4,832 matches
-
nație” și „popor”, si cum Croația era o nație, ea cuprindea și alte popoare în afara celui croat, incluzând mulți sârbi. Milošević susținea că legea oferea auto-determinare poporului, nu națiilor. Pe această bază, el afirmă că sârbii croați, si mai tarziu, sârbii bosniaci, nu ar fi trebuit să fie subiecții declarațiilor de independență ale Croației și Bosniei-Herțegovina. El a recunoscut că a vândut arme sârbilor bosniaci, dar a mai afirmat că a sistat furnizarea de arme când s-a dovedit că acestea
Slobodan Milošević () [Corola-website/Science/301559_a_302888]
-
legea oferea auto-determinare poporului, nu națiilor. Pe această bază, el afirmă că sârbii croați, si mai tarziu, sârbii bosniaci, nu ar fi trebuit să fie subiecții declarațiilor de independență ale Croației și Bosniei-Herțegovina. El a recunoscut că a vândut arme sârbilor bosniaci, dar a mai afirmat că a sistat furnizarea de arme când s-a dovedit că acestea erau folosite în masacre. Totodată, el neagă faptul că Șerbia ar fi fost vreodată în război. În timpul războaielor din Slovenia, Croația și Bosnia
Slobodan Milošević () [Corola-website/Science/301559_a_302888]
-
neagă faptul că Șerbia ar fi fost vreodată în război. În timpul războaielor din Slovenia, Croația și Bosnia, Milošević a fost doar președintele Șerbiei, nu și al Iugoslaviei, și afirmă că guvernul său a fost implicat în mod indirect, prin suportul sârbilor din Croația și Bosnia. Mulți sunt însă sceptici la această remarcă, dar și la intențiile acțiunilor sale. Biograful Lebor, crede că Milošević a întrerupt legăturile cu sârbii bosniaci, din cauza inflației excesive. În Kosovo, Milošević susține că a recunoscut dreptul albanezilor
Slobodan Milošević () [Corola-website/Science/301559_a_302888]
-
și afirmă că guvernul său a fost implicat în mod indirect, prin suportul sârbilor din Croația și Bosnia. Mulți sunt însă sceptici la această remarcă, dar și la intențiile acțiunilor sale. Biograful Lebor, crede că Milošević a întrerupt legăturile cu sârbii bosniaci, din cauza inflației excesive. În Kosovo, Milošević susține că a recunoscut dreptul albanezilor la „auto-determinare”, dar nu și la independență. De asemenea, susținea faptul că organizația KLA este de factură neonazista care voia purificarea etnică în Kosovo, iar după independența
Slobodan Milošević () [Corola-website/Science/301559_a_302888]
-
Venind dinspre Baia Mare, reședința de județ, pe drumul european E58 până la trecerea de nivel de calea ferata Hideaga, apoi pe drumul județean DJ193, după ce treci podul peste Someș la Ardusat, apucând drumul județean DJ108A ajungi la Rodina trecând prin Buzești, Sârbi, Fărcașa și Gârdani. Continuând drumul, după cotitura numită de localnici Cornu Dealului, unde se află în construcție mănăstirea Făget, se intră în sat. Singurul edificiu de o importanta deosebită și totodată de o valoare inestimabilă, este biserica care străjuiește, veghează
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
și s-a dat în funcțiune după Acordul de Pace din 1792. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Svinița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt sârbi (90,27%), cu o minoritate de români (6,59%). Pentru 1,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși sârbi (90,27%), cu o minoritate de ortodocși (6,49%). Pentru 1
Comuna Svinița, Mehedinți () [Corola-website/Science/301613_a_302942]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt sârbi (90,27%), cu o minoritate de români (6,59%). Pentru 1,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși sârbi (90,27%), cu o minoritate de ortodocși (6,49%). Pentru 1,95% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Svinița, Mehedinți () [Corola-website/Science/301613_a_302942]
-
vechime anunțată pe cale orală de bătrânii satului. Astfel se spune că locuitorul Ion Buda născut în Serbia în anul 1775, s-a stabilit în actualul Mileni prin anul 1800 deja creat în acel an, că primii săi locuitori au fost sârbi, Vasile Iagaru și Vasile Iagaru Schiopu. Satul se găsea departe de centrul civic Deveselul, care i-a atras numele de Streinii de Devesel, denumire ce stabilea așezarea răzleață și îndepărtată de centru. Pe la jumătatea secolului al XIX-lea un incendiu
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Documentele vremii nu mai pomenesc nimic despre sat până pe data de 13 ianuarie 1597, când domnul Ieremia Movila a dat dezlegare M-rii Neamț și vătămanilor din Orțești pentru a repopula satul cu „oricâți oameni vor chema din țară , leah , rus , sârb , grec sau ungur , ei să aibă slobozenie pe trei ani de la domnia mea , nici să ne plătească , nici să ne muncească nouă nici o muncă nici o dabila , numai să aibă a da birul împărătesc o singură dată pe an ...De aceea
