3,720 matches
-
trandafiriu al civismului topea chiciura imaginii lor habituale spre a le face loc de venire dincoace de ea dintr-o depărtare - trandafirie și ea - a năzuinței colective. O cortină a dispariției și o alta, a reapariției, se înfășurau și desfășurau, sfâșiau și cârpeau, alunecând ca două păsări de pradă una pe lângă alta, în accese abia perceptibile de erotică marțială. A survola cu privirea numai aparențele superficiale, într-un fel reținut din decență, intra astfel într-o stranie conivență fumigenă cu a
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
conivență fumigenă cu a privi mult dincolo de ele, în domeniul aspirațiilor încă de împlinit, înspre nuditatea ultimă, edenică a umanului. Aspirațiile sociale cele mai nobile își protejau dreptul la o confirmare viitoare prin refuzul deliberat de a lăsa privirea să sfâșie excesiv vălul în direcția aproapelui; posibilitatea de întâlnire cu omul mai bun din el se găsea astfel salvată prin amânare și acceptare pe credit a aparenței sale ca veridică. O parte dintre interlocutori mizau pe iscusința în manipularea aparențelor de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
simplificată. Exclamații de surpriză ce se sfia să-și pună prea iute capăt și de agasare exagerată după cuviință se întretăiaseră fără convingere vreme cam de un minut, după care pânza fusese iarăși brusc ridicată și lumina puternică a reflectoarelor sfâșiase aparența de continuitate disputată a spațiului. Zărise atunci două mâini mari și străine rătăcind întrebător pe șoldurile mamei sale, ale cărei priviri rămâneau inexplicabil pierdute în cu totul altă direcție, furate de clovnul nătâng, rostogolindu-se în tumbe caraghioase și
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a constata evidența banală că unui noroc foarte schimbător trebuie să-i ieși în cale. Așa a fost de când lumea, doar că azi fiecare își urmează inspirația personală insuflată de daimon. − E drept că vântul purtător de ciulini s-a sfâșiat ferfeniță prin ruinele marilor ideologii, unde actualmente trăim după ureche. Migrația contemporană în toate sensurile atestă că fostul acasă s-a transformat din grădină în labirint carceral, din care se încearcă obsesiv ieșirea sub efectul panicii crescânde. Ca și cum libertatea noastră
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
germanici, papalitatea se instalează la Avignon pentru cîteva decenii. Ea se transformă aici într-o monarhie administrativă și centralizată, după modelul statelor din Europa occidentală. În plus, la sfîrșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea este sfîșiată de marea schismă, care vede înfruntîndu-se papi și contra-papi, în timp ce încep să apară Biserici naționale care vor să fie autonome (Biserica galicană în Franța) și care dau naștere la erezii în Anglia și în Boemia. Gîndirea și arta cunosc în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
o frumusețe inegalabilă. Umaniștii care vin să contemple imaginea frumuseții perfecte, o evocă entuziasmați în fața prinților și marilor nobili. Obiectul admirației tuturor, Italia devine și obiectul dorințelor de posesiune. Francezi, spanioli și membri ai Imperiului luptă pentru dominația unei peninsule sfîșiată de luptele dintre prinții, cetățile și republicile sale. Epoca de aur a Renașterii italiene este totodată și aceea a slăbiciunii și a dezbinărilor. Machiavelli (1469-1527) prezice zadarnic venirea unui "Prinț" care va putea rezolva situația, dezbinarea triumfa. Simbolul decăderii italiene
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
strălucitele victorii obținute de generalii francezi, Turenne și Conde, îl obligă pe împărat să negocieze (1648). Războiul cu Spania durează încă zece ani: ca pe timpul lui Filip al II-lea, Habsburgii din Madrid încearcă să profite de tulburările interne care sfîșie Franța Fronda privilegiaților, magistrații și nobilimea militară, pe care monarhia absolută încearcă să-i îndepărteze, se opun lui Mazarin. În ciuda alianței temporare cu prințul de Conde, spaniolii sînt la rîndul lor obligați să negocieze. Tratatul din Pirinei (1659) pune capăt
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
