4,384 matches
-
zarzavaturi aproape pro-fesionist - a ieșit în fața casei și se uita, vizibil plictisit, la niște flori. Deodată, s-a auzit salutat: - Salut, Michel! Ce faci? Pari cam plictisit... Michel a întors capul, recunoscând vocea lui Didier. A răspuns, într-o doară: - Salut, prietene! Ce să fac? Nu fac nimic, așa că mă plictisesc. - Dar în weekend ce ți-ai propus să faci? - Ce să-mi propun decât să mă plictisesc în continuare?!... - Dacă ai fi de acord, eu ți-aș da o mână
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
moment potrivit și s-a apropiat de Michel, care se plictisea din nou în fața casei. Copilul avea o mutră spăsită și nu știa cum să demareze o discuție, fie ea și banală. Fin observator, Michel l-a scos din încurcătură: - Salut, prietene, cum te simți după călătoria atât de plăcută de la Bergerac? - Foarte bine, Michel, dar... știi... ar fi o problemă... - Care problemă? De ce nu mi-o dai spre rezolvare, că eu am fost bun la Matematică? - O, dar nu e
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
lor. Nici nu aș cuteza să le descriu, fie și sumar, fiindcă am mari îndoieli privind reușita. În vreme ce mă minunam în fața acelor obiecte de artă, m-am trezit salutat: - Bonsoir, monsieur. Voilà... Am întors privirile către direcția din care venise salutul. Dar și îndemnul de a privi, nu de a cumpăra. Dacă aș fi privit lucrurile cu superficialitate, aș fi tras pe loc concluzia: omul nu e un bun comerci- ant. Eu, însă, nu sunt un superficial. Și am gândit că
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
divergență, amestecul cotidian al vechiului cu noul. Să privim împreună acest desen al pictorului Emmanuel-Adolphe Midy intitulat La rencontre și făcând parte din ciclul Souvenirs de Moldavie (cca. 1840). Tânărul îmbrăcat în costum european, ridicându-și cilindrul în semn de salut, și boierul în anteriu, care-și saltă cu amândouă mâinile voluminosul calpac - iată emblema epocii! În 1837, vizitând Obșteasca Adunare a Valahiei, contele Demidov remarca prezența în sânul ei a câtorva boieri bătrâni, care-și păstrau veșmântul larg și impunător
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
cașmir pe umeri, și un boier purtând ișlic și giubea tivită cu blană... Un alai domnesc: unii dregători au gugiumanuri de samur cu fundul roșu, alții tricornuri cu pene albe... Un tânăr în redingotă, ridicându-și cilindrul în semn de salut, și un vârstnic în anteriu, care-și saltă calpacul cu amândouă mâinile... Femei târându și prin praful uliței rochiile grele de mătase sau catifea... Negustori în pragul dughenelor: giubele de postav, pantaloni vârâți în cizme, șepci rotunde cu cozoroc... O
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Nu am ucis. Nu am pricinuit nimănui durere și suferință. Nu am micșorat ofrandele de hrană aduse în temple etc. Sunt pur. Sunt pur. Sunt pur. Sunt pur". Mortul se adresează celor patruzeci și doi de zei care constituie tribunalul: "Salut vouă, zeilor de aici! Eu vă cunosc, va știu numele. Nu voi cădea sub loviturile voastre. Nu veți vorbi de rău despre mine Zeului pe care îl însoțiți. Veți spune că ma'at îmi revine, în prezența Stăpânului Universului, căci
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
toridă. Moț trimite înapoi mesagerii, somându-1 pe Baal să vină să-1 întâlnească, căci, precizează el, Baal 1-a ucis pe Yam; este rândul său acum să coboare în Infern 39. Acest lucru e de ajuns ca să-1 înfricoșeze pe Baal. "Salut ție, Moț, fiu drag al lui El, îi comunică Baal prin soli, eu sunt robul tău, al tău pentru totdeauna." Exultând, Moț declară că o dată ajuns în Infera, Baal își va pierde forța și va fi nimicit. El îi poruncește
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
celibatarilor 7). Cauza pentru care femeia ajunge „o marfă vînzătoare” - crede autoarea - e „luxul” și o anume derută a opiniei publice: „Azi, Phrynéele [plural format după numele unei celebre curtezane din antichitatea greacă - n. m.] noastre - se indignează ea - capătă saluturi respectuoase pe stradă; și cînd trec pe trotuare, în loc să fie gonite cu pietre, sînt invidiate pentru splendoarea luxului căpătat de pe urma vînzărei”8). în forme adecvate, dezbaterea figura și în teatru. Mai multe din piesele jucate în acea perioadă se refereau
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
supremă". Părea că viziunea opera invers, permițându-i să își privească mai atent propriul mediu, relativ încântător", scrie Crane (95). Dar când cei fără adăpost și totodată privați de putere economică și socială încep să strige la comerciant, adresându-i "saluturi familiare și cordiale" și răbufnind, în mod firesc, de invidie față de cel privilegiat economic și social, comerciantul dispare din fața vitrinei. Cititorii care au urmărit până acum evoluția narativă a acelor oameni în decorul spațial al viscolului și ale căror subiectivități
