55,533 matches
-
de m-am sculat toată neagră pe față. N-am spus la nimeni și n-a văzut nimeni, dar eu eram toată neagră. Toată ziua aceea am umblat neagră. Am ieșit în oraș cu Cerboaica, ne-am dus la Crucea Roșie, pe urmă pe câmp, și eu eram neagră, neagră. Mi se usucă sufletul când mi-amintesc de ce-am visat. Tot, tot, tot. Tot ce-avea să se întâmple. Cum mergeam cu Cerboaica spre câmp și, când mă uit, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
brațul legat cu-o feșă neagră, ca o banderolă, cu acul înfipt. Rămase lungit pe spate, nemișcat, cu fața-n sus, privind în tavan. Pulsul! O sută douăzeci... Tavanul se surpă într-o zvârcolire spasmodică. Puzderie de pete galbene, portocalii, roșii și albastre veniră peste el. Tencuiala plesni, se bulbucă și se-mbucă în pâlpâiri rotunde, închipuind un cer negriu. Totul se roti prăbușindu-se fără să-l atingă, jucând în fulgerări orbitoare, scăpărând în revărsări de sânge, în irizări și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
n-ai fantezie! N-ai fantezie! Ho, prostule, se alintă ea. Ba tocmai că am, tocmai că am. Vreau rochie cu trenă ca pe vremea bunicii, o caleașcă cu cai albi și să trecem dansând pe-un covor de petale roșii de mac. Așa începu și rămase pentru ei întipărită în minte noaptea aceea care se anunța ca oricare alta, dar avea să fie numită mai târziu noaptea unei cotituri istorice. Pe neașteptate, în bezna și liniștea aceea, o ușă răbufni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
camera necunoscută care-i era încă atât de străină, deschise geamul. Aruncă o privire buimăcită spre piață, izbită de răceala nopții. Nu putu înțelege nimic. Umbre multe de oameni alergând în toate direcțiile. Cineva își făcea loc c-un felinar roșu în mână. Oamenii se adunau alergând din toate părțile. Se îmbrățișau. Gesticulau. Pe la geamuri se aprindeau lumini. În toată piața, de undeva dintr-o clădire făcând să zbârnâie geamurile, se auzi vocea solemnă, patetică și vibrantă a crainicului: Români! S-a-ncheiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
prepeliță și, rar, carne de vânat, infinit mai bogate-n vitamine și mai generatoare de energie și longevitate. Culegea și usca bureți, hribi grași și cărnoși, mai buni decât orice friptură, pe care-i întindea pe sfoară ca pe ardeii roșii, săltându-i în lada din pod; coarne dulci-acrișoare și măcieșe din care făcea ceaiuri și vin; coacăze pentru dulcețuri, ca și frunze de măcieș pentru înăcrit borșul; zmeură și mure brumate, strecurate de sub nasul ursului Tudor, pentru siropuri și dulcețuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de întreținere. Căpitanii de poștă, numiți de ruși sau austrieci, luau prin constrângere cai și hrană de la țăranii satelor. Totuși, sub austrieci sau deschis, în primul rând pentru nevoile lor proprii, noi drumuri de poștă: București-Ploiești-CâmpinaPredeal și București-PiteștiCurtea de ArgeșCâineni-Turnu Roșu. Prin poștă se mai puteau expedia, în afară de scrisori, și alte trimiteri: pachete și gropuri, având acces și publicul. După plecarea armatelor străine, au fost numiți Domni: Mihail Șuțu în Țara Românească(1791)și Alexandru Moruzi în Moldova(1792). Starea deplorabilă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
deservită de șase slujitori. Pe vremea aceea, târgul Fălticeni era împărțit în două mahalale: mahalaua bisericii vechi ăSfântul Ilie/albă) și mahalaua bisericii noi (Adormirea/roșie). Toți cei 6 slujitori de la Poșta din Fălticeni, se aflau cu domiciliul în mahalaua roșie. La Fălticeni, era o stație de poștă. Alte stații în ținutul Sucevei se aflau la locul numit Iorcani ăIurcani) nu departe de Tătăruși și la Topile ăTochileli) în apropriere de Pașcani, desigur înființate cu mai mult timp înainte. De la Fălticeni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
