3,823 matches
-
sub aspectul motivelor concrete, legale și temeinice cererea de reținere, arestare sau percheziție a unui deputat sau senator ori cererea de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are și calitatea de deputat sau senator, contravin principiului separației puterilor în stat, întrucât o asemenea atribuție este cu totul străină statutului juridic constituțional, rolului și funcțiilor celor două Camere ale Parlamentului și conduce la încălcarea rolului puterii judecătorești. Prin obligativitatea indicării în cerere sau în sesizare a motivelor concrete
DECIZIE nr. 319 din 19 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 [referitoare la modificarea art. 24] şi ale art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 24^2] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252978_a_254307]
-
ai Guvernului care au calitatea de deputat sau de senator pentru faptele săvârșite în calitate de membru al Guvernului.»" ... VIII. În motivarea obiecției de neconstituționalitate se susține încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) potrivit cărora "Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale", ale art. 124 alin. (2) potrivit cărora "Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți", precum și ale art. 126 alin. (1), care stabilesc că "Justiția se realizează prin Înalta Curte
DECIZIE nr. 319 din 19 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 [referitoare la modificarea art. 24] şi ale art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 24^2] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252978_a_254307]
-
Reglementarea acestei proceduri este criticată în prezenta cauză, motivându-se, în esență, că induce concluzia că Senatul sau Camera Deputaților se pot pronunța asupra calificării juridice a faptei ori asupra temeiniciei acesteia, în contradicție cu prevederile constituționale care reglementează principiul separației puterilor în stat, precum și înfăptuirea justiției. 2. Curtea constată că aceste critici sunt întemeiate, întrucât terminologia utilizată de legiuitor pentru reglementarea procedurii menționate este confuză și lipsită de predictibilitate, fiind susceptibilă de a conduce la interpretări în sensul celor arătate
DECIZIE nr. 319 din 19 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 [referitoare la modificarea art. 24] şi ale art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 24^2] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252978_a_254307]
-
urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are și calitatea de deputat sau senator, asemenea unui organ de jurisdicție, ar echivala cu admiterea unei ingerințe a Parlamentului în activitatea altor autorități publice, în contradicție cu dispozițiile constituționale referitoare la separația puterilor în stat. Încuviințând sau respingând cererea - care fără îndoială trebuie să fie motivată în fapt și în drept - Camerele Parlamentului nu se transformă într-un organ de jurisdicție. Acestea nu "spun dreptul", competență ce revine exclusiv instanței de judecată
DECIZIE nr. 319 din 19 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 [referitoare la modificarea art. 24] şi ale art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 24^2] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252978_a_254307]
-
art. 24^2] din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, în ansamblul lor, sunt neconstituționale, fiind în contradicție cu prevederile Legii fundamentale cuprinse în art. 1 alin. (4) care reglementează principiul separației puterilor în stat, în art. 1 alin. (5) care reglementează principiul legalității și în art. 126 alin. (1) referitoare la realizarea justiției. XI. Curtea reține că a mai fost sesizată cu privire la neconstituționalitatea unor dispoziții ale Legii pentru modificarea și completarea
DECIZIE nr. 319 din 19 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 [referitoare la modificarea art. 24] şi ale art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 24^2] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252978_a_254307]
-
impun "indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală și motivele concrete și temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziției", nu conduc la substituirea Parlamentului în atributele specifice puterii judecătorești, astfel că nu se poate susține încălcarea principiului separației puterilor în stat. Acestea reprezintă elemente minimale de informare a parlamentarilor membri ai Camerei respective, care îi ajută să își ducă la îndeplinire obligația constituțională înscrisă în art. 72 din Legea fundamentală. În lipsa acestora sau în ipoteza în care acestea
