3,504 matches
-
lui Iahwiță, dar pînă la urmă Iudeea își cîștigă independentă față de regatul Siriei sprijiniți de romani și prin aceste evenimente ei intră în istoria anti-că. Povestioarele lor din Talmud sînt doar povestioare sau minciuni gogonate cu pretenții de adevăruri sacre revelate de Iahwe numai lor care nu au putut fi confirmate de istorie! De aceea ei consideră că nu au nevoie de istorie în scrierea propriei existențe și nimeni nu are voie să- contrazică fiindcă devin antisemiți! Ultima menționare a filistenilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
rearanjată devenită genă activă pentru catena imunoglobulinică poate fi interpretat în termeni ai deleției materialului genetic dintre locii genici recombinanți V și C. În celulele active imunologic pot apare două tipuri de organizare genică:a)probele pentru gena activă pot revela atât pattern-ul rearanjat de organizare genică, cât și pattern-ul caracteristic liniei germinale; în acest caz, admitem că reunirea de segmente genice s-a produs într-un cromozom, pe când, în celălalt cromozom a rămas intactă dispunerea originală a segmentelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fragmente care pot fi separate prin electroforeză și sunt transferate pe membrană filtru prin tehnica numită Southern blotting, după care este probat cu o probă clonată și marcată radioactiv pentru capătul 5’ al genei β-globinei. În ADN β-globinic se pot revela două fragmente de ADN (două restricte), de la persoanele normale, unul de 175 perechi de nucleotide și altul de 201 perechi de nucleotide (fig. 16.22). Mutații genetice în talasemii Talasemia este o anemie cronică cu aspecte clinice degenerative, uneori deosebit de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
-se exprima fenotipic. Acesta este un fenomen tipic de epistazie, gena h fiind o gena recesivă epistatică, adică inhibitoare, iar genele sistemului ABO fiind gene hipostatice, adică inhibate. Testul tipic sangvin pentru sistemul ABO, efectuat la cei doi pacienți hh, revelează absența antigenelor A și B, ceea ce ar fi un indiciu pentru un determinism genetic al fenotipului grupei sangvine 0 . Și totuși, transfuzia de sânge 0 la o persoană cu fenotip Bombay a indus o reacție severă de aglutinare a eritrocitelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a povestirilor lui V. literatura română a dobândit, la trei ani după dispariția autorului, un nou prozator, de o valoare deosebită. Un prozator care demonstra că resursele tematice ale universului rural nu fuseseră epuizate. Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Ion Agârbiceanu revelaseră multe dimensiuni și orizonturi sufletești, dar nu dezvăluiseră toate zăcămintele de spiritualitate arhaică. Anumite aspecte de practică ezoterică și gândire magică fuseseră semnalate mai curând fugitiv. Povestirile voiculesciene merg în principal tocmai la acestea sau le reliefează în vreun fel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
că diferite societăți sau culturi își datorează caracteristicile mediului unde s-au dezvoltat. Adaptarea culturală urma aceeași logică ca și adaptarea biologică darwinistă. Când anchetele pe teren s-au înmulțit, plecând de la metodele preconizate de Boas și Malinowski, ele au revelat rapid că diferențele de organizare socială și trăsăturile culturale nu se puteau explica numai prin constrângerile mediului. Societăți care trăiau în același mediu prezentau diferențe puternice și societăți care trăiau în medii diferite propuneau analogii tulburătoare. De fapt, constrângerile de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
din subiectivitatea cea mai intimă un mijloc de demonstrație obiectivă. În consecință, în experiența etnografică, observatorul se consideră propriul său instrument de observație; în mod evident, trebuie să fie învățat să se cunoască, să obțină de la un sine, care se revelează ca altul față de un eu care îl utilizează, o evaluare care va deveni parte integrantă din observația altor euri. Fiecare carieră etnografică își găsește principiul în "confesiuni", scrise sau mărturisite."22 Antropologia răstoarnă decorul adevărurilor stabilite deoarece, în timpul șederii sale
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
de a fi fost obiectul unui virtual viol, în care și-a pierdut viața soțul ei, apărând-o - mințind, adică folosindu-și și ea inteligența pentru a construi, pentru ceilalți, o imagine de sine falsă, în timp ce încearcă să și-o reveleze, numai pentru uz propriu, pe cea autentică (Duminica mironosițelor, 1977); Ghighi - profesoara-gospodină ce schimbă Stăpânul - se eliberează de soț, spre a intra în subordinea fiicei, detestându-și subordonarea, dar răbdând-o „cu devotament” (Sărbătorile răbdării, 1980). Deși acțiunea propriu-zisă, conflictul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