spre a arăta că o scrisoare trebuie să fie expediată și transportată cu cea mai mare iuțeală, era aceea de a se introduce în ceara sigiliului, o pană chiar două. O asemenea scrisoare "într-un plic mare, cu o pecete roșie mare, și pe pecete era aplicată o pană de gâscă", a sosit cu o căruță de poștă la Fălticeni, în luna mai 1848. Prin această scrisoare se atrăgea atenția ispravnicului de a asigura ca liniștea publică, să nu fie tulburată
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Sigla “Poștei Române” Din anul 1993, sigla Poștei Române se compune din simbolurile RO, ca mnemonice ale României și cornul poștal tradițional. Simbolurile sunt realizate cu culoare neagră pe fond alb(în varianta alb-negru) sau cu culoarea galbenă pe fond roșu. Deasupra simbolurilor este tipărită denominalizarea POȘTA ROMÂNĂ. De atunci, roșu a devenit culoarea tradițională a Poștei Române și în consecință se folosește cu preponderență. Cutii pentru scrisori confecționate din poliester Nu se știe în ce culoare au fost vopsite primele
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cizme cauciucate; factorii rurali de circumscripție: uniformă de serviciu și cizme cauciucate, iar agenții: șubă sau costum vătuit, pelerină cu glugă, căciulă și cizme cauciuc. Uniformele de serviciu au fost confecționate dintr-un material impermiabil, de culoare bleumarin și parțial roșu(haina pentru iarnă). Purtarea acestei uniforme a devenit obligatorie în timpul serviciului, împreună cu ecusonul, insigna pentru identificare. Se spune că aceste uniforme ar fi moderne. Cartatorii, numărătorii de baniăla casierie), mânuitorii de valori, oficianții și diriginții, au primit echipament individual de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
au fost C-tin Rădulescu Motru și Mircea Florian, cu care Nae Ionescu s-a aflat în opoziție filozofică deschisă (Tudor Vianu, D.D. Roșca, Mihai Ralea, care jucaseră același rol în perioada comunistă, aveau credibilitatea uzată de colaborarea cu dictatura roșie). În special Mircea Florian - care, în anii ’30 și ’40 ai secolului trecut, a elaborat lucrări filozofice ideologic opuse școlii lui Nae Ionescu - a fost promovat drept întâiul „filozof științific“ român, formulă considerată premiul maxim pe care Universul îl poate
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cca. 7 km, lungime cu versanți verticali, numeroase surplombe, marmite și mici peșteri (Munticelu, Suhardului). Porțiunea cea mai spectaculoasă poartă numele de Gâtul Iadului, străjuită la înălțime de Piatra Altarului. La obârșia Bicazului, în anul 1837, a luat naștere Lacul Roșu, prin bararea pârâului cu materiale aduse de pe versantul Muntelui Ghilcoș (Ucigașu), în urma unei alunecări. Materialele rezultate au umplut albia Bicazului formând un baraj natural între Muntele Ghilcoș și Muntele Suhardul Mic. Carpații Meridionali cuprind un carst mult mai extins, atât
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
bazinul Gilortului. Munții Șureanu sunt cunoscuți pentru relieful carstic din Platoul Luncani (Platoul Dacic) unde sau format sectoare de chei (Crivadia, Taia, Roșia) și numeroase peșteri (Cioclovina, Ponorici, Tecuri, Șura Mare, Bolii ș.a.). Prezența cetăților dacice precum Costești, Blidaru, Piatra Roșie și a însăși capitalei statului dac - Sarmizegetusa Regia - a impus includerea acestui spațiu într-o arie protejată, Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina. Munții Mehedinți polarizează fluxurile turistice pe crestele stâncoase și sălbatice din Piatra Cloșani și Culmea Domogled, dar și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
