11,123 matches
-
faptul de a recunoaște caracterul nu doar european, ci și planetar al nihilismului, și în faptul de a oferi chiar și în perspectivă optimistă o terapie împotriva nenorocirilor pe care le-a produs. Aceasta constă în neobosita apărare a spațiilor restrânse, dar inviolabile ale interiorității individuale, considerate de Jünger ultimul bastion posibil de rezistență. Urmând această strategie, fără a trăda convingerea potrivit căreia cel ce cade nu trebuie ajutat să se ridice, ci ajutat să cadă, el nu pune la punct
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
cunoașterii ezoterice. Nihilismul culturii contemporane nu este numai criză a valorilor și absența unor transcendențe împărtășite: este și faptul că, acționând, omul nu se mai înflăcărează între cei doi poli opuși ai tradiției și revoluției, ci se învârte în perspectiva restrânsă a lui "aici și acum". Nici istoria, nici adevărul, ci caracterul punctiform al clipei prezente constituie orizontul de acțiune al omului contemporan. Subiectivitatea, ca principiu regal al gândirii moderne, este astăzi slăbită, deconstruită și incapabilă să controleze povara distanței care
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
menționează tipul de sancțiune (pozitivă sau negativă) pentru încălcarea lor. Cele mai cunoscute norme formale sunt legile și regulamentele. Legea, în accepțiunea sociologului Donald Black, reprezintă "controlul social guvernamental", fiind expresia normei formale utilizată de către stat. Într-o accepțiune mai restrânsă, legile sunt "reguli care sunt impuse de către un corp politic (statul), alcătuit din oameni care se bucură de dreptul de a folosi puterea. [...] Membrii unei societăți în mod normal acceptă aplicarea puterii, ca pe o amenințare sau în fapt, de către
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
definită de un set de valori, dar acest lucru nu presupune ca fiecare membru al culturii respective a interiorizat fiecare valoare. Valorile definitorii pentru o societate configurează cultura dominantă, iar acestea intră în contact cu altele cu un grad mai restrâns de acțiune, diferențiate de la un grup social la altul. Acestea sunt valorile subculturilor unei societăți. "Ele reflectă abilitatea indivizilor de a sintetiza și a extrage aspectele care sunt importante pentru ei (de preț, aspecte valorice) din multiplele subculturi din care
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
definită de un set de valori, dar acest lucru nu presupune ca fiecare membru al culturii respective a interiorizat fiecare valoare. Valorile definitorii pentru o societate configurează cultura dominantă, iar acestea intră în contact cu altele cu un grad mai restrâns de acțiune, diferențiate de la un grup social la altul. Acestea sunt valorile subculturilor unei societăți. "Ele reflectă abilitatea indivizilor de a sintetiza și a extrage aspectele care sunt importante pentru ei (de preț, aspecte valorice) din multiplele subculturi din care
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
criza de identitate ar trebui rezolvată până în jurul vârstei de 20-25 ani pentru ca individul să se poată orienta ulterior către alte aspecte ale vieții. Dacă acest proces se finalizează pozitiv se poate vorbi despre constituirea unei identități care în sens restrâns presupune dobândirea unei identități sexuale, a unei orientări profesionale și a unei perspective ideologice asupra lumii. Până la rezolvarea crizei de identitate, individul nu are încă un sentiment consistent al sinelui sau un set de standarde interne pentru aprecierea propriilor valori
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
rezumat fie prezentând pe scurt momentele importante ale textului/lecției, fie oprindu-te asupra fiecărei idei pentru a prezenta date esențiale în legătură cu conținutul studiat. De asemenea, mai poți realiza rezumatul prezentând prin cuvinte proprii ideile autorului într-o formă mai restrânsă, exemplificând cu citate, fragmente, expresii din textul/lecția citită. Mai trebuie să știi că rezumatul trebuie realizat sub forma unui text fără dialog sau poate fi o prezentare schematică a unui conținut învățat. Sfaturi pentru elaborarea unui plan de idei
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
2000, p. 281) Parteneriatul pedagogic îndeplinește două funcții generale complementare: a) funcția de deschidere organizațională a școlii spre alte instituții și personalități aflate în afara sistemului de învățământ (privit în sens larg) și în exteriorul sistemului de învățământ (privit în sens restrâns). (ibidem) b) funcția de acțiune sinergică exercitată în interiorul sistemului de învățământ (privit în sens larg) și în exteriorul sistemului de învățământ (privit în sens restrâns). Obiectivele specifice ale parteneriatului pedagogic vizează „lupta împotriva eșecului școlar care se traduce prin mobilizarea
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