Orțăști, Neamț () [Corola-website/Science/301657_a_302986]
-
Drogba a înscris ambele goluri ale echipei sale în victoria 2-1 împotriva lui Arsenal. După aceea victorie, Chelsea a egalat-o pe Manchester United la puncte. Pe 26 aprilie 2008, Drogba l-a accidentat pe Nemanja Vidić de la Manchester United. Sârbului i-a trebuit să-i fie cusută buza și a rămas și fără un dinte. S-a pus întrebarea dacă Drogba a făcut-o intenționat. Pe 26 noiembrie 2006, Drogba l-a lovit pe Vidić cu cotul. În ciuda speculațiilor, cartonașul
Didier Drogba () [Corola-website/Science/300518_a_301847]
-
golurile cu Liverpool. El l-a depășit astfel pe Peter Osgood care a înscris 16 goluri pentru Chelsea în cupele europene. În finala UEFA Champions League, Drogba a fost eliminat în minutul 117 după ce l-a lovit din nou pe sârbul Nemanja Vidić. El a devenit al doilea jucător elminat în istoria finalelor UEFA Champions League. Primul a fost Jens Lehmann în 2006. Chelsea a pierdut finala 6-5 la penaltyuri, după 1-1 în prelungiri. După meci, antrenorul secund al lui Chelsea
Didier Drogba () [Corola-website/Science/300518_a_301847]
-
Ilie") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România. Localitatea este situată în Valea Mureșului. După formele de relief Ilia și Bretea Mureșană au vatra satului în lunca iar Brâznic, Săcămaș, Bacea, Cuieș și Sârbi au vatra satului la contactul dintre lunca și dealurile de la poalele munților Poiana Ruscăi și Metaliferi. Satul Valea Lungă este așezat pe cursul Văii Bătrâne, iar Dumbrăvița este așezată la poalele Munților Poiana Ruscăi. A. Grădinițe cu Program Normal din satele
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
pentru locuitorii comunei Cașin, salamura fiind foarte folosită aproape în fiecare gospodărie. Valea Curiței este străbătută de pârâul Curița. Acesta izvorăște din spatele muntelui „Măgura Cașinului”, din coastele dealului „Chioșuri” și adună până la vărsarea în Cașin afluenți de dreapta, pâraiele: Bulziș, Sârbul, Sihastru, Brăduleasa, Corbu, Lărguța și pârâul Stânii. Din partea stângă, pârâul Curița adună afluenți pâraiele: pârâul Popii, pârâul Barbului și pârâul Sărat. Este clădită din lemn de stejar tăiată de pe terenul din jurul ei. Construcția este făcută în 1777 de către preotul Neculai
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
case; aici existau două biserici ortodoxe (una în fiecare sat), o biserica catolică la Enăchești și o școală la Enăchești, iar principalii proprietari erau T. Rafailă, I. Tăzlăoanul și G. Simionescu. Comuna Tețcani avea în compunere două sate Tețcani și Sârbi cu o populație de 919 locuitori, o școală mixtă înființată la Tețcani în 1865, o moară cu aburi, o fabrică de spirt, o biserică ortodoxă la Tețcani și una catolică la Sârbi. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele trei comune
Comuna Berești-Tazlău, Bacău () [Corola-website/Science/300657_a_301986]
-
Tețcani avea în compunere două sate Tețcani și Sârbi cu o populație de 919 locuitori, o școală mixtă înființată la Tețcani în 1865, o moară cu aburi, o fabrică de spirt, o biserică ortodoxă la Tețcani și una catolică la Sârbi. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele trei comune în plasa Tazlău. Comuna Berești-Tazlău avea în compunere satele Berești, Turluianu și Verseștii de Jos, având în total 2221 de locuitori. Fosta comună Boșoteni avea acum numele de Enăchești, după satul de
Comuna Berești-Tazlău, Bacău () [Corola-website/Science/300657_a_301986]
-
numele de Enăchești, după satul de reședință, și era formată din satele Boșoteni, Enăchești, Prisaca și Prisaca-Vidrașcu, cu o populație totală de 1146 de locuitori. Comuna Tețcani, denumită acum "Tescani" avea 2710 locuitori și era formată din satele Gura Cernului, Sârbi, Stroești-Românești și Tescani. În 1931, comuna Berești-Tazlău a fost desființată, satul ei de reședință trecând la comuna Enăchești; ulterior, această comună și-a mutat reședinta la Berești-Tazlău și a luat numele acestui sat, completând astfel unirea celor două comune. În
Comuna Berești-Tazlău, Bacău () [Corola-website/Science/300657_a_301986]
-
Podu Turcului (în maghiară "Törökpadja") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bălănești, Căbești, Fichitești, Giurgioana, Hanța, Lehancea, Plopu, Podu Turcului (reședința), Răcușana și Sârbi. Comuna se află în extremitatea sud-estică a județului, la limita cu județele și , în colinele Tutovei, pe malurile râurilor Zeletin (care trece pe lângă localitatea de reședință, în vestul comunei) și Pereschiv (care trece pe lângă Căbești, în est). Este traversată de
