3,463 matches
-
profeții, acel soi de autobiografie apăsată, brutală, produsă în numeroase variante, este foarte original: Io, Pătru Opincă, ce-ntr-atîtea moșii n-am doar o șirincă, înfrunt strâmbele legi și năpasta și-n răzmerița ce-n mine crește, sudui vârtos, mocănește, și scuip pe toată rânduiala asta!... I. VALERIAN O mică notă personală aduce I. Valerian, poet acustic, cu preferințe pentru lugubru, în Caravanele tăcerii, în măsura în care evoacă pustiurile sahariene: Vin caravanele ce le-am crezut pierdute În zarea țărilor necunoscute Și-aduc poveri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Prozatorul mânuiește bufoneria realistică și dureroasă, câteodată fără gust, dar nu fără fior fantastic. Dascălul de la școală întreabă pe copilul Ramses dacă nu se trage din Ramses al doilea și, văzîndu-l cu gura plină de acadele, îl pune să le scuipe în palma sa. Apoi, când sună clopotul, bătrânul ronțăie acadelele scuipate de băiat. Un bărbier ia apă în gură și pulverizează astfel pe clienți. O femeie latră în patru labe (aluzie la animalitatea amorului). Desenele ce ilustrează volumele sunt un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fără fior fantastic. Dascălul de la școală întreabă pe copilul Ramses dacă nu se trage din Ramses al doilea și, văzîndu-l cu gura plină de acadele, îl pune să le scuipe în palma sa. Apoi, când sună clopotul, bătrânul ronțăie acadelele scuipate de băiat. Un bărbier ia apă în gură și pulverizează astfel pe clienți. O femeie latră în patru labe (aluzie la animalitatea amorului). Desenele ce ilustrează volumele sunt un corespondent al acestei literaturi. Un individ are drept cap un cuier
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
umoristică se notează specificitatea circumurbană, în paralelă cu aceea a Florilor de mucigai. În acest stil, nu lipsit de o anume vigoare, e transpus crezul: Cred! Umple casa - Cred în cărămida cuvântului taichii A făcut trei războaie Care unde-a scuipat nu mai linge - Și-o bătătură de acareturi. Cruce de voinic, Aceeași operație, însă cu stridență, a încercat a o face Ion Iovescu în două romane, Nunta cu bucluc și O daravelă de proces. Mai bătrân, Mihail Lungeanu urmărește acest
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
foarte fricos. Mă temeam de tauri că mă vor împunge, de berbeci și chiar și de oi. .învățasem de la copii de seama mea că dacă voi găsi o potcoavă, sau o bucată de potcoavă, s-o iau în mână, să scuip de tei ori pe ea și s-o arunc peste cap în urmă fără să mă uit, pentru că făcând a șa voi găsi ceva de folos. Am făcut de multe ori acest joc superstițios. Când eram de cinci ani, mămica
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Colegul Vasile Bălan mi-a făcut observație și mie mi s-a părut că n-ar fi trebuit să-mi facă el observație. Și-a dat seama că n-am înțeles și a adăogat: Nu-i pentru muci, ci pentru scuipat; de aceea se cheamă scuipătoare. Mi-am dat seama că am mari lipsuri în educație. De fapt, până a ajunge la seminar eu nu mai văzusem o scuipătoare, și nimeni nu-mi vorbise despre rostul unei scuipători. LUAT îN SEAMĂ
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de acuzația ce mi se aduce, dar am cerut să jure și câțiva dintre cei pe care-i bă nuiam că au ascuns-o. Au refuzat să jure, iar Ion Badale, (pălimarul pus de organizația de partidă, nervos, m-a scuipat în față la ieșirea din biserică în văzul credincioșilor după oficierea Sfintei Liturghii. În aceste condiții am făcut o hemoragie gastrică, am ajuns la spitalul Sfântul Spiridon din Iași, iar după 14 zile mam întors ca pensionar, cu familia și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a omorât un egiptean care-i bătea pe evrei, și totuși a fost chemat de Dumnezeu, pentru ca prin el să fie izbăvit poporul din robia Egiptului. Sunt atât de multe adevăruri îngropate, mânjite și strivite de calomniatori, încât sfântul este scuipat în ochi ca un nătâng. La aceste calomnii se referea și Mircea Eliade în anul 1936. Toate aceste adevăruri stâlcite, răstălmăcite și îngropate prin răutatea diavolească pentru ca oamenii să le uite, trebuiesc scoase la lumină, nu pentru a le adora
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