de învățământ (privit în sens larg) și în exteriorul sistemului de învățământ (privit în sens restrâns). (ibidem) b) funcția de acțiune sinergică exercitată în interiorul sistemului de învățământ (privit în sens larg) și în exteriorul sistemului de învățământ (privit în sens restrâns). Obiectivele specifice ale parteneriatului pedagogic vizează „lupta împotriva eșecului școlar care se traduce prin mobilizarea diferitelor intervenții care proiectează solidaritatea și cooperarea necesară între toți autorii educației.” (ibidem) La nivelul sistemelor de educație, sunt trei tipuri de parteneriat pedagogic, grupate
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
și important. CONCLUZII Dezvoltarea unor parteneriate reale dintre școală și familie poate să contribuie consistent la funcționarea eficientă a instituțiilor școlare din sistemul de învățământ preuniversitar românesc. Parteneriatul dintre învățător / institutor și părinții copiilor cu care lucrează reprezintă o arie restrânsă, bine conturată a parteneriatului educativ. Calitatea lui este dependentă de: existența nevoii de colaborare educativă a părinților sau de stimulare a acestei nevoi de către învățător; responsabilitatea și competența cu care învățătorii se angajează în acest parteneriat; aducerea competenței de parteneriat
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
sa procedee relativ apropiate cum sunt: deplasările și mișcarea În teren; prinderea și aruncarea mingii; acțiuni de atac și apărare etc. Dat fiind faptul că numărul de lecții cu tematică de joc sportiv desfășurate În condiții atmosferice favorabile este relativ restrâns (mai ales că majoritatea sălilor nu dispun de săli de sport), instruirea elevilor În acest sens capătă prioritate. Cunoscut fiind faptul că ritmul de pregătire a elevilor este diferit, cu deosebire la fete, este necesar ca pe măsură ce se constată apariția
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
al acestor interacțiuni. Conexiunile dintre familie, școală și comunitate pot avea loc la nivel instituțional implicînd toate familiile, copiii, educatorii și comunitatea sau la nivel individual implicînd un profesor, un părinte, un copil, un partener din comunitate sau un grup restrîns. FIGURA 1.2. Structura internă a modelul teoretic al intersectării sferelor de influență FAMILIE ȘCOALĂ Legendă: În cadrul interacțiunilor inter-instituționale (din zona de intersecție a sferelor de influență) F reprezintă familia, C copil, S școala, P părinte, Prof. profesor Interacțiunile au
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
și a VIII-a la nivelul județului, al unui oraș etc. Am preferat populația elevilor ultimelor două clase gimnaziale din școlile generale și colegiile municipiului Aiud (sau arondate acestuia). Am optat pentru un studiu la nivelul unei arii geografice relativ restrînse avînd în vedere că cercetarea și-a propus să reprezinte punctul de plecare al implementării unui program de parteneriat școală-familie-comunitate. Un astfel de demers presupune o bună colaborare între actorii sociali implicați și un control riguros al muncii de teren
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
bună colaborare între actorii sociali implicați și un control riguros al muncii de teren, fapt extrem de dificil de realizat în cazul în care persoanele investigate sînt repartizate spațial pe arii întinse. Am situat analiza la nivelul unei comunități urbane relativ restrînse, examinînd exhaustiv populația vizată, din care am exclus, însă, elevii unei școli în care erau preponderenți copiii de etnie rromă. Justificarea a fost decalajul cultural prea accentuat dintre etnicii români și maghiari, pe de o parte, și familiile de rromi
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
moment, că diferențele mai sus amintite nu trimit cu necesitate la ideea unei dezimplicări în educarea propriilor copii a familiilor cu nivel cultural mai scăzut, ci la faptul că resursele disponibile, susceptibile de a oferi suport în învățare, sînt mai restrînse. Indicii sintetici ai autonomiei și fuziunii interne a familiei au fost calculați prin însumarea numărului de opțiuni ale mamelor pentru fiecare dintre cele două aspecte. Avînd în vedere că numărul total al itemilor a fost șapte, procentul mamelor care au
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
doar pentru elevii cu medii între opt și nouă. Putem să considerăm, deci, că asocierea globală este datorată, în cea mai mare măsură, nivelului diferit de reușită școlară al copiilor în grupurile desemnînd diferitele modele de coeziune familială. Numărul relativ restrîns de subiecți nu ne permite să controlăm, simultan, atît reușita școlară a copiilor, cît și nivelul de studii al părinților, pentru a stabili posibila asociere dintre tipul de familie și opțiunile mamelor pentru facultate. Rangul nașterii copilului a fost următorul
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
precizarea obiectului acesteia este menționată cel mai frecvent pentru cei născuți pe rangul trei. Ar putea fi vorba de competența educativă mai mică a părinților din familiile cu mai mulți copii datorată nivelului cultural scăzut sau de disponibilitățile acestora mai restrînse de a oferi suport copiilor în condițiile în care trebuie să facă față unor solicitări complexe datorate taliei familiei. Per global, utilizarea mai intensă a motivării în detrimentul relaționării în condițiile unui apel minim la control pare a constitui strategia cea
