4,690 matches
-
cosmogonic românesc, observă că motivul scufundării cosmogonice se corelează cu cel al „pasivității lui Dumnezeu” și cu antagonismul adversarului, toate acestea într-un scenariu destul de dramatic. Insistă mult asupra arhaismului unor motive, așa cum este cel al Dumnezeului creator care se scufundă singur în apele primordiale. La fel de arhaice sunt și ornitomorfia unor ajutoare divine, ornitomorfia diavolului și mai ales motivul consangvinității lui Dumnezeu cu adversarul său în procesul de creație a lumii. De un arhaism aproape pur apare motivul creației lumii prin
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
Daimonion, spiritul demoniac, pozitiv, creator“, iar într-un sens prim - definit tot de Goethe (în poemul Străvechi cuvinte orfice) și preluat de Hesse - Daimonion te împinge să respecți sentința „Așa ți-e scris să fii, nu scapi de tine“, așadar: „scufundă-te în tine însuți, fă ceea ce corespunde profundei tale ființe.“ Autobiografia reflectă treptata limpezire de sine, descoperirea naturii proprii și supunerea față de ea. „Mă mâna, mărturisește I. Negoițescu, un teribil demon vital, un nemaipomenit impuls de afirmare, un individualism acut
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
psihice ale ființei: căutându-și copilăria și „originea maternă“, își caută, de fapt, un ultim adăpost, o ultimă protecție. E direcția regresivă a Autobiografiei sale. Cealaltă, a doua, iese la suprafață, chiar prin actul propriuzis de a-și sonda trecutul, scufundându-se până în inconștient. Ajuns acolo, acum, la capăt, el se ia în stăpânire cu tot cu pulsiunile sale conștientizate. Profilul lui se întregește într-un paradox: copilul și adultul din sine se întâlnesc în Autobiografie. De aici „cumințenia“ cu care și-a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de duh. Ceea ce s-a publicat din el după moarte mi s-a părut inacceptabil, confuz, iresponsabil, fără prezent și viitor, și nu-i pot înțelege pe cei care îl cultivă. Să-mi lipsească mie sondele cu care să mă scufund în mâlurile ideației? Mâlurile pot deștepta voluptăți ale simțurilor, nu ale gândirii. Într-a doua clasă primară, părinții m-au trecut la școala din strada Bob, destul de departe de casă, însă fuseseră informați că aici condițiile de învățământ sunt superioare
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Ei îi găsisem alt nume, dar lui i-l lăsasem pe cel de Coriolan, neputând găsi ceva mai frumos. Imaginația literară îmi era total nerodnică, probabil din cauză că, în general, imaginația mea era absorbită în domeniul sexual experimental, în care mă scufundam cu o acuitate a simțurilor, cu o tensiune nervoasă nemaipomenite, nemailăsând loc altor sfere ale închipuirii. Iată probabil și motivul pentru care n-am putut niciodată, oricât am vrut, să scriu epică. Și doar acum, la bătrânețe, retrăind propria mea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
am neglijat materiile prescrise, lăsându-mă în voia deliciilor lecturii mai mult sau mai puțin capricioase, nu întotdeauna riguros instructivă: în timpul lecțiilor, mi se tolera să-mi deschid pe bancă o carte care mă interesa pe mine și să mă scufund într-însa, uitând de ceilalți și de altceva: totdeauna mi-a plăcut să fiu protejat, exceptat, favorizat, poate ca o compensație față de lipsa de manifestări a iubirii părintești, care interzicea sărutul, mângâierea, alintul, răsfățul. Mi-e foarte greu să-mi
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
blajină și harnică, nepăsătoare la umoarea mea. Concomitent cu această întreprindere ratată, vreau să consemnez un alt eveniment de coloratură erotică. Mă aflam în centrul orașului, în piața Catedralei Sf. Mihail (Piața Unirii, cum i se spunea atunci), cu privirile scufundate într-o vitrină a magazinului „Regele pălăriilor“ - „Kalap Király“ (pe vremea aceea, pălăria, inclusiv jobenul, constituia un strict necesar al oricărei înveșmântări corecte), când am simțit deodată pe cineva în spatele meu. Era un domn înalt, pal, cam buhăit și mătăhălos
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
una dintre insulele Italiei, un tărâm magic, cu o natură paradiziacă, a devenit o adevărată bază a clandestinității. Poliția de frontieră depune eforturi zadarnice. Vasele cu bărbați, femei și copii striviți unii de alții continuă să acosteze. Ieri s-a scufundat un vas cu 250 de pasageri, astăzi un altul cu peste 300. Au fost salvate 23 de persoane și recuperate 12 cadavre. Atât. Știrea se termină aici. Ce înseamnă 500 de clandestini îne cați? Nu figurează pe nicăieri, nu sunt
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
