4,941 matches
-
Ei, cum Doamne iartă-mă să mă așez pe mormânt?" " Lasă, pe-o margine, găsești tu..." și nu știu cum mă așez, că simt ceva în fund. Nimerisem exact pe... fața efigiei celui îngropat acolo, iar ce mă glodea era, pardon, nasul seniorului! Pentru public, în sală, era superb, dar pentru noi, de pe scenă, era o oroare. — Am plecat de la Paris și am ajuns la Scala... — Păi, să ne întoarcem, atunci, la recitalul pe care l-am dat la Palais Garnier în 1981
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
sub numele de Sebastian Melmoth - îmbrăcat în negru, dar, ca și cetățeanul din rue des Beaux Arts, cu ținuta ușor detracată: parcă ar fi avut o pulbere mai fină decât făina presărată pe el, cravata strâmbă, pantalonii necălcați: ceva între senior și vagabond. M-a trecut brusc un fior neplăcut, ca presentimentul unei primejdii. Necunoscutul a încercat să intre în vorbă cu mine, câteva banalități (nu mai știu dacă vorbea maghiara sau româna), un răspuns al meu evaziv, dorința de a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
au mers de la obținerea unor privilegii în cadrul libertății sub supraveghere (favoruri fiscale, garanții de ordin judiciar împotriva exercitării arbitrare a autorității senioriale, "pacea pieței" etc.), până la revendicarea, mai rară, a autonomiei politice cvasitotale. Atunci, mișcarea comunală se lovea de ostilitatea seniorului, sau avea consimțământul său (dar acesta participa printr-un staroste la administrarea orașului). Ar fi abuziv să considerăm democratizare acest început de eliberare a orașelor. Egalitatea nu era evocată decât cu prilejul jurământului de constituire a comunei, atunci când locuitorii se
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
acest început de eliberare a orașelor. Egalitatea nu era evocată decât cu prilejul jurământului de constituire a comunei, atunci când locuitorii se recunoșteau ca egali, își promiteau ajutor reciproc, se angajau să instaureze pacea și securitatea și să se opună împreună seniorului. "Ar fi zadarnic, în nouă cazuri din zece, să căutăm într-o cartă a comunei o constituție politică în care se stabilea numărul, modul de alegere și atribuțiile judiciare și administrative ale magistraților municipali"1. Cu toate acestea, comparată cu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Espinchal. E lesne de închipuit că, pentru a fi atât de bine informat, era nevoie să cunoască o mulțime de lume, astfel că nu putea merge pe stradă fără să salute la fiecare pas oameni de toată seama, de la marele senior până la băiatul de teatru, de la ducesă până la fetele ușu ratice sau întreținute. În plus, contele d’Espinchal se ducea peste tot. Puteai fi sigur că, măcar pentru o clipă, îl vei vedea, diminețile, la locurile de promenadă, la cursele de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
făcând imposibilul pentru a-și da un aer cordial și pentru a avea opinii tranșante; nu era în stare să inspire încredere nimănui, iar când se afla între oamenii din clasa și din partidul popular, nu avea aerul unui mare senior travestit, ci al unui parvenit stângaci în materie de republicanism. Se afla mai mult în elementul său la Curtea lui Bonaparte, și nu mă mir că grația sa l-a captivat pe Bonaparte, chiar fără să-și dea seama. Îl
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
să aibă un cap de mort; avea ochii spălăciți, cu greu se putea citi în ei, ceea ce îi era de folos; cum fusese copleșit de dispreț, în cele două colțuri ale gurii i se statornicise disprețul. Un aer de mare senior, care îi venea de la obârșie, o respectare strictă a bunelor maniere, însoțită de o răceală distantă, contribuiau la întreținerea iluziei în privința prințului de Bénévent. Manierele lui impuneau inșilor mărunți și oamenilor noii societăți, care nu cunoșteau vechea societate. Altădată întâlneai
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
fost plebeu, sărac și obscur, asociind la imoralitatea lui doar spiritul său de salon - care nu i se poate contesta: nimeni n-ar fi auzit vreodată de el. Lipsiți-l pe Domnul de Talleyrand de următoarele: de calitatea de mare senior care s-a înjosit, de aceea de preot căsătorit și de aceea de episcop degradat, și ce-i mai rămâne? Reputația și succesul lui s-au datorat acestor trei depravări. DOAMNA DE COISLIN Doamna de Coislin era o femeie nespus
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
lume. În sfârșit, chiar în efuziunile și aban donul unei companii intime, el nu-și contrazice prietenii decât cu o repulsie în care se simte rezistența unei deprinderi. Acesta este Chateaubriand în societate. Adăugați la acestea câteva manii de mare senior, atracția pentru ceea ce este scump, disprețul pentru economie, neatenția la cheltuieli, indiferența la suferința pe care ar putea-o aduce astfel, și chiar la cei pe care îi nefericește; incapacitatea de a rezista fanteziilor sale, agravată de nepăsarea în privința consecințelor
