adevărului prin contemplare theoria. Contemplînd ordinea lumii, putem descoperi un model pentru organizarea cetății, bazat pe ordine și pe justiție. Lumea vizibilă, cu realitățile ei schimbătoare, nu este la Platon decît reflexul ideilor imuabile ce formează lumea superioară. Prin urmare legile umane nu sunt decît imitarea celor aparținînd justiției ideale, supranaturale. Omul este ele-mentul de legătură, de comunicare dintre cele două lumi ("dyada"), fiind alcătuit dintr-un corp material perisabil și un
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
s-a îndrăgostit de propria imagine. Coborînd să se contemple, acest Narcis divin s-a învelit în cojile materiei, devenind captiv în mrejele acesteia. Natura l-a îmbrățișat și din unirea lor s-au născut primii reprezentanți ai rasei umane, reflexe terestre ale Omului primordial, niște uriași androgini, mai tîrziu intervenind separarea bărbat-femeie. Omul ar fi, așadar, format dintr-un trup muritor (eu inactiv) și un suflet ce se avîntă că-tre origini, după ce se va fi eliberat de toate învelișurile pneumei
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
la minte sau cu a te sinucide din punct de vedere intelectual”{\cîte 23}. Creator, cu Sfanțul Grigorie de Nazianz, al genului literar al Filocaliei creștine, prin adunarea de texte alese din Origen, Sfanțul Vasile caută cu stăruința frumusețea sufletului, reflex al frumuseții dumnezeiești. Făcând referire la frumusețe, într-una din omiliile la psalmi, spune că „unii înțelepți au definit frumusețea ca fiind simetria și armonia privirilor sufletului”{\cîte 24}. Tot în aceeași omilie se referă la frumusețea sufletului și la
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
-și poate dezvolta raționamentul critic fără a recurge la citate și chiar la "efectul de citare". Instinctiv, el simte că terenul pe care avansează este lunecos și e obligat să-și caute noi repere teoretice, devenind scolastic dintr-un explicabil reflex de autoapărare. Frustrantă e și convingerea intimă că sondarea inconștientului creator al lui Camil Petrescu nu lasă loc comentariilor mediocre. Revenind la autorul nostru, să remarcăm că exegeza interbelică s-a dovedit mult mai receptivă la șansele freudismului de a
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
vorbea odinioară despre <<hormonul sensului>>. Acesta este arhetipul, o mobilizare generală a imaginilor universalizabile, legat dincolo de limbi și texte de gesturi (de senzori motricitatea elementară a copilului uman, de gramatica pulsiunilor care o precedă pe aceea a Academiei Franceze, de reflexele dominante care sunt pecețile genului homo, din specia sapiens). Imaginea arhetip este concretizarea figurativă, substantivă, a arhetipului".152 O concepție, oarecum diferită, încearcă să impună Northrop Frye, disjungând arhetipul de resorturile sale psihologice și consacrându-l ca pe un pur
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de carbon între alveole și sânge; transportul oxigenului și dioxidului de carbon prin sânge și lichidele interstițiale (înspre și dinspre celulele diferitelor țesuturi ale corpului); reglarea ventilației și a altor aspecte ale respirației; Actul respirator este: atât un act un reflex natural, care se produce automat la om, și nu necesită un efort deosebit în condiții de repaus; cât și un act voluntar care implică, în special în timpul practicării efortului fizic (în jogging a celui strict aerob), coordonarea conștientă mișcărilor respiratorii
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
5.5. Jogging acvatic - efecte asupra organismului Efectele de stimulare și cele terapeutice ale joggingului acvatic sunt puse în evidență de: posibilitatea de a utiliza imitarea alergării într-un mediu modificat pentru reeducarea, educarea, reabilitarea, redobândirea unor funcții, capacități, abilități, reflexe dobândite ce au fost mai mult sau mai puțin diminuate în urma traumatismelor sau afecțiunilor; ușurința cu care alergarea prin apă poate oferi atingerea rapidă a unui nivel superior de fitness funcțional (Lamarque, J.M., 2011); creșterea capacității cardiorespiratorii la persoanele cu
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
fi terminat în prima formă cu îngroparea ciobanului la stână, maica bătrână fiind un adaos ulterior. Miorița, spune Ovid Densusianu, nu e o aparițiune izolată, nu este ceva de natura aceasta, ci este ecoul unei colaborări lente de-o parte reflexe ale vieții sufletești, de altă parte un complex de împrejurări din viața ciobănească Miorița a luat naștere în împrejurări tipice de viață păstorească ca se reazemă pe un fond de transhumantă. Densusianu explică transhumanța prin mișcarea după anotimpuri a turmelor
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
