11,877 matches
-
cunoștea foarte bine toate șiretlicurile orientalilor și știa cum să trateze cu acești oameni, a reușit să le câștige stima și consimțământul. Cu toate acestea, la scurt timp după ce englezii au cucerit țara, În bazarul din Lahore a izbucnit o revoltă de o asemenea amploare, Încât s-a dispus ca porțile orașului să fie Închise. Rezidența era Încă În oraș, iar la acel moment critic, decisul rezident, Însoțit de maiorul Edwards și câțiva sowari (soldați călări) au apărut imediat pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cocioabe (1944) S. continuă să schițeze diferite scene, unele și din natură, adesea în alcătuiri destul de expresive, deși nu foarte originale, repetând în exces câteva figuri de oarecare efect la început. Discret, își fac loc și aluzii la nedreptățile și revoltele sociale - acestea fiind preponderente în culegerea D. Th. Neculuță (1940) - sau versuri inspirate de obsesia morții. Deși răspunsese „comenzii sociale” a anilor ’50 prin câteva plachete, în volumul postum Pasărea de stea (1971), mai ales în secțiunea Addenda, sunt incluse
SARBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
minge/ din fâșii de pâslă/ uitată în garaj...”. În versurile din primele trei cărți - Livada Röentgen, Ușor, deasupra lumii (1999) și Factorul Șarpe (2000) - se percepe o anume „pudoare cinică” (Gheorghe Grigurcu), un fel „de rușine de cuvinte” și o revoltă neputincioasă față de realitate. Această pudoare îmbracă uneori haina unei aparent jucăușe, dar de fapt grave ironii, alteori se manifestă printr-o artă a îndepărtării și a aluziei: „sub picioarele mele scârțâie zăpada/ pe o uliță cu miros de vâsle - / a
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
energii. În imaginarea trupului se mizează pe o înlănțuire de simboluri: „Prin dimineața aceasta, rece, aspră, / Trupul pare o navă abandonată, / Păsări bezmetice se odihnesc pe umeri, / Ca pe catarge dintr-o mare moartă.” S. nu este un glas al revoltei, este un sceptic care alege „vocea de catifea” și care știe că poezia nu poate vindeca maladiile abjecte; primejdiile te pândesc și „pe tine, care-ai crezut / Că toată murdăria acestei lumi / O poți șterge cu un singur vers” (Un
SCARLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
tipologiei personajelor, cu ecouri până într-un articol teoretic din 1906, Patriotismul în literatură. În 1907, în timpul mișcărilor țărănești, Panu se află pe aceleași poziții cu Nicolae Iorga și Spiru Haret. Cum cel din urmă fusese acuzat de instigare la revoltă, pentru că publicase o broșură, Chestia țărănească, Panu scrie articolul Campania contra domnului Haret, unde, pe același ton înflăcărat, chiar dacă ușor superficial, ia apărarea marelui organizator cultural, atrăgând atenția asupra adevăratelor cauze ale răscoalei. I.I.
SAPTAMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289484_a_290813]
-
sub forma unui „sistem de semne” codificate, recunoscute, admise și utilizate ca atare de toți membrii grupului social-uman, ca „limbaje”; b) exprimarea relaților interumane printr-un schimb reciproc de „stări emoțional-afective” (bucurie, teamă, entuziasm, panică, optimism, îngrijorare, acceptare, refuz, adeziune, revoltă etc.) în interiorul grupului social-uman; c) tranzacțiile reciproce între indivizi sau grupuri de persoane, privind anumite opinii, idei, interese, acțiuni comune, în scopul realizării unui consens de acțiune sau de rezolvare a unor situații de dezacord etc.; d) comunicarea interpersonală în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dar și dorința unuia de a domina, dublată de dorința celuilalt de a ieși de sub dominanță; ea este expresia unui dezacord legat de „rangul de fratrie”, precum și a refuzului de a accepta dominarea unuia de către celălalt; este un sentiment de revoltă; acest tip de ură ne amintește cazul „fraților Karamazov” ai lui Dostoievski; ura dintre surori are la baza ei vanitatea și amorul propriu; ea este expresia dorinței fiecăreia de „a fi” mai mult sau altceva decât sora sa; cauzele le
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sa; cauzele le regăsim în neînțelegeri, în sentimentul de gelozie etc.; ura dintre frați și surori are la bază gelozia, rănirea amorului propriu, vanitatea; ideea de superioritate a fratelui asupra surorii sale poate declanșa sentimentul tandru de protecție, dar și revolta acesteia de a fi supusă; impresia că unul sau una sunt mai avantajați de părinți sau neglijați etc.; ura maternă; T. Ribot afirmă că „în societățile umane dragostea maternă este elementul universal, stabil, nodul vital”; când aduce pe lume ființe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se extinde și la dorința de a se detașa de autorități. Acum își face apariția spiritul contestatar, revoluționar și revendicativ. Adolescentul pretinde un loc, un statut și un rol în viață într-un mod zgomotos sau chiar violent. Atitudinea de revoltă se poate îndrepta și către Dumnezeu, religie, valorile morale sau culturale. În cazul adolescenților, problemele de igienă mintală privesc în mod diferențiat băieții și fetele. Deosebirea în ceea ce privește dezvoltarea și maturizarea personalității în funcție de sex, cu implicații asupra stării de sănătate mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care acesta trebuie să o dărâme și din care caută permanent să evadeze; A. Gide o asemuiește cu „regimul penitenciar”; pentru Ch. Bühler aceasta reprezintă o perioadă de negație, cu un pronunțat caracter negativist în ceea ce privește valorile; ea se manifestă prin revoltă, fugă, metamorfoza sentimentelor, ca în cazul parabolei „fiului rătăcitor”; aceste manifestări sunt imperios corelate cu nevoia de a se autoafirma; k) problema sexuală are o foarte mare importanță la vârsta adolescenței, așa cum s-a mai spus; acum natura își cere