la nimic: conspiratorul nu era decât un laș, acoliții săi doar niște tâlhari, iar trădarea lui n-a găsit, ca să-l slujească, decât trădători. Nu numai dintre toți prinții, ci dintre toți oamenii, el ar fi rămas cel mai adânc scufundat în disprețul Europei, dacă opinia publică n-ar fi descoperit în spatele lui o femeie, sfetnică a crimelor și suflet al hotărârilor sale, 1. Doamna de Genlis. instigatoare a uneltirilor, apologetă a ticăloșiei sale și coru pătoare a copiilor lui: o
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
pornită în călătoria schimbării, atunci cârma și destinația vor constitui principalele sale obiective. Fără acestea, organizația școlară va "pluti" în derivă, împotmolindu-se, în cel mai fericit caz, într-un parcurs pe care nu-l poate controla sau se va scufunda. Putem spune că obiectivele au prioritate față de celelalte dimensiuni organizaționale. La nivelul școlii obiectivele dirijează și asigură rigoare proceselor derulate la acest nivel, permit diagnosticarea disfuncționalităților și adoptarea unor măsuri corective, orientează resursa umană în eficientizarea propriei activități. De asemenea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
o bună capacană pentru sensibilitatea unui lector obosit de mistere, descifrări ingenioase și victorii intelectuale. Ishiguro e un autor hipersensibil. Până și ironicul Barnes are un roman de participare afectivă (Staring at the Sun). Naratorul prin excelență Graham Swift se scufundă din vreme-n vreme în sufletul eroului. E semn că autorii intuiesc că lectura e un proces complex, în care e ca în viață: mai există și clipe de înduioșare. Autorul Desperado e mare amator de vorbe deșucheate, de ceea ce
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
prăbușească întregul edificiu de așteptări al lecturii. Autorul pretinde că opera respiră direct viață, că nu e operă / ficțiune ci real, și trebuie să avem răbdare cu textul, fiindcă războiul textului cu convențiile vechi e îndelungat și istovitor. Lectorul Desperado, scufundat până la beregată în intertextualitate și alte șiretlicuri la fel de rafinate, se apucă de noul volum cu o oarecare descurajare, veșnic repezit de autor, până când, brusc, se întâmplă o minune și lectura se preschimbă. Lectorul învață de la autor să sfideze, iar lectura
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lui Peter Ackroyd. Hawksmoor, English Music, Chatterton, sunt toate alunecări de teren ale prezentului. Narațiunea începe în ceea ce suntem tentați să credem că va fi prezentul operei, și apoi se infiltrează brusc în secole anterioare. Autorul ne urmărește cum ne scufundăm și transa aceasta a lipsei de pământ sub picioare e scopul, e maniera lui narativă. Mai puțin agresiv, dar în esență cu aceeași intenție, Alan Brownjohn (în The Long Shadows) amestecă prezenturile până ce nu mai știm: e o carte, o
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
evadeze din convențiile literare cunoscute, creând altele. Fiecare autor, în felul lui, se eliberează de timpul real, și povestește în ritmul lui, în maniera lui de rememorare. Trecutul capătă felurite valori. Unii eroi recurg la reverie, și prin ea se scufundă în meandrele amintirii. Alții pun distanță între ei și memoria sentimentală, creând un trecut rațional. Sunt eroi care fac uz de incertitudine, în maniera lui Henry James. Unii protagoniști fug în trecut doar pentru a descuraja prezentul, realul. În niciunul
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de timpuriu. Ciuma îi ucide părinții, cruțându-l. Își pierde credința în Dumnezeu, pe care îl numește "acel mare Dumnezeu al spaimei". Scapă din casa cu ciumați, devine vagabond, vede "fantome" (numite Oameni Găunoși, exact ca în Eliot) și se scufundă într-o lume care e moșia nesfârșită a "mortalității". Minute, veacuri, sentimente, ființe sunt toate "țărână". Acest cuvânt se repetă obsedant în toate capitolele. Își zice Faust (diavolul e la fel de obsedant ca țărâna, semnul omului pieritor), îl cunoaște pe Mirabilis
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
celui ucis de Dyer cu secole înainte. Povestirea ne încurcă programat, dar ecourile lirice, repetate înadins și ele, ne vin în ajutor. "Țărâna" ne amintește de tărâmul nopții. O frază, printre altele, poate caracteriza întreg romanul: Ce simți când te scufunzi în apă cu ochii larg deschiși și gura căscată, ca să vezi și să simți gustul fiecărei părticele din coborâre? Odată starea de spirit instalată, propozițiile, incidentele, străluminările revin mereu. Victima se simte iar copil. Biserica așteaptă sânge proaspăt. Un tată
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care se înscrie în frunte Graham Swift, dacă e vorba de lirism), Ackroyd este menit să fie citat. La un moment dat ne amintește de Matthew Arnold în Dover Beach: Această mundus tenebrosus, această lume de umbre a omenirii se scufundă în noapte... Suntem cu toții în întuneric... Dyer recunoaște că își înalță bisericile în piatră și umbră, cu țelul neclintit de a învălui în "derută". Bisericile lui trebuie să conducă înspre întunecime. Întunecimea răului, ignoranței, necunoscutului. Domnește ambiguitatea. Ackroyd nu dorește