și condiții ale vieții", conține în definiție gradul de adaptare; ori, un copil plasat într-un cadrul plin de stimuli pozitivi din sfera educației și a cunoașterii, se va adapta într-o oarecare măsură, prin luare la cunoștință și prin reflex condiționat, prin familiarizarea cu mediul și prin formarea de deprinderi în consecință. În felul acesta și raportul dintre vârsta biologică și cea mentală va fi mai mic. Munca depusă cu deficienții de intelect nu trebuie să fie, în niciun caz
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
și la copiii cu tulburări de auz, dar dispare foarte foarte repede, deoarece copiilor le lipsește motivația care să întrețină jocul cu sunetele. 4. Dezvoltarea normală a aparatului respirator. 4. Respirația biologică se dezvoltă normal, dar cea fonatoare nu. 5. Reflexul de apărare și orientare poate fi declanșat de stimuli sonori. 5. Reflexul de orientare pe bază de auz este diminuat sau chiar inexistent. 6. Dezvoltare motrică normală. 6. Dezvoltarea motrică o ușoară întârziere deoarece nu există stimulare verbală. 7. Funcționalitate
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
deoarece copiilor le lipsește motivația care să întrețină jocul cu sunetele. 4. Dezvoltarea normală a aparatului respirator. 4. Respirația biologică se dezvoltă normal, dar cea fonatoare nu. 5. Reflexul de apărare și orientare poate fi declanșat de stimuli sonori. 5. Reflexul de orientare pe bază de auz este diminuat sau chiar inexistent. 6. Dezvoltare motrică normală. 6. Dezvoltarea motrică o ușoară întârziere deoarece nu există stimulare verbală. 7. Funcționalitate normală a auzului pe baza integrității anatomo-fiziologice a organului auditiv. 7. Disfuncție
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
pe Mihai Ralea: Tendința psihică către oprire și inhibiție, pe care o vom constata-o în natura omenească are, astfel, o bază biologică. Ea este înscrisă în neputința, în lipsa noastră de perfecție anatomică și fiziologică. Acolo unde animalul dispune de reflexe sigure, omul dibuiește și caută. Încetineala dezvoltării biologice a vârstelor condiționează aspectul de ezitare sufletească, de amânare a acțiunii 155". Pe de altă parte, însă, depistarea cauzelor unei devieri de comportament, asemenea oricărei nosologii legate de o boală psihică, nu
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
această încredere odată câștigată, de aici va porni întreaga activitate de educare, instruire, stimulare, adaptare și integrare. Folosindu-se de "punctele tari", se vor urmării următoarele etape: • dezvoltarea comunicării; • formarea plăcerii ludice în comunicare; • formarea deprinderilor de autonomie; • formarea de reflexe condiționate "pozitive". • organizarea cunoașterii prin: ▫ detectare, discriminare, intensificare, interpretare; ▫ înțelegerea noțiunii ca simbol; ▫ înțelegerea obiectului în lipsa sa; ▫ cunoașterea propriului corp; ▫ percepția unor noțiuni abstracte; ▫ perceperea spațiului și a timpului. După cum se vede, o seamă dintre aceste momente respectă întocmai drumul
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
cu cât I.Q.-ul familiei este mai ridicat. 47 Mariana Roșca, 1965, p. 14. 48 w.w.w., preferatele com. 04.03.09, 12:17 49 Olga Moldovan, 2008, p. 7. 50 Frederic Vester, 1980, p. 30. 51 Vezi și "reflexul cu catenă lungă" în Gheorghe Schwartz, 2006, pp. 27-30. 52 Mielu Zlate, 1999, p. 267. 53 Walter Friedrich, Adolf Kossakowski, 1962, p. 72. 54 Elfriede Höhn, 1969, pp. 9 ș.u. 55 Olga Moldovan, 2008, p. 10. 56 Alain Lieury
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
irigate. O altă caracteristică în peisajul agricol arab este devalorizarea lumii agrare și pierderea mâinii de lucru, în contextul exodului rural masiv, îndreptat către economiile urbane și spre exterior. Criza spațiului agricol, dată de toți acești factori, este de fapt reflexul unei crize a societăților arabe traversate de profunde și brutale transformări, generate în principal de emergența economiilor petroliere. b. Crearea spațiului industrial după 1950 a fost consecința descoperirii și valorificării resurselor petroliere, ce a reprezentat pentru lumea arabă piatra de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
de Jacques Berque, Editions Albin Michel, 2002, p. 103). ÎNTRU & FINAL 109 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Editura Univers, 1977, 274. Autorul aduce la numitor comun reflecțiile Mariei Bonaparte (nepoată de împărat și psihanalistă din școala lui Freud) și reflexele asociative ale unui fost poștaș, fondator al "psihanalizei" pentru uzul celor care se feresc de ancrajul sexual al disciplinei (în speță studentele de la Litere) și de complicațiile lacaniene. 110 Am urmărit progresia motivului în versiunea editată de Librairie Générale Française
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]