interminabilă dusă împotriva Habsburgilor, să apară ca prima putere a continentului. Devenite independente după ce au luptat împotriva pretențiilor spaniole și imperiale (tratatele de la Münster, 1648), Provinciile Unite se afirmă ca principala putere economică din Europa. În sfîrșit, Anglia, timp îndelungat sfîșiată de conflicte interne și care a stat deoparte în cea mai mare parte a conflictului european, și-a făcut o reintrare triumfală pe scena europeană, aliindu-se cu Mazarin pentru a da ultimele lovituri Spaniei epuizate. Dar aceste monarhii naționale
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
culoar, după un paravan. Nu pot să dorm. Când secția s-a mai liniștit infirmiera de noapte mi-a oferit un ceai. L-au apucat din senin "pandaliile" pe un tânăr cu piciorul fracturat. A început să zbiere și să sfâșie așternutul. "Mai mare rușinea, n-ar trebui să interneze alcoolici la o secție de chirurgie". 25 septembrie Externare. "Ați stat destul". Recomandare către profesorul de fizioterapie din Hemse. Concediu medical parțial. Control radiologic al încheieturii peste patru săptămâni. Taxi până la
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
să dea oamenii peste fâșiile adezive îmbibate cu colorant? La fel de neplăcute ca panglicile de muște din copilărie. Încerc din nou să-l prind la telefon pe conferențiarul Magnusson. Mort. După asta ies pe podeț și aprind o revistă. Expresia "a sfâșia liniștea" e destul de grăitoare. Oare ceața poate atenua sunetul? Nu s-ar auzi altfel atât cornul de ceață de la Hoburgen cât și cel de la Faludden? Mă așez și aștept. Peste patru ore: Niciun suflet. Ar trebui poate să ard și
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
benzi adezive fluorescente. Îmi asum riscul. Pun pistolul-mitralieră în ultima revistă, "Knickerbocker-ul" e la locul lui. (De data asta l-am așezat reglementar, cu partea adezivă în interior.) E un adevărat miracol că s-a stricat numai gheata. S-a sfâșiat carâmbul și s-a perforat talpa la degete. Șoseta a rezistat, dar simt o umezeală neplăcută pe partea superioară a labei piciorului. Cad iar pe mână, se umflă. Diabolic aparat: arată ca o capcană micuță pentru vulpi, cu două fălci
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
bălegarele de vită (Tamouam sterouilinium). Wilhelm de Rubine completează, în anul 1253, tabloul acesta funebru cu cel din Crimeea, unde a văzut pe cumanii salvați pe istmul Perecop, „care sfârșiau și rupeau cu dinții cărnurile crude ale morților, precum câinii sfâșie cadavrele”, și până la Sarcath, aproape de vărsarea Volgăi în Marea Caspică, timp de două luni de zile, nu s-a odihnit în vreo casă sau în cort, ci întotdeauna sub cerul liber, căci n-a văzut sat și nici urmele vreunei
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
este deci Imperiul Româno-Bulgar, din moment ce evenimentele descrise mai apoi se petrec la Târnovo, unde fiul lui Nogai a și fost asasinat de către niște evrei, puși la cale de Smilec și, desigur, cu adeziunea lui Svetoslav. În timp ce fiii lui Nogai se sfâșiau între ei, marele han instaura, în curtea de la Solhat din Crimeea, ca stăpân al regiunilor dintre Don și Nistru, pe fratele său, Sarai-buga. Trecând Nistrul în Moldova, el a numit un guvernator la Cetatea Albă, probabil pe unul din fiii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ei; iată cu ce preț înțelegea să ne plătească josnicia, dacă noi am fi avut infamia de a-i livra Rusia, aliata noastră, și de a ne renega astfel semnătura, așa cum și Prusia și-a renegat-o pe a ei, sfâșiind în bucățele tratatul care garanta neutralitatea Belgiei. Cine ar putea să ne spună unde anume s-ar fi oprit ea dacă noi am fi fost atât de ticăloși încât am fi lăsat-o să ne prindă în cursa grosieră a
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
de mii de sârbi, evrei și membri ai altor minorități naționale în timpul celui de-al doilea război mondial. În 1936, regimul fascist s-a implicat în Spania în cea mai importantă intervenție din perioada interbelică. A doua Republică Spaniolă era sfâșiată de războiul civil dintre republicanii anticlericali socialiști și naționaliștii monarhiști sprijiniți de biserică, conduși de Francisco Franco și mișcarea lui fascistă Falange Española. Italia a trimis avioane, arme și peste 60.000 de soldați în ajutorul naționaliștilor spanioli. Războiul a