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
schizofrenii; ele au, de regulă, un caracter atipic, destul de greu de clarificat din punct de vedere diagnostic; se remarcă un amestec de elemente care conferă un caracter atipic tabloului clinic, cum ar fi: impulsiuni nemotivate, îmbufnare persistentă, apelul la suicid, revolta împotriva părinților și a familiei, reflecții metafizice stranii, idei politice reformatoare sau revoluționare, sentimente de ură, stări de reverie morbidă, lene morbidă, cinism etc.; se mai pot întâlni bufee de tipul tulburărilor de comportament, fugii sau vagabondajului, apetenței pentru alcool
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conflicte ce apar în cadrul familiei, deoarece acestea au, în primul rând, un caracter psihologic de tip relațional, pe când conflictul dintre generații se extinde dincolo de frontierele familiei. Pot exista însă și conflicte între generațiile grupului familial. Ele se manifestă sub forma revoltei tinerilor față de părinți sau bunici, față de autoritatea acestora, și sunt lichidate în momentul în care tineretul se identifică cu adulții sau când sunt, la rândul lor, investiți cu rolurile adulților. Conflictele dintre generații se manifestă însă cel mai pregnant în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
oferite membrilor societății. Acestea sunt asimilate diferit de generațiile coexistente, fapt care face să apară deosebiri de mentalități, conduite și stiluri de viață. Rezultatul este că fiecare caută să impună celorlalți stilul său de viață, ceea ce duce la conflicte, contestații, revolte. Aceste aspecte s-au pus în mod imperios ca „problematică” în fața omului și a societății imediat după primul război mondial, când am asistat la o amploare deosebită a mișcării de igienă mintală. Putem spune în sensul acesta că mișcarea de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
față de valorile tradiționale și cu dorința crescută de „a se afirma liber”, dincolo de orice fel de constrângeri. Modelul socio-cultural, valorile morale și spirituale, sunt percepute ca având un caracter coercitiv-limitativ pentru generațiile tinere. Negarea lor eșuează în agresivitate, violență, discordanță, revoltă, contestare, conduite antisociale sau anticulturale. În legătură cu această situație anomică, de criză a valorilor sociale, asistăm la un conflict care depășește diferențele de mentalitate dintre generații. W. Rathenau remarcă trei modele de revoluții sociale a căror motivație o descoperă în reacția
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
profesională, despre care am vorbit deja, ca o consecință a situațiilor conflictuale datorate crizelor socio-profesionale și economice, poate favoriza apariția unor conduite negative de refugiu (alcoolism, vagabondaj etc.), a unor conduite protestatare sau a unor conduite vindicative antisociale (delincvență, criminalitate, revolte, acte de agresivitate colectivă etc.). Ele trebuie înțelese ca forme de „descărcare colectivă” cu semnificație nevrotică a unor frustrări sau conflicte cu efect psihotraumatizant, dar și represiv. De regulă, aceste manifestări se vor exprima prin „conflicte de muncă” cu caracter
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vieții, la grupul social și normele de comportament ale modelului socio-cultural. Acest tip de devianțe împrumută caracteristici de la celelalte două, descrise anterior, prin faptul că refuză realitatea. Cauzele conduitelor de refugiu sunt reprezentate de: frustrări în copilărie, tensiuni urmate de revoltă, dorința de schimbare, izolare, căutarea unei noi realități, dorința de ieșire, de evadare de sub presiunea unei autorități (familie, grup social, grup școlar sau profesional). Mecanismul acestor conduite deviante este organizat tot după modelul unui scenariu în care sunt prezenți trei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu societatea, apelând la următoarele mecanisme: conformism: scopuri culturale și mijloace instituționale acceptate; inovație: scopuri culturale acceptate, dar mijloace instituționale respinse; ritualism: scopuri culturale refuzate, dar mijloace instituționale acceptate; retragere: refuzarea atât a scopurilor culturale, cât și a mijloacelor instituționalizate; revoltă: scopuri culturale și mijloace instituționalizate refuzate și înlocuite cu altele. Anomia socială are repercusiuni profunde și imediate asupra personalității individului, a stării de sănătate mintală a acestuia, fapt care interesează direct acțiunea de igienă mintală. Din acest motiv, trebuie căutate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