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
bine de un ceas, am avut nenorocita idee de a răspunde că eram și mai liberal decât Domnul de Pradt, că rangul și titlurile unui autor îmi erau cu totul indiferente când îi cântăream cartea, și că cel mai mare senior își pierdea dreptul la respectul meu dacă, într-o scriere publicată, formula propoziții, profesa principii și dezbătea maxime contrare ordinii stabilite și autorității legitime, idei favorabile răzvrătirii. La acestea Domnul de Pradt a exclamat: Greșiți! A repetat acest cuvânt de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
1137-1180). Lenta recuperare a puterii de către regi a luat forme foarte variate. Putem distinge măcar patru dintre ele. Cea mai spectaculoasă este lupta fără milă pe care au dus-o Filip I și mai ales Ludovic al VI-lea împotriva seniorilor turbulenți din Île-de-France și din Orléans, precum Hugues du Puiset sau Thomas de Marle: ei au cîștigat poziția de adevărați stăpîni la ei acasă. Cea de-a doua formă este utilizarea sistematică a legăturilor feudale în folosul regelui: existînd obiceiul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
du Puiset sau Thomas de Marle: ei au cîștigat poziția de adevărați stăpîni la ei acasă. Cea de-a doua formă este utilizarea sistematică a legăturilor feudale în folosul regelui: existînd obiceiul ca fiecare să fie omul sau vasalul unui senior, se constituie treptat un lanț de vasalități care duce pînă la rege, care nu poate fi vasalul nimănui. La această repunere în ordine și acesta este al treilea aspect a contribuit foarte mult Biserica, deja protectoare a mișcărilor de pace
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai puțin puternic și bogat decît vasalul său din Normandia. Există în aceasta un pericol potențial pentru Capețieni, pericol care se precizează la mijlocul secolului, cînd se stinge descendența directă a lui Wilhelm Cuceritorul. Asistăm atunci la ascensiunea fulgerătoare a unui senior de rangul al doilea, Henric Plantagenet. El moștenește în 1151 comitatul de Anjou și de Normandia, unite de tatăl său; în 1152 el se căsătorește cu ultima moștenitoare a ducilor de Aquitania, Aliénor, divorțată doar cu cîteva săptămîni mai înainte de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de la cuvîntul latin feodum, fief, acești termeni acoperă mai multe realități și pot să ducă la confuzii. În sensul propriu, feudalitatea desemnează, în straturile superioare ale societății, un sistem de relații care se bazează pe existența de *fiefuri concedate de *seniori unor *vasali în schimbul unor servicii anume, care sînt mai ales militare: această lume de seniori și de vasali reprezintă societatea feudală propriu-zisă. Dar, în sensul larg, feudalitatea este și această apropriere a puterii publice de către seniori de orice rang duci
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la confuzii. În sensul propriu, feudalitatea desemnează, în straturile superioare ale societății, un sistem de relații care se bazează pe existența de *fiefuri concedate de *seniori unor *vasali în schimbul unor servicii anume, care sînt mai ales militare: această lume de seniori și de vasali reprezintă societatea feudală propriu-zisă. Dar, în sensul larg, feudalitatea este și această apropriere a puterii publice de către seniori de orice rang duci, marchizi, conți, castelani pe care i-am descris în capitolul precedent. În sfîrșit, ea presupune
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de *fiefuri concedate de *seniori unor *vasali în schimbul unor servicii anume, care sînt mai ales militare: această lume de seniori și de vasali reprezintă societatea feudală propriu-zisă. Dar, în sensul larg, feudalitatea este și această apropriere a puterii publice de către seniori de orice rang duci, marchizi, conți, castelani pe care i-am descris în capitolul precedent. În sfîrșit, ea presupune mijloace de existență în folosul acestor [feudali] laici sau ecleziastici: aceste mijloace le sînt asigurate în cadrul senioriei rurale, care consacră dependența
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
alții se luptă, în fine alții muncesc. Aceste trei părți care coexistă nu pot fi despărțite una de alta; serviciile pe care le face fiecare dintre ele sînt condiția înfăptuirilor celorlalte două". Cei care luptă: lumea castelelor și a cavalerilor Seniori și vasali. În centrul sistemului trebuie plasat fieful. Am văzut că titularii *beneficiilor împărțite în epoca carolingiană le-au făcut încetul cu încetul ereditare. La rîndul lor, ei au mai împărțit dintre ele. Aceste beneficii care se numesc "fiefuri" începînd