Troțky pe durata șederii acestuia în Franța. A fost un apropiat al lui Boris Suvarin, a denunțat Gulagul, împreună cu David Rousset, avocatul lui Kravcenko. Procesul lui Kravcenko, în 1949, a reprezentat întîiul progres împotriva totalitarismului comunist și ocazia de a revela oroarea lagărelor. A mai militat apoi, dar mereu în mod marginal. A intrat în Mișcarea pentru Statele-Unite socialiste ale Europei, înainte ca aceasta să devină Mișcarea socialistă pentru Statele-Unite ale Europei. Cu el am fondat aceasta mișcare în 1945-46, alături de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
altă parte, această trăire într-o limbă presupune o organizare a unui anumit "locaș al cuvîntului" care se joacă în tensi unile lingvistice, culturale, estetice, chiar politice. În Elveția ro mandă, această "supraconștiință a scriitorului francofon" capătă accente inedite: Se revelează astfel un nou imaginar francofon, care nu mai este cel al generalităților abuzive, ci al singularităților și tensiunilor creatoare de limbaje." (Lise Gauvin, 1997) Este vorba, acolo, de a circumscrie niște particularități ale vorbirii din Vaud sau din Valois, de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
limbă." (Glissant, Gauvin, 2010) Franceza este o limbă-gazdă pentru scriitori veniți din toate colțurile lumii. Dincolo de rațiunile politice, fiecare caută și găsește în ea răspunsuri structurante pe care nu le-a găsit în limba sa maternă, și făcînd aceasta, le revelă nativilor francezi înșiși drumuri neeplorate în propria limbă. Iată, spre exemplu, confesiunea expli cită a scriitoarei daneze Pia Petersen: Nu m-am împăcat niciodată cu spiritul Nordului. Îmi place dezbaterea, îmi place să vorbesc. M-am simțit în largul meu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mintea celuilalt (chiar dacă, în aparență, îi e tot atît de străin ca Străinul camusian), formu lînd idei care nu îi aparțin (sau pe care nu și le cunoștea anterior), confundînd ipostazele autorului, naratorului și cititorului în acel eu atotcuprinzător, care revelează, în fond, o formă de memorie a sub conștientului colectiv. Interiorizarea celuilalt printr-o intimitate excepțională, aproape imposibilă în relațiile "reale", deschide propria ființă spre ascultarea acelor voci multiple care vorbesc, trăiesc, acționează în noi. Polifonia revendicată de roman, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
afectivitatea luminoasă, dincolo de atotputernicia unei Științe concrete. Singură printre cărți, Cartea crapă sub presiunea unei posibilități infinite, deschisă Omului, a unui Absurd gata în orice clipă să rupă 'seriozitatea' unei Puteri la care suntem invitați să participăm ; doar ea ne revelează sensul, amploarea și soluția misterului care face din existent un alienat irezistibil îndemnat să sucombe magiei care are drept sursă Neantul, drept motor păcatul și drept vehicul cunoaș terea autonomă. (Benjamin Fondane, Le Lundi existentiel) Fondane stabilește această distincție în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
explicit din roman), un pasionat cititor nu doar de literatură franceză, ci și de istorie și politică rusă, atras în mod special de originile și manifestările totalitarismului ca plagă înscrisă parcă în genele noastre umane. Și același Hervé Bel îți revelează, cu o măiestrie psihologică aproape înspăimîntătoare, un spațiu concentraționar aurit, dezvăluind cinismul unei lumi pe care o cunoaște bine, deși nu i-a trăit monstruozitatea pe propria-i piele (cum s-a întîmplat, de pildă, cu Amélie Nothomb în societatea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
dacă avea să vorbească doar pe durata unui paragraf sau a întregii cărți. După cum nu știa de ce căzuse și se trezise pe jos. De fapt, afirmă el într-un interviu, "am impresia că scriitura induce povestea și că povestea se revelează de la sine. Cînd scriu, simt că scriitura e pe cale de a construi povestea." Care nu e istoria unui viol, acesta e doar declicul romanului. Oricum, simpatia cititorului e împărțită ; dacă la început, compasiunea față de personajul Michèle e indiscutabilă, treptat, aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pentru fotografie? Care din aceste două discipline contează mai mult pentru dvs.? Nu prea le diferențiez. Scopul iubirii îmi pare a fi să ajungi la o fotografie, una singură, absolută, a femeii iubite. Iar scopul foto grafiei este de a revela iubirea pe care o simți într-o singură imagine. Istoria se îneacă la mal Parisul trăiește sub vraja marelui Nord de cîțiva ani, de cînd s-a lăsat pradă unei noi mode literare și a primit cu brațele deschise literaturile
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
aceiași, dar dintr-o perspectivă diferită, pe care îi parcurge și Paul Morand în al său Jurnal inutil, de n-ar fi decît savuroasele evocări ale aranjamentelor de culise și desfășurărilor diplomatice prilejuite de alegerile la Academia franceză -, dar ne revelează în primul rînd un Mauriac îndrăgostit de viață și de frumusețea creației, sfîșiat între dorințe multiple și adesea contradictorii. Memorii intime, aceste scrisori ni-l aduc aproape pe omul angajat, martor activ și combatant în conflictele majore ale epocii sale