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fel cum sunt clopotele catedralei Notre Dame în imaginația lui Quasimodo, iar vocile lor îi sunt pentru auz strigăte puternice de ființe vii, atunci când se cheamă unul pe celălalt în bezna purpurie a nopții de vară - strigând pentru a rosti saluturi vesele în tonuri plăcute de tunete profunde" (11). Aluzia la Notre Dame de Paris invocă, desigur, unul dintre cele mai cunoscute romane din lume aparținând unuia dintre cei mai cunoscuți scriitori ai tuturor timpurilor, Victor Hugo. Hearn încearcă să aducă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
594). Dacă Crane ar fi terminat descrierea aici, pasajul ar fi putut fi declarat a fi senzațional: diferența față de experiența comună ne induce un fior de spaimă sau un șoc. În loc de aceasta, Crane continuă: Dar ei îi spun conducătorului nostru: "Salut, Jim". Gurile lor se lărgesc în zâmbete largi și luminoase" (595). Deci minerii îi întâmpină cu neașteptate gesturi de prietenie, neașteptate pentru că în prima clipă au fost percepuți ca fiind niște spectre, simboluri ale adâncului profund, în mod clar o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
peintre. Quand elle levait leș bras, quand elle se penchait, quand elle montait en voiture, quand elle vous tendait la main, șes mouvements étaient parfaits de justesse et d'à-propos" [Maupassant, Le modèle, în La parure, p.426]. Gesturile de salut, mărcile de diferența, expresiile de respect sunt ierarhizate și investite cu sens. Schimburile gestuale pot fi substitut al discuțiilor: "Et să poignée de main fut longue, avec une insistance significative" [Maupassant, Le verrou, în La parure, p.268]. Mișcarea și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Luis, Arta poetica, Curtea Veche, București, 2002 BORIE, Jean, Archéologie de la modernité, Grasset, Paris, 1999 BORIE, Jean, Le tyran timide, Le Naturalisme de la femme au XIXe siècle, Klincksieck, Paris, 1973 BORIE, Jean, Zola et leș mythes ou De la nausée au salut, Seuil, Paris, 2003 BORILLO, A., L'Espace et son expression en français, Ophrys, Paris, 1998 BOUDRON, P., Introduction à une sémiotique des lieux, Klinksiecck, Paris, 1981 BOURDIEU, Pierre, Regulile artei, Univers, București, 1998 BOURGEOIS, René, Le XIXe siècle, în La
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
câte o mână de entuziaști, pe banii lor puțini, îndrăznesc să o facă în locul lor. De aceea, înainte de orice observație critică sau de sugestie de rafinare a grilei metodologice, se cuvine o reverență pentru tenacitatea și efortul editorilor și un salut pentru un instrument de lucru bine-venit care acoperă un gol și care poate oferi, cu argumente, motive de mândrie că Iașul este, cu adevărat, o capitală literară și culturală de valoare, că oferă, prin contribuția literaților antologați aici cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
să își amintească, odată cu fireasca retrogradare a Politehnicii, că există la Iași încă mulți plătitori de impozite care au și nevoi culturale pe care Primăria are obligație să le acopere. Poate articolul acesta le dă o idee. A bon entendeur, salut! 29 aprilie 2010 Am scris neîntrerupt, în acest colț de pagină (acum virtuală), despre subiecte civice, culturale sau politice legate preponderent de Iași, așa cum era firesc pentru o publicație locală. Chiar dacă temele vizau chestiuni de principiu, generale sau realități românești
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cunoscut dinainte, se gândi Muumin. Cineva care să nu fie învăluit în mister, ci cu totul obișnuit. Cineva care să se fi trezit și el din întâmplare, fără a se recunoaște pe sine. Lui ar fi putut să-i spună: - Salut, nu-i așa că e îngrozitor de frig? Nu-i așa că zăpada e o nebunie? Ai văzut cum arată tufele de iasomie? Îți amintești ultima vară..."790. 5.2.6. Atitudinea în fața morții Odată cu confruntarea nesăbuită a unei veverițe cu Doamna de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
George Stino, în "Patria", an XIX, nr. 88, 18 apr. 1937, p. 2. Linnankoski, J., Zâna codrilor, traducere (după o versiune franceză) de Aurel G. Stino, în "Cuget clar", an II, nr. 21, 2 dec. 1937, p. 329. Lönnrot, Elias, Salutul cântărețului (fragment din Kalevala), traducere (în proză) de I. Duscian, în "Univers literar", an XXXIX, nr. 6, 18 feb. 1923, p. 5. Lönnrot, Elias, Cântul XLIX din Kalevala, traducere (după versiunea franceză de J.-L. Perret) de A. G. Stino, în
