3,569 matches
-
pămînt arabil. În sat activează două societăți agricole cu răspundere limitată - SRL "Visagromag" (director Vasile Sochircă) și SRL "Agroglob" (director Mihail Sochircă), 101 gospodării țărănești (de fermier), gimnaziul "Veniamin Apostol", avînd 10 profesori și 110 elevi, grădiniță de copii, biblioteca sătescă și biblioteca școlară, căminul cultural, oficiul medicului de familie, biserica "Adormirea Maicii Domnului", proaspăt repărată, funcționază moara și oloinița. Aici șînt 130 de fîntîni și 3 magazine. Autoritățile sovietice au înregistrat la 10 noiembrie 1940, în Dubna, 1,410 locuitori
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
noul regim. Unul din ei a fost un careva Bodiul. El apărea pe neprins de veste, implicandu-i în porniri distructive pe locuitorii satului. Astfel, utilizând niște capcane bine gândite, a fost pus la cale omorul primului președinte al sovietului sătesc - Dominte Cosovanu, soț și tata a doi copii. Fiind părtași la săvârșirea crimei, doi cetățeni, locuitori ai satului, ulterior și-au ispășit pedeapsa la pușcărie în termen de 25 de ani. După acest caz criminal gospodăria ,Partizanul roșu, și-a
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
a întrerupt existența. A urmat aderarea la gospodăria colectivă Kalinin, în componență căreia intrau deja satele Bilicenii Vechi, Bilicenii Noi, Lipovanca, Coada Iazului și Mandreștii Noi. Președinte al acestei gospodării a fost Cazacu Dumitru, băștinaș din Bilicenii Noi. Sediul sovietului sătesc, însă, se află la Bilicenii Vechi, iar președinte al sovietului sătesc a fost numit tânărul și promițătorul băiat din Marinești- Alexe Perju, fost soldat în flotă maritimă a URSS. Dânsul și-a exercitat cu multă responsabilitate misiunea încredințată până la schimbările
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
componență căreia intrau deja satele Bilicenii Vechi, Bilicenii Noi, Lipovanca, Coada Iazului și Mandreștii Noi. Președinte al acestei gospodării a fost Cazacu Dumitru, băștinaș din Bilicenii Noi. Sediul sovietului sătesc, însă, se află la Bilicenii Vechi, iar președinte al sovietului sătesc a fost numit tânărul și promițătorul băiat din Marinești- Alexe Perju, fost soldat în flotă maritimă a URSS. Dânsul și-a exercitat cu multă responsabilitate misiunea încredințată până la schimbările ce aveau să se producă ulterior. În primii ani de gospodărire
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
hectare de pămînt arabil, tehnica necesară și specialiști buni în acest domeniu: Burlacu Gherghe, Andritchi Mihail, Mihai Ion, Melnitchi Serghei. La începutul anilor 90 lucrurile au luat o altă întorsătură. Grădiniță a fost închisă și vinduta la fel si clubul sătesc , fiind în stare avariată, s-a demolat. Brigadă de tractoare a fost ,privatizata, de oameni foarte șmecheri. Tehnică agricolă a nimerit în mâinile unor ,îndrăzneți, care au uitat cu desavirsire de comunitate și de obligațiuni. La ora actuală tinerii din
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
beție, să-i divulge taină”, mărturisește Petru Bulat, nepotul lui Mărgărint. Secretul lui Simion și al Elizavetei a durat încă trei ani, până în 1975. În acest an, unul dintre vecinii Elizavetei Vartosu, Dumitru Miron, fiul acestuia era președinte de soviet sătesc, într-o seară, l-a observat pe Simion Mărgărint în casa vecinei, după care l-a anunțat imediat pe fiu-sau. Președintele, la rândul său, a anunțat imediat miliția. „A urmat arestarea. Au fost mobilizați o duzină de milițieni, câini
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
prin muncă. În 1957 cauza a fost clasată. Teofilact Ganea (n. 1890) condamnat în 1948 la 25 de ani de privațiune de libertate, fiind acuzat de participare la activitatea unui grup antisovietic. Reabilitat în 1996. 1947. A fost ales sovietul sătesc, președinte - Iosif Berghia, secretar - Ana Șarova, originară din or. Leningrad, urmată de Vladimir Golovin. În 1948 la postul de președinte al sovietului sătesc a fost ales Nichifor Cebotari. 1948. La 22 februarie a fost organizată găspodăria colectivă "30 let Sovietskoi
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
fiind acuzat de participare la activitatea unui grup antisovietic. Reabilitat în 1996. 1947. A fost ales sovietul sătesc, președinte - Iosif Berghia, secretar - Ana Șarova, originară din or. Leningrad, urmată de Vladimir Golovin. În 1948 la postul de președinte al sovietului sătesc a fost ales Nichifor Cebotari. 1948. La 22 februarie a fost organizată găspodăria colectivă "30 let Sovietskoi Armii" (30 de ani ai Armatei Sovietice). Inițial s-au înscris 76 de gospodării țărănești: 65 de bărbați, 81 de femei și 11
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