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
niște mici proiectile de care nimeni nu scapă, odată intrat în raza lor de acțiune. Demult deja, și-a vîndut corespondența, manuscrisele inedite de romane și piese de teatru, fotografiile de familie, cărțile, pînă și mașina de scris care a revelat-o lumii literare prin celebra trilogie a gemenilor, totul a fost predat Arhivelor Literare Elvețiene. Mai puțin jurnalul. Pe care nu-l vom cunoaște niciodată, pentru că l-a ars. Fiică de învățător, Agota Kristof s-a născut în 1935 în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
unității, laitmotiv al viziunii sale lirice, este reprezentată de idealul „inelului de inele”, simbol al tăriei neamului, realizată prin coeziunea lui, dincolo de deosebirile de rang, odată cu perfecționarea omului prin adevăr, oglinda lui Dumnezeu, și prin iubire, forța care „arde” materia revelând veșnicia: „Când învăluit de Adevăr/ Va străluci ca soare,/Pe Dumnezeu în sine va simți!/ Și lutul său, ușor/ Va ști să-l poarte;/ Va fi în viață viu/ De moarte nu s-o teme!” V., care se știe vrednic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
rămâne, ca reziduu al operațiunii, o nedreptate, și, lucru deplorabil!, o nedreptate comisă de către lege! Asta nu e tot. Am zis că se lăsa întotdeauna în umbră un al treilea personaj. Trebuie să-l fac să apară aici ca să ne reveleze o a doua pierdere de cinci franci. Atunci vom avea rezultatul întregii evoluții. Jacques Bonhomme este posesorul a 15 franci, fructul sudorii sale. Suntem încă în vremea în care acesta este liber. Ce face el cu acești 15 franci? Cumpără
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
surpriză sau prin bunăvoința ministrului o ameliorare accidentală a tarifului, înseamnă a face un paliativ dintr-un efect, nu a distruge cauza. Mențin deci cuvântul Liber-Schimb, nu în ciuda, ci datorită obstacolelor pe care trebuia să ni le creeze; obstacole care, revelând maladia spiritelor, erau proba certă că înseși bazele ordinii sociale erau amenințate. Nu era de ajuns să ne semnalăm scopul printr-un cuvânt; trebuia să îl mai și definim. Este ceea ce am făcut și transcriu aici, ca piesă de sprijin
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cercetați cu o anume grijă dacă aceste două mari elemente ale unei soluții definitive se exclud sau concordă. Această armonie există sau, cel puțin, ea este la fel de evidentă pentru mine ca lumina soarelui. Aș dori ca ea să vi se reveleze și dumneavoastră! Abia atunci, aplicând talentul dumneavoastră eminamente propagator la combaterea Comunismului în manifestarea sa cea mai periculoasă, îi veți da o lovitură mortală. Priviți la ce se întâmplă în Anglia. Se pare că, dacă Comunismul ar fi trebuit să
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
utilitare”; „zodia severă sub care apărem este intelectualistă”(1/1928). Este menționată „categoria intelectului”, opusă transcendentului divin, care definește demersul întreprins aici: „«Kalende» speră într-o reacțiune lucidă, abstrasă rezolut insondabilului, iar noi credem că din această poziție ni se revelă însuși sensul demnității omenești.” În acest context, fenomenul literar este definit ca „act de conștiință și de cunoaștere”, iar opera de artă este postulată ca „suprastructură cerebrală, sensibilizată”. K. susține „valorile spirituale și estetice”, în defavoarea celor „pragmatice, de oportun naționalism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
cele Stafii de mâni s-apucară. Hârcâind cu urlet, chiuind cu hohot Și cu bucurie turbată, drăcească Conjurând secriul, ca în iad jucară. Stamati dezvoltă poemul în sens ariostesc, în direcția unui fabulos arhitectonic. Substanța rămâne gotică, și cutare cavalcadă revelă instrumente imitative noi, sugerând o adevărată teroare acustică: Iar de troncănitul potcoavelor grele În munți se răsună, stânca scânteiază, Lunca clocotește și de colb vârtejuri Se suie ca stâlpii unde calcă calul. Din orientalismul romantic rezultă un parnasianism precoce în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
comprimată care a izbucnit sau va izbucni odată, după care destindere individul își reia placiditatea impenetrabilă. De aceea eroii sunt mai ales moși și babe, vechili, bouari, hoți, dezertori, oameni trăind în pustiire, lăsîndu-se rar pe la crâșmă spre a-și revela automat "taina". Multă vreme, în felurite nuanțe, Sadoveanu face monografia sufletului redus, cu "vorba ruptă, zgîrcită", a omului "mocnit și neguros" din locurile cu populație rară, unde nici nu se știe de meșina în care stă închis Caraoschi și de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]