KorAP: Find »[drukola/base=scânteie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...131 132 133 ...315 >

7,856 matches

Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

pentru mine și pentru alții ca mine e greu. Altfel critica ne ajută de multe ori. Așa de pildă, când a apărut volumul II din operele tovarășului Stalin, am pătruns mai ușor cartea, după ce am citit cele ce a spus «Scânteia». Câteodată nouă ne vin cărți, le dăm la citit, dar În reviste și În ziare nu apare nimic despre ele. Când a apărut «Negura» mult timp am căutat să văd ce scrie despre ea și nu știu câtă vreme, am citit În

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
și nu poate fi perceput „noul” care se ivește și trebuie oglindit În lupta și triumful lui asupra a tot ce e Învechit, este ridicarea nivelului ideologic al oamenmilor de artă, folosirea marelui ajutor pe care Partidul Îl dă prin Scânteia, organul său cultural, prin cărțile sale, prin rețeaua sa de Învățământ În care sunt Înglobați mulți artiști și scriitori. (Ă). O sarcină de mare importanță este scoaterea la iveală, dezbaterea, studierea a tot ce Înseamnă pas Înainte și Îmbogățire pentru

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
4, difuzând aceleași idei prin articolele lui Geo Șerban, Al. Popovici, Mihail Raicu ș.a. sau România liberă 5 prin cele ale lui Mihail Cosma, G. Mărgărit, Catrinel Oproiu, M. Sadoveanu, L. Sărățeanu ș.a. Dar iată și sumarul numărului aniversar din Scânteia 6: Un măreț tezaur redat poporului (editorial). Ion Vitner - Câteva momente din viața lui Eminescu. Nestor Ignat - Cu privire la opera lui Mihai Eminescu. Petru Dumitriu - Vom lupta pentru ca nicăieri și niciodată să nu mai fie posibilă drama lui Eminescu. Lucia Demetrius

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
dovedind, scrie Horia Bratu 7 că numai clasa muncitoare poate și are interesul să prețuiască la justa lor valoare creațiile trecutului; dar și amploarea aniversării centenarului lui Mihai Eminescu - expresie a prețuirii culturii naționale de către masele populare - studiile apărute În Scânteia, Lupta de clasă, Viața românească, Contemporanul, Flacăra cu această ocazie, apariția unei serii Întregi de ediții ale clasicilor noștri În Editura Pentru Literatură și Artă (Ă). Abia acum opera lui Eminescu devine Într-adevăr opera lui Eminescu, adică o operă

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
literară. Dar să desfășurăm cazurile pe rând. Horia BRATU 27 Își face autocritica Într-un context foarte larg și foarte derutant: pornind de la somația lui Geo Dumitrescu de a profita de „critica Partidului”, acesta comentează după 8 luni articolul din Scânteia 28, Pentru o critică de artă principială, pătrunsă de spirit de Partid, raportând realizări dar mai ales lipsuri: scoțând la iveală alte cazuri de lipsă de vigilență a criticii, cuibărită nu numai la Contemporanul, Viața românească ci și la Flacăra

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Încă și multe lipsuri asupra cărora criticii ar trebui să se oprească, să le caute cauzele și astfel să ajute efectiv la dezvoltarea creației literare”. În 1950 au apărut și alte proze: romanele Orbecanii de I.Puțuri (lupta În ilegalitate), Scântei În beznă de A.G. Vaida (despre Doftana), nuvele și povestiri inspirate din actualitate: E ușor de ținut minte de I. Jipa, Primăvara de H. Zincă, La Taliane de Traian Coșovei, a căror bibliografie critică o dăm În nota 46. Tot