21 octombrie 1857, În Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice, seria II, tom XXXIV (1911-1912), București, 1912, p. 790. </ref>. Din acest moment, membrii grupului au accelerat pregătirile, atât În țară cât și peste hotare, pentru răsturnarea lui Cuza. A urmat revolta precupeților din București, din 3/15 august 1865, care chiar dacă s-a Încheiat cu un fiasco, după intervenția armatei la ordinul gen. Ion Em. Florescu, n-a descurajat pe liderii opoziției. Nu e exclus ca acest eveniment, care, surprinzător, a
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
a atinge un scop comun. Dezbateri membrii încep să adopte roluri și se formează structura. Aceștia pot experimenta și se pot angrena în jocuri de putere și chiar intra în conflict. Pot avea loc conflicte între personalități și chiar o revoltă împotriva conducătorului. Reguli echipa devine stabilă. Membrii acesteia stabilesc reguli și proceduri care să le dea posibilitatea să lucreze împreună. Se cade de acord asupra rolurilor indivizilor în cadrul echipei. Se stabilește abordarea de ansamblu a sarcinii și se formează coeziunea
APLICAŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL TEHNIC , UTILIZAREA ABILITĂŢILOR DE MUNCĂ ÎN ECHIPĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Raicu Daniela, Luca Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_909]
-
momentul tensionat din 1905 , când, În contextul Revoluției Ruse, autoritățile române au fost puse Într-o situație foarte grea. La 20 iunie 1905 a sosit În portul Constanța crucișătorul rus „Potemkin”, după ce, În prealabil, pe 9 iunie s-a produs revolta marinarilor de pe vas, aflați În acel moment În portul Odessa. Ajunși În apele portuare ale României, aceștia au cerut, Într-o primă fază, provizii autorităților române. Guvernul de la București s-a aflat Într-o situație delicată, astfel Încât a cerut (și
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
a lăsat așteptat: „autoritățile române au procedat corect: trebuiau să supravegheze nava cu militari, pe tot timpul cât era În custodia lor, iar garda militară românească nu poate sta decât sub drapelul României” <ref id="106"> 106 Apud Sorin Cristescu, Revolta marinarilor de pe crucișătorul „Potemkin” (iunie 1905), moment tensionat al relațiilor româno-ruse - din perspectivă austro-ungară, În Analele Universității „Spiru Haret”, Seria Relații Internaționale și Studii Europene, nr. 1/2007, p. 220. </ref>. Acest eveniment nu a fost nici pe placul legației
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
Iași”, pe terenul cronicii teatrale, al comentariului și recenziei literare sau științifice, al polemicilor lingvistice și filosofice. Cu timpul, deși trebuia să facă aproape toată gazeta, el are de înfruntat și controversele frecvente cu politicienii conservatori, nemulțumiți, printre altele, de revolta cu care redactorul semnalează indiferența oficialității față de soarta ostașilor care se întorceau din război. Uzura se face din ce în ce mai simțită spre sfârșitul primăverii anului 1883, când Eminescu scrie tot mai rar, lăsând grijile redacției în seama unor colegi mai tineri și
TIMPUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290177_a_291506]
-
o versiune, în versuri, a piesei Tartuffe de Molière, jucată în premieră în 1919, deseori reeditată și utilizată pe scenă la Teatrul Național din București, elogiată de critică. Lirica scrisă în timpul celui de-al doilea război mondial, cu mesaj de revoltă, a fost adunată în Flăcări pe culmi (1946). În materie de inepții versificate, pe teme combativ-mobilizatoare, T. și-a adus obolul în epoca realismului socialist, dar a fost „eclipsat” de contemporani mai tineri și, unii dintre ei, mai viguroși. SCRIERI
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
care fac ca romanul să nu fie predeterminat, ci să se nască pe măsură ce se scrie. Stilist fără cusur, asemenea lui Radu Petrescu, Ț. dovedește aceeași virtuozitate în practicarea minuțioasă a autoscopiei prin examinarea lucidă a viselor, senzațiilor fiziologice, spaimelor sau revoltelor, precum și în înregistrarea rapidă și pregnantă, cu știința detaliului revelator, a fizionomiilor și evenimentelor din lumea exterioară. Primit favorabil de critici, prozatorul nu a putut să intre imediat în conștiința unui public deprins mai degrabă cu rețeta romanelor realiste. Ca
ŢOPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290226_a_291555]
-
Cristalizată în publicistica lui Nichifor Crainic, ideologia „Gândirii” are câteva principii configurative în eseistica premergătoare apariției articolului-program Sensul tradiției, texte semnate de Cezar Petrescu, Pamfil Șeicaru, G. M. Ivanov și mai ales de Lucian Blaga, al cărui articol din 1921, Revolta fondului nostru nelatin, va impulsiona, fără voia autorului, supralicitarea de către o anumită presă a ponderii componentei dacice din ființa națională. Convergent cu ortodoxismul lui Crainic este militantismul ortodox al lui Radu Dragnea, foarte activ colaborator al „Gândirii” în 1927-1930, susținător
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]