Satul Hristici s-a aflat în componența acestei instituții din 1963. În 1976 în sat funcționau școala medie, casa de cultură cu instalație de cinematograf, biblioteca, punctul medical, ateliere de deservire socială, oficiul poștal, creșa-grădiniță, 1 magazin. În subordinea sovietului sătesc se aflau 2 sate - Hristici și Zastînca. Recensămîntul din 1970 înregistrează la Hristici 1.711 locuitori (803 bărbați și 908 femei), cel din 1979 a fixat cifra de 2,173 de locuitori (1.044 de bărbați și 1.129 de
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
410 rub 40 cop. de argint. Fiecare familie cîte 17 rub 10 cop. Această sumă se achită în părți egale la 1 aprilie și 1 octombrie pentru jumate de an înainte. Aceasta gramotă a fost citită de către Candidatul pentru treburile sătești din Jud. Iași a sectorului I, Solomoni la 26 august 1870 reprezentanților satului Cucueți, aleși de adunarea de obște Vasilii Banari, Dimitrii Toderenco, Ivan Cebotari, Constantin Mogureanu, Todor Simionov, Nicolai Gherman în prezența martorilor din s. SturzeniEftenii Carabulea, Agatii krestian
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Regulamentul de alegeri petrecute printre locuitori de către agitatorii comsomoliști din s. Alexandrești. În lucrul acesta se deosebește agitatorul tov. Postaciuc M.N. ” În nr. 1 al ziarului “Biruitorul” din 01.01.1949, se remarcă un articol “O cooperativa de frunte”. Cooperativa săteasca din s. Sturzeni unde președinte este tov. Bejenari P.A. ține locurile de frunte printre cooperativele stești. În anul de față, (se are în vedere anul 1948) a vîndut sătenilor mărfuri de întrebuințare de larg consum în suma de 900 mii
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
am gasit lăudarea selipoului din s. Sturzeni. Astfel în nr.38 publicat la 1 mai 1949 ziarul definește 1 mai că Ziua demonstrării puterilor de luptă ale truditorilor din toate țările. Pe pajinle acestui număr găsim articolul “Selipul fruntaș”. “Cooperativa săteasca din satul Sturzeni, președinte tov. Bejenari ocupă locul de frunte în întrecerea socialistă între selipourile raionului care s-a desfășurat la 1 mai. A vîndut locuitorilor mărfuri de larg consum în sum,ăn de 500 mii ruble. S-au deosebit
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
locuitorilor mărfuri de larg consum în sum,ăn de 500 mii ruble. S-au deosebit magazinul nr. 1 Sturzeni (vînz. tovarășul M.Prisacari) și nr. 2 al s. Cucueții-Vechi (vînz. tov. S. Roșca)” În anul 1950 în bilanțul raional cooperativa săteasca nominalizată ocupă locul I pe anul 1949 îndeplinind planul anual cu 146%, vînzînd felurite mărfuri în suma de 1.772.000 lei. În nr. 5 al ziarului din 15 ianuarie 1949 este remarcată importantă și scopul sovietelor sătești “Sovietele sătești
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
raional cooperativa săteasca nominalizată ocupă locul I pe anul 1949 îndeplinind planul anual cu 146%, vînzînd felurite mărfuri în suma de 1.772.000 lei. În nr. 5 al ziarului din 15 ianuarie 1949 este remarcată importantă și scopul sovietelor sătești “Sovietele sătești șunt formă superioară a democrației la sat. Născute în 1905 sovietele șunt puternice prin legătură lor cu masele largi ale truditorilor. Totodată în acest articol șunt expuse momente ce țin de organizarea și activitatea sovietului sătesc în s.
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
săteasca nominalizată ocupă locul I pe anul 1949 îndeplinind planul anual cu 146%, vînzînd felurite mărfuri în suma de 1.772.000 lei. În nr. 5 al ziarului din 15 ianuarie 1949 este remarcată importantă și scopul sovietelor sătești “Sovietele sătești șunt formă superioară a democrației la sat. Născute în 1905 sovietele șunt puternice prin legătură lor cu masele largi ale truditorilor. Totodată în acest articol șunt expuse momente ce țin de organizarea și activitatea sovietului sătesc în s. Ivanușca. “Rău
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
scopul sovietelor sătești “Sovietele sătești șunt formă superioară a democrației la sat. Născute în 1905 sovietele șunt puternice prin legătură lor cu masele largi ale truditorilor. Totodată în acest articol șunt expuse momente ce țin de organizarea și activitatea sovietului sătesc în s. Ivanușca. “Rău șunt puse lucrurile în sovietul sătesc din s. Ivanușca, preș. Tov. Gorodețkii. El nu atrage în activitate activul satului și învățîtorii”” Viața culturală la sat era reprezentată prin cluburile și bibliotecele sătești. Se remarcă într-o
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
la sat. Născute în 1905 sovietele șunt puternice prin legătură lor cu masele largi ale truditorilor. Totodată în acest articol șunt expuse momente ce țin de organizarea și activitatea sovietului sătesc în s. Ivanușca. “Rău șunt puse lucrurile în sovietul sătesc din s. Ivanușca, preș. Tov. Gorodețkii. El nu atrage în activitate activul satului și învățîtorii”” Viața culturală la sat era reprezentată prin cluburile și bibliotecele sătești. Se remarcă într-o ediție că clubul din s. Cucueții-Noi, MIhăileni și Hiliuți au