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
sau a anecdotei cotidiene. Capitolele ce urmează vor fi consacrate unei astfel de ipoteze asupra unităților minimale de compoziție textuală, forme fundamentale ale limbajului elementar, deplasând analiza lui Bahtin din câmpul sociolingvistic al genurilor discursive, în direcția celui lingvistic mai restrâns al textualității. Cea de-a doua ipoteză esențială a lui Bahtin se referă la relațiile unităților (fraze sau propoziții) cu acel "întreg al enunțului finit", cu organizarea sa compozițională: Toate enunțurile noastre dispun de o formă-tip, relativ stabilă, de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care se pregătește să arunce într-o operă regulată și completă bogățiile și frumusețile unui stil pitoresc și armonios. (Marmontel, 1787, vol. II: 444) [Un poem descriptiv] poate fi mai mult sau mai puțin întins, mai mult sau mai puțin restrâns, după capriciul sau fecunditatea autorului; [...] este și nu poate fi altceva decât un compus alcătuit din părți mai mult sau mai puțin strălucitoare, însă aflate în dezordine, adică fără început, fără mijloc și fără sfârșit, obligatoriu, componente ale unității. Nu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
povestește că un glonte din ulei de migdală, tras într-un stîlp, l-a crăpat și a sărit pe pămînt, fără să se fi stricat. Jules Verne, Les Aventures du capitaine Hatteras Capitolul 6 Prototipul secvenței dialogale Dialogul, în sensul restrâns al termenului, reprezintă doar una este drept că cea mai importantă dintre formele interacțiunii verbale. Însă, prin dialog putem înțelege, în sens lărgit, nu doar o formă de comunicare verbală, directă și rostită cu glas tare, care are loc între
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
serioasă." Chiar dacă limitează dialogul la un fenomen textual scris și la o scriere literară, această clasificare are meritul de a face distincția dintre noțiunea de conversație, în sensul larg al termenului, (convorbirea fiind considerată o sub-categorie în raport cu conversația, în sens restrâns). În cele ce urmează voi numi dialog atât produsul textual al interacțiunilor sociale cât și schimburile de replici dintre personajele unui text de ficțiune (piesă de teatru, nuvelă sau roman). Cavalerul de Méré (De la conversation, 1669) a propus o definiție
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Dacă, de cele mai multe ori, este dificil să se determine în ce mod un text global poate fi actualizat, aceasta se datorează faptului că majoritatea textelor apar în forma unui melanj de tipuri secvențiale. Textele omogene (unitipuri) apar în număr mai restrâns în raport cu textele eterogene (pluritipuri), compuse, prin definiție, din secvențe ce actualizează prototipuri diferite. Un text eterogen apare, în general, clasat în funcție de textul înglobant. Astfel, fabula " Lupul și Mielul" este definită ca fiind narativă conform acestui gen pentru că povestirea încadrează dialogul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Luminița Iacob 183 se desprinde un alt punct de vedere asupra imagologiei, aceasta reluând legătura cu etnopsihologia și acordând un spațiu amplu problematicii stereotipurilor etnice, fără însă a ignora însă statutul interdisciplinar al imagologiei. Conform Luminiței Iacob, imagologia, în sens restrâns, "se ocupă cu studiul imaginilor pe care și le fac popoarele despre sine (autoimagini) sau despre alte popoare (heteroimagini) (...) Ambele categorii de imagini pot exista și, ca atare, sunt și studiate sub forma stereotipurilor etnice"184, în timp ce în sens larg
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
marginalizare a străinilor lipsită de orice echivoc. În schimb, societățile în care ierarhia patrimonială este fundamentată pe bunuri cu valoare mare și volum mic sau pe sumele de bani tezaurizate, acceptarea străinilor este mult mai facilă, marginalizarea acestora semnificativ mai restrânsă." (Ibidem). 373 Adrian Neculau, Gilles Ferréol (coord.), Minoritari, marginali, excluși, Iași, Editura Polirom, 1996, p. 12. 374 "În fine, categorizarea minorității ca in-group sau out-group poate să dobândească, la nivel latent, efecte total opuse celor postulate de teoria raporturilor între
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
10/18, p. 39). 6. A se vedea bibliografia R. Mortier, 1982. 7. A se vedea iluminiștii francezi (Saint-Martin), suedezi (Swedenborg) și "filosofii naturii" germani. Capitolul 3 Descrierea reprezentativă Începînd cu lucrările lui Pierre Bourdieu, se cunoaște că motorul producției "restrînse" este căutarea noutății și a diferenței, ceea ce îi conduce pe scriitorii aparținînd acestei sfere de producție către o reconsiderare permanentă a normelor de scriitură anterior instituite 1. Nu este nici o surpriză deci în faptul că descrierea "reprezentativă" (cea care corespunde
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]