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
concediu (Kiss Jeno, În nr. 24)• Mecanicul din S.M.T. (Ștefan Tănase, În nr. 26)• Tovarășul Cazan-dulgherul (Cicerone Theodorescu, În nr. 27)• Pușcături pentru Planul Cincinal (Dragoș Vicol, În nr. 34)• Ilenuța milițiană (E. Frunză, În nr. 36)• Prin slava ta „Scânteie” (Constanța Tudorache, În nr. 38)• Se trezesc sondele la viață (Aurora Cornu, În nr. 39), etc. etc. Ce aflăm din Contemporanul? Ioana a fost aleasă În Comitetul pentru Pace (Petru Vintilă, În nr. 178)• Răvaș tovarășului miner A. Baltag, În

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
așa cum se conturează ele În presă, nu Înainte, Însă, de a-i sugera cititorului lectura câtorva poezii, În note48, scrise de A. Ciurunga, Ioan Horea, Eugen Frunză, ș.a. FORMALISM ȘI MILITANTISM Linia partidului În cultură era trasată nu numai de Scânteia ci și de revista Lupta de clasăă Colaboratori de Încredere: Leonte Răutu, Traian Șelmaru, Ion Vitner, N. Moraru și cam atâția, punctează, din când În când, sumarul revistei și cu probleme literare. În numărul 6, din decembrie 1949, de pildă

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Ă). Forțele antiimperialiste se dezvoltă fără Încetare. (Ă). În același timp, forțele imperialiștilor scad. (Ă). În această luptă, scriitorii sunt chemați la un post de seamă (Ă) ei s-au alăturat efectiv luptei pentru pace. Operele oglindind alăturarea aceasta, abundă. Scânteia, Contemporanul, Flacăra mărturisesc elanul creator al poeților. De asemeni, câteva antologii dedicate, printre care cea din urmă, Luptăm pentru pace, cuprinde cel mai numeros și cel mai semnificativ material. Un luminos tablou al viitorului fac toți acești poeți (V. Nicorovici

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Horia Bratu, unul din cronicarii Contemporanului. Pe lângă autocritică - menționată de noi - H. BRATU face o amplă radiografie a lipsurilor criticii literare În percepția poeziei: „O lipsă de vigilență a constituit-o faptul că manifestări cosmopolite, de genul celor criticate În Scânteia, și-a făcut loc și În Flacăra, În articolul despre poezie iscălit de George Dan. Ori, În afara comentariilor marginale ale lui N. Tertulian din discuția asupra poeziei, critica noastră nu a demascat caracterul profund reacționar, dușmănos față de clasa muncitoare și

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
poeme de acest fel vom nota Tovarășul Matei a primit Ordinul Muncii publicat de Veronica Porumbacu Într-unul din numerele din 1949 ale Vieții românești și Balada despre Barta Iosif și ortacii săi de A. E. Baconsky, inserată În coloanele Scânteii (nr. 1781) din 10 iulie 1950. (Ă). În Balada despre Barta Iosif și ortacii săi sunt concentrate o seamă dintre trăsăturile pe care poeții noștri le-au descifrat În fizionomia spirituală a omului nou care se formează În țara noastră

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
de poezii publică: Vasile Nicorovici ( În mina de cărbuni), Nina Cassian (Nică fără frică), A. E. Baconsky (Poezii). De asemenea, Eugen Frunză - poetul cultivat de Flacăra, publică volumul Sub steagul vieții, iar Veronica Porumbacu - poeta preferată de Viața românească și Scânteia - publică volumul Anii aceștia. CENACLUL - PEPINIERĂ DE TALENTE Pentru a-și Îndeplini rolul formativ, noile valori morale, noile conduite, noul ideal social, cuprinse și create de noua cultură - apendice ideologic În forme mai accesibile - trebuiau să-și aibă căi rapide