altarul este acoperit cu negru în loc de alb; c) lumânările sunt negre; d) imnurile sunt cântate în sens invers; e) ritualul este celebrat de un preot răspopit. De fiecare dată când numele lui Dumnezeu sau al lui IIsus trebuie proslăvite, se scuipă pe cruce. XX.2. Satanismul în România. O abordare sociologică O analiză sociologică foarte utilă asupra satanismului a fost realizată la noi de Mircea chiorean și cristina Gavriluță. Conform lui M. Chiorean, sataniștii români au ca locuri predi lecte de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
toate bogățiile pământești, dar „Munții noștri aur poartă / Noi cerșim din poartă-n poartă” așteptând. „De veacuri mă cobor pe negre plaiuri Spre un noroc și o dreptate ciungă Și-mi par toți munții otrăvite raiuri Cu îngeri ce mă scuipă și m-alungă. De veacuri îmi tot pun în sac oftatul Și vara mai cobor printre vâlcele Să-L întâlnesc pe Dumnezeu drăguțul și împăratul Să-I ud opincile cu lacrimile mele.” - Moțul de Radu Gyr Suntem poporul cel mai
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mir și un preot monah. La prezentarea acestuia, unul din preoții de mir rostește: „ce caută legionarul acesta printre noi?” Această nălucă de preot, pierdut, cu nările și gura înspumate de legionarofobie, deșartă cuvinte ca un bețiv ce reazimă taverne, scuipând necuviințe dintr-un suflet halucinant într-un moment când el a fost chemat să aducă cântări unui fost rugător întru odihnă veșnică. Trăim într-o lume năucă! Prea Cucernice Părinte, pentru ce ai depus legământ? Vrednic este! În cămara sufletului
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
adversarul, mai mult discernământ când e vorba de libertatea omului și dreptul la viață în toate manifestările sale. Țara și așezarea noastră creștină e zguduită, arginții lui Iuda lucrează, șarpele amăgitor ne încolăcește tot mai mult grumazul până la sufocare și scuipă otravă! Închid ochii și văd cum ocupantul bolșevic ne pângărea credința, ne dărâma altare, ne mutila și falsifica istoria, jefuia și îneca în sânge pământul meu natal. De ce și azi când guvernează o democrație atât de lăudată, legionarii sunt pândiți
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
fără nume, caractere umane alterate și deformate, figuri de animale de neînchipuit sau grotești, alcătuiesc toate sluțeniile și toate himerele înspăimântătoare; înzestrați cu arme fantastice, au puterea să se transforme după bunul plac în mii de feluri. Oștenii lui Măra „scuipă venin”, „se înalță din Ocean asemenea păsării Garuḍa”; înarmați cu munți în flăcări, aleargă urcând alți munți”; „aruncă cu șerpi născuți în Ocean”; „scot din el (pentru a și face arme din ei) monștri fabuloși”; „aruncă munți stâncoși în foc
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
plesnit gura și că Îmi curge ceva cald... Era sânge... Mă plesnise Goiciu. Nu mai trăiesc nici Cozma, nici Șerban, Dumnezeu să-i ierte, să vă spună, dar eu, instinctiv, am adunat scuipatul și sângele din gură și l-am scuipat pe Goiciu... Cred că inconștient am făcut asta, că n-am gândit... În starea În care eram... Abia pe urmă am realizat că nu aveam dreptul să fac asta, că nu eram singur. Mai erau și cei doi colegi care
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
evreii, i-au prins pe ăștia doi și i-a luat de la domiciliile lor și Îi ducea legați la mâini și la picioare, așa, ca pe niște deținuți, prin comună În jos, să-i ducă spre Sighet... Îi băteau, Îi scuipau, lumea stătea, se uita, și la oameni le era milă și le spunea: „Da’ ce-aveți cu ei? Da’ lăsați-i În pace!”. „Nu, că ăștia ne-au terorizat și o trebuit să stăm noi ascunși și pe-ăilalți i-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
semnături?” Zic: „Domne, eu nu semnez, să știu că mor, da’ nu semnez. Ce-i al meu, e-al meu, semnez, ce nu, nu. Nu semnez!”. „Să vezi, facem tot”... „Domne, faceți ce vreți, da’ io nu semnez!” M-o scuipat... Și-ăla-i evreu, Gheorghe Melau, să-și audă numele, că am și avut proces cu ei acuma, după ’98, că mi-a apărut cartea 1 și am amintit că m-a scuipat... Și vine-ntr-o zi și mi-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