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
organizarea și activitatea sovietului sătesc în s. Ivanușca. “Rău șunt puse lucrurile în sovietul sătesc din s. Ivanușca, preș. Tov. Gorodețkii. El nu atrage în activitate activul satului și învățîtorii”” Viața culturală la sat era reprezentată prin cluburile și bibliotecele sătești. Se remarcă într-o ediție că clubul din s. Cucueții-Noi, MIhăileni și Hiliuți au devenit adevărate centre de lumînare culturală și politică. În cluburi se demonstrau filme sovietice ce arătau rolul partidului comunist, așa filme că “Lupta sub Stalingrad”, “Stalin-vojdi
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
patrimoniul pinacotecii timișorene, în anii 1909 și 1912. Istoricul de artă Ioachim Miloia, director al Muzeului Banatului a inițiat, începând din anul 1928, o campanie susținută de teren pentru depistarea și salvarea patrimoniului mobil, cu precădere a celui din biserici sătești. Politica sa de achiziții și mai ales de donații din partea parohiilor, s-a concretizat în crearea fondului „de artă bisericească”, al cărui conținut a fost publicat parțial în anuarul muzeului bănățean, Analele Banatului. Acest fond, însumând aproximativ 150 de lucrări
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
economic. Rădăcinile ideologice revoluționare puteau fi găsite în lucrările de dinaintea abolirii iobăgiei ale aristocratului Alexandr Herzen despre socialismul european și colectivismul țăranilor slavi. Herzen considera că societatea rusă era încă preindustrială și prezenta în mod idealist "narodul" și "obșcina" (obștele sătești) ca singurele baze ale schimbărilor revoluționare, de vreme ce, în acele timpuri, țării îi lipsea un proletariat industrial suficient de numeros și de organizat. Alți gânditori au afirmat că țăranii ruși era o forță extrem de conservatoare, loiali numai propriilor familii, sate sau
Revoluția rusă din 1905 () [Corola-website/Science/301455_a_302784]
-
deputat sau consilier comunal pe listele acestuia. Între 1927 și 1930 a ocupat funcția de președinte al Partidului Național Liberal. Vintilă Brătianu a mai fost de asemenea director al Băncii Românești, membru al Consiliului Centralei Băncilor Populare și a Cooperativelor Sătești, cenzor și director la Banca Națională a României. Dintre funcțiile deținute, cele mai reprezentative au fost acelea de primar al Bucureștilor și ministru de finanțe. În calitate de primar al Bucureștilor, Vintilă Brătianu a fost un primar cu viziune și o abordare integratoare a problemelor
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
treia biserică pictată, cea din Agârbiciu, Dimitrie Ispas a lucrat în două etape, ca și la Tăuți și Straja, dar la un interval nefiresc de mare, de nu mai puțin de 17 ani. În 1801 el fusese chemat de obștea sătească a agârbicenilor să picteze interiorul absidei altarului și imensul spațiu boltit al naosului, cu pereții laterali cu tot, pentru care, probabil, a lucrat de primăvara până toamna, date fiind dimensiunile ce trebuiau zugrăvite și dificultățile aplicării de culoare pe bârne
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
de cult mai deosebită, formată din trei panouri, unul central și două laterale, denumite popular aripi, panouri legate prin balamale, a cărei funcționalitate trimite la serviciile religioase practicate în pelerinaje sau procesiuni, dar poate și la înmormântări ale unor notabilități sătești, și chiar la slujbele din cătune și crânguri mai îndepărtate, lipsite de lăcașuri de cult. După capodopera aflată în colecțiile Muzeului Brukenthal din Sibiu, datând din a doua jumătate a veacului al XV-lea, închipuind un Deisis (Iisus pe tron
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
apoi să înceapă producția de avioane de concepție proprie sau în licență, de planoare și de accesorii pentru armament de bord. În anul 1923, inginerul Grigore Zamfirescu a reușit să concesioneze atelierele mecanice ale unei cooperative din București, „Federația cooperativei sătești”, astfel luând ființă "". În anul 1924, în cadrul acestei întreprinderi, a luat ființă o secție pentru construirea avioanelor. Această secție și-a început activitatea prin repararea și revizuirea avioanelor Proto-2, aflate în dotarea Școlii militare de pilotaj de la Tecuci. Alt proiect
Societatea pentru exploatări tehnice () [Corola-website/Science/313594_a_314923]
-
o minimală știință de carte. Ținând cont de aceștia dar și de faptul că în conscripțiile amintite sunt menționați numeroși preoți care îndeplineau funcțiile de „grămătici” , cum a fost cazul lui Ioan Vasile în 1721, respectiv de dascăli ai școlilor sătești, se poate conchide că, deși neatestată documentar până acum, cel puțin începând cu secolul al XVIII-lea, în sat a ființat o școală modestă, care a putut funcționa pe lângă „Biserica 'a veche” , din „Deal” . Cazul nu a fost singular în
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]