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Gurău Alexandru, Spiridon Nicolae, Mierlușcă Adrian și Jalbă Constantin care au apărut În România liberă, Viața Capitalei și În ziarul mobil al uzinelor 23 August. Am citat și altă dată versurile lui Mierlușcă Adrian prin care tânărul muncitor arăta cum Scânteia a dus Îndemnul partidului printre oamenii muncii pentru Îndeplinirea și depășirea planului. (Ă). După experiența izbutită a cercului literar 23 August au fost Înființate În Capitală Încă trei cercuri literare: la Grivița Roșie, la Vulcan și la P.T.T. Folosind metodele

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Leningrad, ca și diferite alte materiale sovietice de actualitate - de pildă raportul lui A. Fadeev la ultima plenară a Uniunii Scriitorilor Sovietici. Deasemeni, este nevoie ca cenaclurile să se sprijine În activitatea lor pe articolele despre literatură și artă din Scânteia și pe cele mai bune articole ce apar În publicațiile noastre literare. (Ă). Din păcate, această mare latură, indispensabilă, e absentă din activitatea multor cenacluri, care se limitează la analiza - În virtutea căror criterii? - a propriilor lor producții. (Ă). Pe aceeași

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Îndrumarea mișcării literare pe calea largă ce ne-o arată partidul, nici Viața românească, nici Contemporanul, nici Flacăra sau alte publicații nu au dezbătut suficient - În majoritatea cazurilor nu au dezbătut deloc - problemele literaturii pentru copii, În ciuda faptului că În Scânteia s-a publicat un articol care atrăgea atenția asupra acestei probleme. Să ne fie limpede că literatura pentru copii nu poate continua să rămână un sector mai puțin frământat al literaturii, ci dimpotrivă, că ea se situează În primele linii

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
marilor democrați revoluționari ruși Bielinsky, Cernâșevschi, Dobroliubov, precum și alte studii sau articole cu același obiect, au pus la Îndemâna cercetătorilor noștri marea experiență sovietică, au oferit prilejul concret al Însușirii metodei științifice pentru o astfel de muncă. Numeroase articole publicate În Scânteia și În Lupta de clasă au dat indicațiile extrem de prețioase ale partidului În problemele de valorificare a moștenirii culturale. (Ă). În lumina revoluției de la 1848, a raporturilor de clasă și a luptei dintre clase, În lumina Înțelegerii semnificației istorice a

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
traducerea Terezei Macovescu, o contribuție a unui englez comunist, Maurice Cornforth, despre Bătălia ideilor În știință. Dar până atunci, și după aceea, au fost, În presă, numeroase comentarii aprobatoare, cum este cel al lui Emil PETROVIEI 81, ci găzduit de Scânteia: „Pe măsură ce burghezia, temându-se de clasa muncitoare În continuă ascensiune, devine tot mai retrogradă, la noi sunt tot mai mult Încurajate manifestările de cosmopolitism În știință. Lingviștii, mai nou, Își publică tot mai mult lucrările În limba franceză, germană sau

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Oproiu. - Te slăvesc azi muncitorii • L. Sărățeanu. - Activitatea publicistică a lui Mihail Eminescu • Virgil Tasso. - Elevii noștri cunosc azi adevărata față a operei lui Eminescu; În nr. 1657, 16 ian.: M. Sadoveanu. - Motive populare În poezia lui Eminescu 6. În: Scânteia, nr. 1634, 16 ian. Vezi și: Nestor Ignat. - Cu privire la opera lui Mihai Eminescu În nr. 1632-1633, 14, 15 ian. și Constantin Mitea. - Cutreierând meleagurile pe unde a umblat Eminescu, În nr. 1633, ș.a. 7. Horia Bratu. - Importanța valorificării moștenirii noastre

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
general țărănimii muncitoare. Revistele noastre, caietele culturale, ar trebui să publice cât mai multe nuvele, cu un ridicat nivel artistic. E regretabil că Flacăra nu mai publică nuvele și În general foarte puțină literatură. Inițiativa luată acum doi ani de Scânteia de a publica În suplimentele ei de duminică nuvele și schițe legate de problemele cele mai acute ale procesului de construire a socialismului a dat roade Îmbelșugate. În tot acest răstimp Scânteia n-a Încetat să sprijine pe nuveliști, publicându