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
net de James Joyce și Virginia Woolf. Huxley e un narator iscusit, ale cărui povestiri sunt însă împiedicate de viziunea lui ironică asupra personajelor și poveștilor lor. Huxley n-ar fi fost în stare pentru nimic în lume să se scufunde în lirism pentru a da la o parte incidentul, acțiunea. Pentru el romanul e întâmplare, lectorul trebuie să fie captat de istorisire. Lirismul verbului e nesemnificativ. Pe primul loc e patima în sensul de întâmplare. În universul imaginat de Huxley
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care ne este de sfîntă aducere-aminte, a părăsit acest pămînt fără să lase copii, a trebuit să alegem, după o deliberare bine chibzuită, pe cineva care să-l poată înlocui pe tron pentru ca statul abandonat fără pilot să nu se scufunde. În vremea din urmă am considerat util să amînăm această decizie pentru a permite fiecăruia să vină să expună adunării ideea personală pe care Dumnezeu i-o va fi inspirat. Adunînd aceste păreri individuale, am putea, credem, să extragem din
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ambele scrieri poetul pare să se autodefinească, apare ca un personaj obișnuit cu libertatea, puternic influențat de un ritm vital, de o energie febrilă, dezlănțuită: „Pătruns de-un neastâmpăr voios și epocal...” (François Villon) La fel ca Rimbaud, Labiș se scufundă în infernul intim, în năzuința de a ajunge la „necunoscut” și de a-l explica. În Introducerea la Intima comedie se conturează un portret în stil eminescian: personajul e „ostenit și palid” datorită efortului demiurgic de introspecție. Ultimele versuri ale
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
că ești complet relaxat (urmează sugestii și vizualizări pozitive). 7.Tehnică de inducție - Pe plajă Cu ochii închiși, imaginează-ți că te plimbi pe o plajă încântătoare, pe nisipul moale și cald, cu picioarele goale. Simte-ți picioarele cum se scufundă puțin, lăsând urme în nisip. Privind în jos poți să vezi alge, scoici, poate un pescăruș... Când ajungi la marginea apei, te oprești și te uiți pe apă, observând culoarea cerului și norii care se plimbă pe cer. Pășești ceva
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
ai genezei: În astfel de îndoieli am fost zvârlit de către meditația de ieri, încât nu mai sunt în stare să le alung din minte, dar nici nu văd chipul în care trebuie ele risipite; ci întocmai cum m-aș fi scufundat într-o vâltoare adâncă, mă simt într-atât de tulburat încât nu izbutesc să ating fundul cu piciorul, nici înotând să mă ridic la suprafața apei"116. Meditația a doua începe cu descrierea incertitudinii ce persistă încă în cunoaștere, fără
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
valuri (Nemulțumire cu nădejdea) (E.S.). Nepotul Văcărescului practică un mixaj între discursurile lirice, altoind pe vechile trunchiuri noi vlăstare, rămînînd un poet al coexistenței între noua și vechea lirică. La Vasile Cîrlova tînguirea, lamentația sînt notele dominante ale poeziei sale, scufundată în marea vale a plîngerii literare, de multe ori în siajul liricii lui Lamartine. "O tristețe fundamentală, care n-atinge, totuși, proporțiile disperării, însoțește demersul său liric. O tristețe și o blîndețe care vor să ocrotească o realitate fragilă, ea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
unde acela, din complexul său de culpabilitate, experimentează căderea ca pe un destin personal, Bacovia se exprimă la un cu totul alt eșalon, dînd acestei căderi dimensiuni cosmice. Și dacă aceasta nu este precum în Lacustră, o civilizație care se scufundă cu totul, mișcarea căzătoare se traduce prin extrema abundență a verbelor. "Plouă" sau "ninge", cuvinte bacoviene prin excelență". Svetlana Matta este între primii cercetători ai operei poetului din Bacău care accentuează existența unui fenomen Bacovia, a atmosferei bacoviene, în final
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
îi, mai mic dec�ț celelalte niveluri ?i separat de ele printr-o cor-ni??, o friz? etc. Baie: Deschidere � cu ancadramentul s?u � practicat? �ntr-o construc?ie pentru trecere, iluminat, vedere, aerisire etc. Blocaj: Zid?rie din materiale neregulate scufundate �n mortar. Bolț?: Lucrare de zid?rie cintrat?, construit? �ntre pere?i care �i servesc drept sprijin. Suprafa?a curb? inte-rioar? astfel determinat? se nume?te intrados. Bosaj: Prelucrare a pietrei astfel �nc�ț s? ias? �n afar? fă?? de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]