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
începînd din secolul al XI-lea, nu au mai fost de atunci consecința primești un beneficiu pentru că faci un serviciu ci au devenit cauza faci un serviciu pentru a primi sau pentru a păstra un fief angajamentului vasalic. Legătura între senior și vasalul său se leagă în cursul unei ceremonii pline de gesturi simbolice; *jurămîntul de credință, *omagiul, *investitura (documentul 1, p.127). Jurămîntul de credință și omagiul antrenează, pentru vasali, o obligație pe care am putea-o numi negativă: să
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în cursul unei ceremonii pline de gesturi simbolice; *jurămîntul de credință, *omagiul, *investitura (documentul 1, p.127). Jurămîntul de credință și omagiul antrenează, pentru vasali, o obligație pe care am putea-o numi negativă: să nu îi facă niciodată rău seniorului său. Încredințarea fiefului implică îndatoriri și mai precise: ajutorul și sfatul. Ajutor militar, mai întîi: vasalul este un luptător călare care trebuie să răspundă apelurilor seniorului pentru expediții războinice și pentru paza castelelor sale. Dar și ajutor financiar, limitat progresiv
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
obligație pe care am putea-o numi negativă: să nu îi facă niciodată rău seniorului său. Încredințarea fiefului implică îndatoriri și mai precise: ajutorul și sfatul. Ajutor militar, mai întîi: vasalul este un luptător călare care trebuie să răspundă apelurilor seniorului pentru expediții războinice și pentru paza castelelor sale. Dar și ajutor financiar, limitat progresiv la patru cazuri precise: răscumpărarea seniorului făcut prizonier, plecarea acestuia în cruciade, *investirea fiului cel mare al seniorului cu rang de cavaler, căsătoria fiicei sale mai
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și mai precise: ajutorul și sfatul. Ajutor militar, mai întîi: vasalul este un luptător călare care trebuie să răspundă apelurilor seniorului pentru expediții războinice și pentru paza castelelor sale. Dar și ajutor financiar, limitat progresiv la patru cazuri precise: răscumpărarea seniorului făcut prizonier, plecarea acestuia în cruciade, *investirea fiului cel mare al seniorului cu rang de cavaler, căsătoria fiicei sale mai mari. În ceea ce privește sfatul datorat de vasal, acesta se manifestă mai ales prin prezența sa la curtea seniorului și prin participarea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un luptător călare care trebuie să răspundă apelurilor seniorului pentru expediții războinice și pentru paza castelelor sale. Dar și ajutor financiar, limitat progresiv la patru cazuri precise: răscumpărarea seniorului făcut prizonier, plecarea acestuia în cruciade, *investirea fiului cel mare al seniorului cu rang de cavaler, căsătoria fiicei sale mai mari. În ceea ce privește sfatul datorat de vasal, acesta se manifestă mai ales prin prezența sa la curtea seniorului și prin participarea în acest cadru la deciziile politice și la adunările judiciare. Castelele. Lumea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cazuri precise: răscumpărarea seniorului făcut prizonier, plecarea acestuia în cruciade, *investirea fiului cel mare al seniorului cu rang de cavaler, căsătoria fiicei sale mai mari. În ceea ce privește sfatul datorat de vasal, acesta se manifestă mai ales prin prezența sa la curtea seniorului și prin participarea în acest cadru la deciziile politice și la adunările judiciare. Castelele. Lumea seniorilor și a vasalilor are propriul său cadru de viață: castelul. În decursul secolului al X-lea se construiesc, mai ales în Franța de nord
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cu rang de cavaler, căsătoria fiicei sale mai mari. În ceea ce privește sfatul datorat de vasal, acesta se manifestă mai ales prin prezența sa la curtea seniorului și prin participarea în acest cadru la deciziile politice și la adunările judiciare. Castelele. Lumea seniorilor și a vasalilor are propriul său cadru de viață: castelul. În decursul secolului al X-lea se construiesc, mai ales în Franța de nord, primele castele cu movilă, adică turnuri din lemn, înconjurate de un șanț și de o palisadă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
generalizîndu-se. Este vorba atunci de donjoane puternice, de formă pătrată, înconjurate de un sistem din ce în ce mai complex de curți și de ziduri care pot adăposti populația din împrejurimi. Din sala cea mare, situată cel mai adesea la primul etaj al donjonului, seniorul domnește ca un stăpîn peste familia sa, peste servitori și peste o mulțime de vasali, care formează în același timp curtea sa, garnizoana castelului și o trupă de războinici călare ale cărei ieșiri frecvente au scopul de a asigura ordinea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]