vreți, da’ io nu semnez!” M-o scuipat... Și-ăla-i evreu, Gheorghe Melau, să-și audă numele, că am și avut proces cu ei acuma, după ’98, că mi-a apărut cartea 1 și am amintit că m-a scuipat... Și vine-ntr-o zi și mi-arată exact același scris din nou și să semnez. Am semnat-o asta și exact așa o lăsat dosarul și l-o trimis la Tribunalul Militar. Asta a fost la sfârșitul lui martie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ți-oi trage vreo două... Ce, mă, ăsta minte și tu spui adevărul?” Asta o fost nimic, că mă gândeam așa, pentru mine: „Când ți-oi trage eu una ciobănească, dacă te scoli tu două zile de jos, să mă scuipi În gură”... Dar v-au confruntat cu Virgil? Da. Eu am ținut numai a me’, fiindcă aia a fost realitatea. Când deodată mă confruntă cu fratele lui Victor și, Într-adevăr, ăsta recunoaște că nici vorbă să fi stat de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu mâncați”. „Domn major, am Încercat să mănânc din ăla ce era crăpat pe vârf”... Că dacă s-o desfăcut pănușa din cauza soarelui, crăpa bobul... „N-am putut să-l Înghit nicicum și Îmi părea rău că trebuia să-l scuip.” „Mă, prăjiți-l!” „Cum să-l prăjim, domn major?” „Măi, știți cum? Luați vârfurile de la coceni și, pe un vârf care e mai gros, Îl băgați În pământ, puneți un foc bun, și În jarul ăla, când se stinge flacăra
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o venit șeful de escortă, dar acuma e mai mare năcaz, că ne-o spus că deseară ne lasă În poartă”. „Pă cine?” „Pă noi, pă cine?” „Cât timp Îs și eu cu voi, În poartă nu rămâneți. Să mă scuipați În gură dacă rămâneți voi deseară la poartă.” Mă gândeam așa Întru mine: „Astea o fi ceva vorbe de adormit copii”. Dar ăla răspundea de noi, și sergentul-major numa’ supraveghea cum lucrăm... Acuma, când ne-am Întors seara, cum am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
viitor, pe timpul ăsta, cu asta mașină eu te duc la Țăndărei, că pleci acasă”. „Domn’ major, să știți că eu o primesc sau e dulce, sau e acră.” „Dacă n-o fi cum spun io, vin la tine să mă scuipi În gură și să-mi spui că-s mincinos.” Hopa! Asta o fost În ’63, văzut-am noi că ceva s-o Îmbunătățit... mâncare, comportamentul lor față de noi. Când, deodată, apare o comisie de la procuratura generală a coloniei. Cum evadează
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
scânteietoare, cu înfățișarea lui foarte simpatică, frumos, arătos și plin de o natură vulcanică a electrizat și a cucerit toată acea lume tânără care l-a ascultat. Am aplaudat și am strigat atât de tare încât, reîntors la pensionat, am scuipat sânge. Dar nu erau decât rupturi de mici vase capilare care au cedat sub răgetele mele entuziaste. Acum eram în voia curentului și mergeam. Primisem botezul sângelui politic!?...* Doi prieteni vin la Institutul Heliade, unde eram în pensiune, să-mi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a lui Fleva a fost un semnal. Îmi aduc bine aminte că, ieșind la orele 11 de la sala Bossel, m-am dus repede la Institutul Heliade unde eram în pensiune. Cum ajung în dormitor o tusă violentă mă scutură și scuip sânge. După un mare entuziasm o mare spaimă. A doua zi consult doctorul care nu constată nimic anormal. Probabil, îmi spune el, că strigând prea tare la întrunire ți s-a rupt vreo vână capilară în gât. Acesta era botezul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pentru o mică bijuterie, pentru o piesă de schimb auto, pentru un radiocasetofon etc. cedează din exigență, se pretează la tot felul de tranzacții și „legături” dezonorante. „Dezgustător!”, zice, cuprins de greață, cu capul aplecat în față, gata să și scuipe. „Uite, de pildă L., o femeie rea, la fel de rea ca Gr.” ...Nu-l las să termine și-i spun că povestea, pe care am auzit-o de la mai mulți, s ar putea să fie o diversiune a Securității. „Să fim
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Înveselisem de-a binelea, ziua Își răscumpăra, iată, prețul, nu prin floarea pe care mi-o oferise teatral Nichita Stănescu În văzul lumii și al informatorilor de tot soiul, ci prin vorbele pe care harul său tot mai schimonosit le scuipase, batjocoritor, pe afișele festiv naționaliste ale Partidului, pline În ultimul deceniu ceaușist de iconografia caricaturizată a Domnilor Încolonați să legitimeze apariția Marelui Urmaș cu stea roșie. Dar Poetul se Încovoiase deja deasupra mea și Îmi șoptea, languros, alte vorbe. - Uită
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]