DECIZIE nr. 319 din 19 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 [referitoare la modificarea art. 24] şi ale art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 24^2] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252978_a_254307]
-
unelte portabile. d) Aparate de măsură, încercare, verificare: ... i. Pentru Atestatul de tip A - aparat de măsurare a rezistenței prizelor de pământ; - autotransformator 230/250 V, 8A; - trusă de curent 1200 A; - ampermetru tip clește 0 - 100 A; - transformator de separație 230V/50 - 70V; - transformator de curent de laborator 25 A - 50 A - 100 A/5 A; - megohmetru sau inductor 500 - 2500 V t.c.; - trusa de încercări cu tensiune mărită, 2 kV, t.a. cu declanșare în caz de defect
REGULAMENT din 17 aprilie 2013 (*actualizat*) pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută şi verifică instalaţii electrice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252917_a_254246]
-
1997 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Ioan Piticar și Rodica Piticar într-o cauză ce are ca obiect o contestație la executare. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile de lege criticate contravin principiului separației puterilor în stat, prin atribuirea de atribuții/competențe pur fiscale puterii judecătorești. Consideră că instrumentul taxelor, folosit de judecătorii instanțelor în dorința de blocare a consumatorilor justițiabili la accesul neîngrădit la instanță, este neconstituțional. Mai arată că între puterea legiuitoare
DECIZIE nr. 289 din 23 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253038_a_254367]
-
de la data comunicării sumei datorate. ... (3) Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere irevocabilă". Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind separația și echilibrul puterilor. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 42 din 27 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 10 martie 2005, aceasta a statuat că nu poate fi reținută
DECIZIE nr. 289 din 23 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253038_a_254367]
-
de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 42 din 27 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 10 martie 2005, aceasta a statuat că nu poate fi reținută critica referitoare la încălcarea principiului separației puterilor, argumentată pe baza unei pretinse imixtiuni a instanțelor de judecată în activitatea de legiferare. Curtea a apreciat o astfel de susținere ca fiind "cel puțin hazardată dacă se are în vedere că ceea ce se consideră a fi, în această
DECIZIE nr. 289 din 23 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253038_a_254367]
-
de aplicare a legii la situații concrete. Or, așa fiind, dacă s-ar accepta susținerea autorului excepției, s-ar putea conchide că activitatea puterii judecătorești constituie o imixtiune în actul de legiferare și, pe cale de consecință, o încălcare a principiului separației puterilor. În realitate, reglementarea în cauză, în concordanță cu reglementarea de drept comun, consacrând competența instanțelor judecătorești în termenii în care o face, departe de a contraveni principiului separației puterilor, îi dă expresie". De asemenea, prin Decizia nr. 177 din
DECIZIE nr. 289 din 23 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253038_a_254367]
-
actul de legiferare și, pe cale de consecință, o încălcare a principiului separației puterilor. În realitate, reglementarea în cauză, în concordanță cu reglementarea de drept comun, consacrând competența instanțelor judecătorești în termenii în care o face, departe de a contraveni principiului separației puterilor, îi dă expresie". De asemenea, prin Decizia nr. 177 din 8 mai 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 27 mai 2003, Curtea a reținut că, "în cadrul mecanismului statului, funcția de restabilire a ordinii
DECIZIE nr. 289 din 23 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253038_a_254367]
-
cu utilizări în tehnologiile moderne Facultatea de Drept 16. Protecția drepturilor și libertăților fundamentale 17. Consacrarea și garantarea proprietății 18. Instituția familiei în contextul schimbărilor socioeconomice 19. Muncă și protecție socială 20. Protecția valorilor sociale prin norme juridice penale 21. Separația și echilibrul puterilor în stat Facultatea de Economie și Gestiunea Afacerilor 22. Sisteme moderne de control și evaluare a performanței 23. Realizarea cercetării pe baza studiilor de caz în contabilitate 24. Tehnologii și inovații în sistemele informaționale contabile 25. Inovarea