Comuna Podu Turcului, Bacău () [Corola-website/Science/300692_a_302021]
-
în 1868. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau și comunele Giorgioana (în aceeași plasă) și Căbești (în plasa Pereschivul a județului Tutova). Comuna Giorgioana era formată din satele Bălănești, Dânceni, Giurgioana, Hanța, Lehacea, Plăcințeni, Răcușana și Sârbi, având în total 2000 de locuitori. Aici existau trei biserici (la Lehacea, Giurgioana și Sârbi) și două școli mixte (una cu 48 de elevi deschisă în 1870 la Bălănești, și una cu 35 de elevi deschisă în 1891 la Sârbi
Comuna Podu Turcului, Bacău () [Corola-website/Science/300692_a_302021]
-
în aceeași plasă) și Căbești (în plasa Pereschivul a județului Tutova). Comuna Giorgioana era formată din satele Bălănești, Dânceni, Giurgioana, Hanța, Lehacea, Plăcințeni, Răcușana și Sârbi, având în total 2000 de locuitori. Aici existau trei biserici (la Lehacea, Giurgioana și Sârbi) și două școli mixte (una cu 48 de elevi deschisă în 1870 la Bălănești, și una cu 35 de elevi deschisă în 1891 la Sârbi). Comuna Căbești era compusă din satele Căbești, Sighea și Plopu, având în total 1532 de
Comuna Podu Turcului, Bacău () [Corola-website/Science/300692_a_302021]
-
Sârbi, având în total 2000 de locuitori. Aici existau trei biserici (la Lehacea, Giurgioana și Sârbi) și două școli mixte (una cu 48 de elevi deschisă în 1870 la Bălănești, și una cu 35 de elevi deschisă în 1891 la Sârbi). Comuna Căbești era compusă din satele Căbești, Sighea și Plopu, având în total 1532 de locuitori ce trăiau în 426 de case. Erau și aici trei biserici și o școală primară de băieți. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Căbești
Comuna Podu Turcului, Bacău () [Corola-website/Science/300692_a_302021]
-
Document, din 18 martie 1848, de la Mihail Grigorie Sturza, prin care se stinge neînțelerea ivită între moștenitorii pamânturilor stăpânite la 1810 de Dumitru-Dumitrașcu Mariș (din "Valea Arinilor") și soția sa Maria (fiica preotesei din Brătila), respectiv moșiile "Borzești, Prăjești, Măzănăești, Sârbi, Brătila". Nepoții și strănepoții, căpitanul Constantin Mariș, Constantin Ene, se judecă pentru pământurile amintite, respectiv cele schimbate de Vasile Mariș și sora sa Anița (fiii lui Dumitru Mariș), cu Ioan Mariș și Luca Mariș, cercetarea fiind făcută de către ispravnicul de
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
mai reînvie albia amintindu-ne uneori cu neplăcere de prezența lor căci, produc stricăciuni gospodăriilor aflate în jur. Pârâul Curița izvorăște din spatele muntelui „Măgura Cașinului”, din coastele dealului „Chioșuri” și adună până la vărsarea în Cașin afluenți de dreapta, pâraiele: Bulziș, Sârbul, Sihastru, Brăduleasa, Corbu, Lărguța și pârâul Stânii. Din partea stângă, pârâul Curița adună afluenți pâraiele: pârâul Popii, pârâul Barbului și pârâul Sărat. Comuna Cașin, fiind situată la ieșirea din munți pe o vale larg deschisă către E, N-E, și la
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
argilo-nisipoase întâlnite pe șes, zona Pochița mai conține în compoziția solurilor și argile-calcaroase în zona de deal. Din lipsa spațiului, agricultura nu este foarte dezvoltată. Pe lângă populația de români ortodoxi, există în Pochița și un număr mic de unguri și sârbi. Populația originală a zonei Pochița, este la origine formată din coloniștii veniți de la Secăreni. Legenda spune că aceștia erau hapsâni și foarte zgârciți, aceasta oglindindu-se câteodată și astăzi prin prisma pochițenilor. Cătunul Vlașca, ce astăzi nu mai are statut
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
ș.a. Din punct de vedere confesional au fost înregistrați 99,0% ortodocși, 0,5% romano-catolici, 0,2% mozaici ș.a. Populația urbană a județului era alcătuită din 91,3% români, 2,5% germani, 1,3% țigani, 1,3% evrei, 1,1% sârbi și croați ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era formată din 92,9% ortodocși, 4,3% romano-catolici, 1,5% mozaici, 0,4% greco-catolici, 0,4% lutherani ș.a.
Județul Mehedinți (interbelic) () [Corola-website/Science/300786_a_302115]
-
asediat cetatea de mai multe ori, cucerind-o definitiv în 1444; de atunci încoace este în ruine. Bulgarii au făcut din istoria cetății o legendă patriotică al cărei tragic deznodământ este sinuciderea celor 40 de fecioare (legendă întâlnită deasemenea la sârbi și la greci). Ca urmare a implicării României împotriva Bulgariei în cel de-al Doilea Război Balcanic, partea Cadrilaterului la nord de linia Turtucaia-Balcic este anexată de România în 1913, în ciuda criticilor unei părți a opoziției politice (de exemplu socialistul
Județul Caliacra (interbelic) () [Corola-website/Science/300778_a_302107]