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
puțină literatură. Inițiativa luată acum doi ani de Scânteia de a publica În suplimentele ei de duminică nuvele și schițe legate de problemele cele mai acute ale procesului de construire a socialismului a dat roade Îmbelșugate. În tot acest răstimp Scânteia n-a Încetat să sprijine pe nuveliști, publicându-le operele. Nume valoroase s-au afirmat pentru Întâia oară la Scânteia. Exemplul ei ar trebui urmat și intensificat cât mai mult de revistele și publicațiile noastre literare”. 20. Horia Stancu. - Ana

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
legate de problemele cele mai acute ale procesului de construire a socialismului a dat roade Îmbelșugate. În tot acest răstimp Scânteia n-a Încetat să sprijine pe nuveliști, publicându-le operele. Nume valoroase s-au afirmat pentru Întâia oară la Scânteia. Exemplul ei ar trebui urmat și intensificat cât mai mult de revistele și publicațiile noastre literare”. 20. Horia Stancu. - Ana Roșculeț de Marin Preda. În: Viața românească, nr. 1, nov. 1949 21. Radu Trifan. - Ana Roșculeț, proză, EPLA, 1949. În

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Împotriva naturalismului. (Pe marginea nuvelei „Ana Roșculeț”). I, Ibidem, nr. 12 (116), 25 mart. Ibidem, II, În nr. 13 (117), 1 apr. Horia Bratu. - Pentru o discuție asupra problemelor criticii literare. În: Contemporanul, nr. l84, 14 apr. 1950. 28. În Scânteia, nr. 1493, 2 aug.1949. Vezi și cap. l, nota 68 și contextul. 29. xxx O adevărată confruntare cu viața. În: Flacăra, nr. 20 (124), 20 mai 1950. Al. I. Ștefănescu. - Cu privire la „Ana Roșculeț”. În: Viața românească, nr. 5, mai

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
dec. 46. Titus Ștefănescu. - Priboi I. Puțuri „Orbecanii”. În: Flacăra, nr. 27 (131), 8 iul. Același roman recenzat și În Viața românească, nr. 6, de Eugen Campus; Mihai Novicov. - O carte care trebuie citită de cât mai mulți: A. G. Vaida „Scântei În beznă”, III. În: Flacăra, nr. 34 (138)-35 (139). Cronică literară la același roman și În Contemporanul, nr. 207, 22 sept., de Eugen Luca. Vezi și nota din Almanahul literar, Cluj, de V. Felea. J. Popper. - V. Em. Galan

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-mart. 1949 79. În: Contemporanul, nr. 143, 1 iul. 80. Idem, nr. 147, 29 iul. 81. Emil Petrovici. - Hotărârea Prezidiului Academiei R.P.R. va Întări pe lingviștii români În hotărârea de a apropia preocupările lor științifice de viața poporului nostru. În: Scânteia, nr. 1476, 13 iul. 1949 82. P.A.C.. - Cum vorbim. (Rubrica „Relief”). În: Flacăra, nr. 18 (70), 7 mai 1950 83. În: Contemporanul nr. 194, 23 iun. și 196, 7 iul.; În: Flacăra, nr. 25 (129), 24 iun. și 27

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
asemenea om e o treabă cu totul serioasă; ea presupune să cunoști viața complexă a categoriei celor mai ridicați oameni, precum și cu un larg orizont ideologic. (Ă). Despre Matei Firoi al său, Frunză ne dă câteva indicații destul de vagi: citește Scânteia, e topitor și a depășit norma. De cauți să-l cunoști mai Îndeaproape, el Îți spune lozinca pe care i-a pus-o În gură poetul: De-l iscodești - să-ți spună - cum i-a mersă Îți spune - simplu-grăitor, - din

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]