ORDIN nr. 3.712 din 13 mai 2013 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254616_a_255945]
-
cu utilizări în tehnologiile moderne Facultatea de Drept 16. Protecția drepturilor și libertăților fundamentale 17. Consacrarea și garantarea proprietății 18. Instituția familiei în contextul schimbărilor socioeconomice 19. Muncă și protecție socială 20. Protecția valorilor sociale prin norme juridice penale 21. Separația și echilibrul puterilor în stat Facultatea de Economie și Gestiunea Afacerilor 22. Sisteme moderne de control și evaluare a performanței 23. Realizarea cercetării pe baza studiilor de caz în contabilitate 24. Tehnologii și inovații în sistemele informaționale contabile 25. Inovarea
ORDIN nr. 2.074 din 19 aprilie 2013 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254615_a_255944]
-
de natură să aducă atingere independenței justiției. Instanța este liberă să aprecieze asupra incidenței prevederilor Legii nr. 221/2009 , în funcție de particularitățile fiecărui caz în parte, fără ca activitatea de înfăptuire a actului de justiție să fie influențată în vreun fel, principiul separației puterilor în stat fiind pe deplin respectat. Prin urmare, constatarea caracterului politic al condamnărilor prevăzute la art. 1 alin. (3) din Legea nr. 221/2009 reflectă rezultatul aprecierii probelor administrate, instanța de judecată caracterizându-l ca atare. În plus, hotărârile
DECIZIE nr. 301 din 13 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4), art. 4 şi art. 5 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (1^1)-(5) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253829_a_255158]
-
din 21 octombrie 2010 , publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 15 noiembrie 2010. Autorul excepției susține că aceste texte de lege încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3)-(5) privind caracterul statului român, principiul separației puterilor în stat și al supremației Constituției și legilor; art. 2 alin. (2) referitor la exercitarea suveranității; art. 8 alin. (2) privind constituirea și rolul partidelor politice; art. 9 referitor la constituirea și rolul sindicatelor; art. 11 privind dreptul internațional
DECIZIE nr. 301 din 13 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4), art. 4 şi art. 5 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (1^1)-(5) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253829_a_255158]
-
pe baza mandatului de executare a pedepsei privative de libertate, după stabilirea identității acestora. Persoanele condamnate se depun în penitenciarul cel mai apropiat de locul în care acestea au fost arestate sau deținute, indiferent de profilarea penitenciarului, cu respectarea principiului separației pe sexe și pe vârste, respectiv majori sau minori. (2) Persoanele condamnate sunt primite de la organele de executare a mandatului de executare a pedepselor privative de libertate, în condițiile și cu documentele prevăzute în regulamentul de aplicare a prezentei legi
LEGE nr. 254 din 19 iulie 2013(*actualizată*) privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254174_a_255503]
-
și Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, toate acestea fiind "comasate", recent, printr-o ordonanță de urgență, în Autoritatea de Supraveghere Financiară, o uriașă struțo-cămilă, care să poată fi mai ușor controlată de politicieni. O reală și completă separație și independență a puterilor în stat În prezent, Parlamentul (puterea legislativă) numește guvernul, deci puterea executivă. Tot Parlamentul numește membrii Curții Constituționale (puterea judecătorească), membrii Consiliului Superior al Magistraturii (puterea judecătorească), membrii Consiliului Audiovizualului (puterea mediatică), membrii Consiliului de administrație
PROIECT DE LEGE nr. 308 din 22 aprilie 2013 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251829_a_253158]
-
judecătorească) etc. Aici, în acest amestec al puterilor în treburile celorlalte, în această "coabitare" a puterilor în stat, se află principalul izvor al cancerului corupției generalizate care ucide, treptat, dar sigur, societatea românească. Proiectul propus stabilește o reală și completă separație a puterilor statului, o reală și completă independență a acestora. Toți cetățenii care vor exercita puterea încredințată de popor acestor componente ale statului sunt aleși de popor. Nicio putere nu mai numește "reprezentanți" ai poporului în celelalte puteri. Poporul își
PROIECT DE LEGE nr. 308 din 22 aprilie 2013 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251829_a_253158]