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și furie. Cele orizontale se asociază cu deschiderea largă a ochilor, semn de mirare, neînțelegere, sperietură sau chiar frică. ▪ Sprâncenele - sunt un element extreme de mobil al fizionomiei. S-a dovedit că ele pot lua peste patruzeci de poziții diferite. Salutul prin ridicarea sprâncenelor este unul din semnalele cele mai răspândite de pe întregul glob. La rândul ei, coborârea sprâncenelor, asociată cu ridicarea pomeților și micșorarea ochilor ca pentru a-i proteja apare deopotrivă din cauza râsului, al plânsului și al exprimării
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
denumit fiind și ca “râsul in pumni”, un râs în “o”, al individului care a avut o pățanie neplăcută și în “u” - expresie a fricii intense. ▪ Capul - ținut plecat exprimă descurajare, lipsă de elan sau de voință, deznădejde. În cadrul salutului , micșorarea simbolică a staturii sugerează supunerea, subordonarea, renunțarea la voința proprie în favoarea celuilalt. Dimpotrivă, individul care își înalță capul se prezintă ca o persoană sigură pe sine, infatuată sau arogantă. Înclinarea capului spre dreapta dezvăluie un sentiment de simpatie față de
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
altfel, gestul este definit adesea după scopul său, și se disting astfel mai multe categorii funcționale (de exemplu, prehensiune, deplasare, desemnare). Viața socială ritualizează o serie de gesturi care servesc la comunicare și le dă valoare de simboluri (de exemplu, saluturile)"24. Chiar dacă Adam Kendon și Cornelia Müller precizează că termenul ,,gest" face parte din ,,conceptele fuzzy", al căror conținut semantic este dificil de precizat 25, vom încerca să creionăm definiția limbajului gestual plecând de la etimologia cuvântului (în limba latină, gestus
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pe șolduri/așezarea degetului mijlociu peste degetul arătător); • după forma gestului: rectiliniu/curbiliniu (mișcarea pe verticală a degetului arătător/unirea în formă de cerc a degetului mare cu cel arătător); • după natura relației cu interlocutorul: apropiere/distanțare (gesturi de uniune: salut, sărut, rugăciune/gesturi agresive și de batjocură). De cele mai multe ori însă, sintagma gestuală (gestul în sine) nu apare ca un cuvânt morfem, ci ca o silabă fără sens sau ca un fonem inert. În acest caz, sensul gestului este dat
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cu minim de risc, cât și funcția de întrerupere a schimbului sau încheiere a comunicării. Pentru a evita neplăcerile și incidentele în interacțiunile sociale, Goffman identifică mai multe tipuri de ritualuri: a) ritualuri de acces: se referă la forme de salut și rămas bun, exprimând apropierea și îndepărtarea. Aceste forme sunt influențate de frecvența întâlnirilor, statutul actorilor sociali și natura relației dintre ei; b) ritualuri de confirmare: pot îmbrăca forme diferite, precum a face cunoscută o imagine pozitivă despre sine, a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cuiva); c) ritualuri de separare: au rolul de a schimba semnificația incidentului ce riscă să perturbe relația sau de a diminua caracterul ofensator (cum este cazul scuzelor pentru deranjarea cuiva); d) ritualuri cotidiene: facilitează comunicarea și structurează relațiile sociale, precum salutul, ciocănirea la ușă înainte de a intra în biroul unui coleg etc.)53. În interacțiunile sociale, atingerea poate îmbrăca forma ritualului. Cea mai cunoscută și frecvent folosită atingere rituală este strângerea mâinii în semn de salut, cu diferite forme și semnificații
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și structurează relațiile sociale, precum salutul, ciocănirea la ușă înainte de a intra în biroul unui coleg etc.)53. În interacțiunile sociale, atingerea poate îmbrăca forma ritualului. Cea mai cunoscută și frecvent folosită atingere rituală este strângerea mâinii în semn de salut, cu diferite forme și semnificații dictate de toți parametrii acestui gest: poziție, intensitate, durată, stil etc. Se pare că acest tip de atingere a fost folosit în epoca medievală, când soldații își strângeau unul altuia antebrațele pentru a constata că
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și al luptei, în care vocea nu are un rol important și modul îndepărtat, al aprecierii mirosului și parfumului personal, în care vocea este șoptită. b) distanța sau zona personală (46 cm 1,3 m) este aceea a conversației amicale, salutului și strângerii de mână. La această distanță se disting detaliile pielii, ale părului, petele existente pe piele sau pe haine, iar subiectele abordate sunt de un interes personal. Contactul vizual este foarte important, fiind posibilă și atingerea interlocutorului pe mână
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]