bazaltice sub forma unor neck-uri; Caldera Călimanilor, un crater de dimensiuni mari (10 km diametru) alcătuit din platouri (cu lapiezuri, alveole, grote), coloane (Doisprezece Apostoli, ex. Mareșalul, Moșul, Ramses II, Godzila ș.a.), pereți verticali (Fața Gardului), creste dantelate (Pietrele Roșii); Conurile vulcanice din Gurghiu (Saca, Șoimuș, Ciumani), ce păstrează, încă, unele cratere; Aliniamentul de conuri din Munții Harghitei, cu cratere bine conservate, cele mai cunoscute fiind craterele îngemănate, Mohoș și Sf. Ana (cu lacul de crater vulcanic omonim), din Masivul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
conuri de dimensiuni mici (până la 5-6 m) rezultate prin expulzarea unor gaze de sondă, a apei și a unui material vâscos argilos. Peisajul oferă o imagine selenară, lipsită de vegetație în preajma conurilor, și un Faleză și plajă (Eforie Sud) Râpa Roșie (Sebeș) Grădina Zmeilor (Podișul Someșan) zgomot intermitent în zona craterelor, de bolborosire, ca efect al expulzării materialelor. Cel mai spectaculos areal cu vulcani noroioși în țara noastră se întâlnește în Subcarpații Buzăului, cu deosebire pe platoul de la Pâclele Mari și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cel mai bine amenajat turistic, ca urmare a varietății de microforme (plaje, țărm înalt, golfuri, promontorii stâncoase). 2.1.7. Alte tipuri de relief Alte tipuri de relief cu valențe turistice sunt:relieful de pluviodenudare, reprezentat de ravenele de la Râpa Roșie (Sebeș) și Grădina Zmeilor (Podișul Someșan); - relieful eolian, cu dune, prezent în deltă (Grindul Caraorman ș.a.), Câmpia Bărăganului, Câmpia Olteniei, Câmpia Carei;relieful antropic, reprezentat de baraje, diguri și canale hidrografice ce întregesc farmecul unor zone turistice naturale. Munții Bucegi
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
protejare absolută de cca. 200 ha în sectorul Caraiman și Valea Jepilor; Rezervația Babele, în jurul cabanei și a vârfului cu același nume, cu forme de relief generate de eroziunea selectivă (Babele, Sfinxul) și unele specii vegetale alpine, precum argințică, iarba roșie, micșuneaua de munte ș.a. Peștera Ialomiței, situată pe Munții Cocora și Bătrâna, cu exemplare de zadă, zâmbru, tufișuri de jneapăn, plante endemice (ghințură, secară de munte) și un relief carstic cu peșteri și văi în chei; Turbăria Lăptici, situată la
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cabane (Vârful Omu, Caraiman, Piatra Arsă, Vârful cu Dor, Padina, Babele ș.a.) și în refugii (Bolboci, Coștila, Valea Albă ș.a.). Principalele trasee pentru drumeție sunt: 1. Sinaia - Cabana Vârful cu Dor - Cabana Piatra Arsă - Cabana Babele. Marcajul prezintă o bandă roșie iar timpul de mers este de 5-6 ore. Este traseul cel mai frecventat atât vara cât și iarna, prezentând locuri cu priveliște minunată spre abruptul prahovean și asupra stațiunii Sinaia. 2. Sinaia - Cabana Poiana Stânii - Cabana Piatra Arsă - Cabana Peștera
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Efectele cele mai importante sunt determinate de scăderea presiunii aerului, ce induce o scădere a concentrației oxigenului, stresul fiind mai evident la altitudini de peste 2000 m. Adaptarea la altitudine determină creșterea cantității de hemoglobină din sânge, creșterea numărului de globule roșii, creșterea tensiunii arteriale și modificări în funcționarea rinichilor. Se produc, de asemenea, variații ale glicemiei și ale colesterolului, iar sistemul nervos cunoaște o diminuare a pragului de excitabilitate. Persoanele neadaptate la altitudini de peste 2000 