-
hărnicia, spiritul de inițiativă, cumpătarea și economisirea reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor milenare ale poporului român, și sunt garantate." Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Statul român se organizează pe baza principiilor controlului poporului asupra statului și al separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă, judecătorească, mediatică și financiară - în cadrul democrației constituționale." 2. Articolul 2 se modifică și se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Suveranitatea națională aparține poporului, care o exercită prin referendum." După alineatul (1
PROIECT DE LEGE nr. 308 din 22 aprilie 2013 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251829_a_253158]
-
de 9 Mai, precum și stabilirea ca imn național al României a melodiei "Trăiască România, Trăiască Tricolorul"; - afirmarea faptului că România este continuatoarea de drept a Daciei și a statului național și unitar constituit în anul 1918; - o reală și completă separație și independență a puterilor în stat, prin alegerea de către popor a conducătorilor autorităților fundamentale și a tuturor magistraților. Prin obiectul său de reglementare, inițiativa legislativă se încadrează în categoria legilor constituționale, fiind incidente prevederile art. 151 din Legea fundamentală. 2
PROIECT DE LEGE nr. 308 din 22 aprilie 2013 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251829_a_253158]
-
parlamentar. În plus, bicameralismul minimizează riscul dominației majorității, favorizând dialogul între majoritățile din cele două Camere, precum și între grupurile parlamentare. Cooperarea și supervizarea legislativă sunt extinse în acest mod, demonstrându-se astfel că sistemul bicameral este o formă importantă a separației puterilor, care nu funcționează doar între puterile legislativă, executivă și judecătorească, ci și în interiorul celei legislative. Atât tradiția care, fiind legată de ființa statului român, îl definește și îl reprezintă, cât și avantajele enunțate constituie puternice motive de reflecție cu
PROIECT DE LEGE nr. 308 din 22 aprilie 2013 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251829_a_253158]
-
de asigurări sociale, potrivit cărora, în caz de recalculare a pensiilor, se va menține în plată pensia cea mai avantajoasă, dar, în mod inexplicabil, această dispoziție nu a fost aplicată și în ceea ce privește pensiile speciale. Totodată s-a încălcat și principiul separației puterilor în stat, dispozițiile de lege criticate negând dreptul la pensie de serviciu recunoscut prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. 5. Dispozițiile de lege supuse analizei de constituționalitate sunt contrare art. 11 alin. (1) și (2), art. 20 și 148
DECIZIE nr. 189 din 2 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-4 şi art. 7 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252131_a_253460]
-
a)-g), în baza propunerilor facultăților de drept. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2013 este apreciată de Consiliul Superior al Magistraturii ca stabilind o reglementare a desemnării judecătorului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului contrară principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor în stat, principiului constituțional care consacră supremația Constituției și a legilor, precum și dispozițiilor constituționale referitoare la delegarea legislativă și celor referitoare la rolul și atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii. Din întreaga motivare transpare faptul că esența criticii
DECIZIE nr. 231 din 9 mai 2013 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre puterea judecătorească, reprezentată prin Consiliul Superior al Magistraturii, şi puterea executivă, reprezentată prin Guvernul României, formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252355_a_253684]
-
inițiator al unui proiect de lege, procedeu ale cărui carențe au fost evidențiate. Dincolo și mai presus de cele deja arătate, Curtea consideră că Parlamentul, arogându-și competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, a încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, viciu care afectează legea în ansamblu". În speța supusă analizei Curții în prezenta cauză devin incidente în mod corespunzător argumentele din decizia sus-citată, deoarece pe de o
DECIZIE nr. 333 din 26 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor pct. 6.4 şi pct. 6.10 din anexa la Legea privind Memorandumul de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253730_a_255059]