m se manifestă prin „așa-zisul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Bucura și Zănoaga), Parâng (Gâlcescu și Mândra), Făgăraș (Bâlea, Podragu, Capra, Doamnele) și, mai puțin, în Carpații Orientali (Lala și Buhăescu, în Munții Rodnei). lacurile de baraj natural au, de asemenea, o valoare peisagistică deosebită. Cel mai cunoscut este Lacul Roșu o adevărată „perlă” a Carpaților Orientali, unde surprinde prezența trunchiurilor de molizi, inundați în anul 1837, în urma barării naturale a râului Bicaz. lacurile carstice, dezvoltate în doline, au uneori o existență efemeră, cum sunt lacurile din zona Padeș (M-ții
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
sec V î.H. - sec I d.H.) prezintă mai multe urme în Munții Orăștiei (subdiviziune a Munților Șureanu), acolo unde se afla Regatul lui Decebal. Vestigiile dacice au fost descoperite mai ales la Sarmizegetusa Regia, Costești, Blidaru, Bănița, Căpâlna, Piatra Roșie. La Sarmizegetusa Regia s-au identificat un sanctuar, altare și, se pare, un calendar sub forma unor coloane de andezit. Pe lângă vestigiile arheologice, s-au descoperit și unele podoabe, cum sunt brățările din aur pur, dar și monezile de aur
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
importante fluxuri de turiști: a) Nordul Moldovei (jud. Suceava) areal celebru prin prezența frescelor exterioare. Se remarcă: mânăstirea Voroneț (ctitorie a lui Ștefan cel Mare), unde culoarea dominantă este albastru; mânăstirea Moldovița, unde este pregnant galbenul; mânăstirea Humor unde predomină roșu; mânăstirile Sucevița și Arbore unde domina verdele. Frumusețea frescelor exterioare și vechimea lor a făcut ca aceste mânăstiri să intre în patrimoniul UNESCO. La acestea se adaugă: Mânăstirea Bogdana din Rădăuți, prima construcție din piatră din Moldova, păstrată până azi
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
amplasamentul, stilul arhitectonic și coloritul diverselor construcții trebuie să se încadreze în peisaj și să nu prejudicieze mediul înconjurător. În România, cele mai cunoscute sunt: Satul de vacanță „Verdi”, situat la intrarea în Băile Felix (dinspre Deva); Satul de vacanță „Roșu”, situat în Deltă, înconjurat de lacurile Puiu - Roșu - Roșuleț; Satul de vacanță Ic Ponor-Padiș, amplasat în renumita zonă carstică Padiș - Cetățile Ponorului; Satul de vacanță Mamaia ș.a.. Campingurile s-au dezvoltat ca urmare a creșterii folosirii automobilului. Amplasate, ca și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Râșnov, Rupea, Feldioara, Slimnic; bisericile fortificate: Prejmer, Hărman, Codlea, Câlnic; castelele Corvineștilor (Huniazilor) și Făgăraș; muzeele cu exponate inestimabile, de exemplu Muzeul Brukenthal în Sibiu, Muzeul Unirii în Alba Iulia; lacurile sărate de la Ocna Sibiului; relieful de pluviodenudare de la Râpa Roșie (Sebeș); Poiana cu Narcise de la Dumbrava Vadului (Depresiunea Făgăraș). Munții Apuseni constituie una dintre cele mai complexe și variate zone turistice din țara noastră, în care obiectivele naturale și cele antropice se îmbină armonios. Potențialul turistic este reprezentat de următoarele
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
un anumit rol, deloc neglijabil, dimpotrivă: de-a lungul vieții noastre ne-au ajutat și apărat în momente de cumpănă. Avea mama doua iconițe mici: Iisus rugându-se pe Muntele Măslinilor și Maica Domnului cu Fiul în brațe (cu hainele roșii, dar pe fundal de lumină aurie). Iconița lui Iisus a căpătat-o fratele meu; cea cu Maica Domnului, eu. Pe acestea ni le-a dat mama la începutul căsniciilor noastre. Când eram mică, să fi avut 8 ani, într-o
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]