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
care mușcau, cu sărutări nebune, toată fața și partea de sus a pieptului, amețind-o cu mângâieri". Nemișcată, neputincioasă, Jeanne, este cuprinsă de "o tulburare a gândurilor care nu-i îngăduia să mai înțeleagă nimic", când "o durere ascuțită o sfâșie fără veste". "Începu să geamă, frântă în brațele lui, în timp ce el o poseda sălbatic". Din cele petrecute după aceea, Jeanne nu-și mai amintește nimic, căci "își pierduse capul". "I se păru doar că el îi strivise buzele cu o
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
dezvirginare. Jeanne, cuibărită în fundul patului, nu mai simte decât o frică animalică. Se simte ca o fiară încolțită. Lăsându-și ghetele să cadă pe podea, Julien se metamorfozează într-o bestie păroasă, hămesită, gata să-și înșface și să-și sfâșie prada. Și totuși, narațiunea nu descrie o vânătoare cu gonaci, ci o noapte a nunții ai cărei eroi reprezintă spuma aristocrației provinciale. Ca un gentleman desăvârșit, Julien își abordează mireasa cu delicatețe. Păstrează aparențele. Își tratează victima cu aceeași prețuire
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sesizat semnificația profundă, ambiguă a ironiilor sale, dublura lor de catifea. Din păcate, tânărul este derutat de atitudinea Catherinei și sfârșește prin a se simți ofensat de aceasta. "Divina lui Catherine", strecoară el într-un bilețel, nu contenește a-l sfâșia cu "ghearele" sale. Curând, cei doi veri se ceartă, adoptă un ton rece, își aruncă priviri ironice. Relația lor devine glacială. Sfârșesc prin a se ignora. Amestecul de malițiozitate și afecțiune pe care Catherine, ca o alchimistă a iubirii, voise
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
puternică precum teama? Când iubirea pentru persoana aleasă nu împiedică atracția, dorința de a avea alți bărbați, alte femei? Când persoana, deși rezistă ispitei, se simte mulțumită, dar nu fericită? În acest caz, ca și în cel al tinerelor fete sfâșiate de curiozitate și teamă, nu rămâne decât o singură soluție: jocul. Bărbații însurați și femeile măritate îndrăznesc să practice seducția, dar "numai de formă", fără să se implice cu adevărat. Își respectă angajamentul conjugal, dar își rezervă puțin spațiu de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în mână, tânăra scoate un "țipăt înfundat" și "se rostogolește de pe sofa de parcă i-ar fi aprins cineva un foc sub poponeț"... Ce neizbândă! Pradă unei furii oarbe, mânios că fusese victima unei asemenea "șarade", tânărului îi vine s-o "sfâșie pe ticăloasă", să pună mâna pe neprețuitul Degas agățat deasupra capetelor lor, "s-o învinețească în bătaie [...] și s-o silească să-l înghită". Cu trupul nimicit, cu orgoliul rănit, se simte gata să poarte aprigul "război între sexe" și
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
-mă Dezbracă-mă... cântă rebela Juliette Gréco în 1968. Da, dar nu chiar acum Nu chiar oricum Învață să tânjești... Să mă dorești... Să mă vrăjești [...] În timp ce mă curtezi Nu vreau să mă bruschezi Ori să te pierzi cu firea... Sfâșie-mă din priviri Dar vai, nu mă zori Vreau a m-obișnui Încet-încet [...] Dezbracă-mă Dezbracă-mă Cu delicatețe Dovedind suplețe Și tact Alege-ți bine vorba Ș-atingerea mâinii tale Nici tare, dar nici moale Pe pielea-mi... În
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
-i cu rana aia îngrozitoare pe picior?", iar eu îi explic toate cele, îi povestesc cum am sărit gardul unei proprietăți particulare ca să fac baie într-un lac naiba știe cum îi zice, dintre Roma și Firenze și mi-am sfîșiat piciorul în sîrma ghimpată ce înconjura proprietatea; apoi, un barcagiu de treabă mi-a împrumutat o barcă cu care am plecat în mijlocul lacului și din care am sărit în apă, dar în care m-am urcat ceva mai greu înapoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
spre Karakorum, pe care Marcel s-a încăpățînat s-o pună pe picioare, mai ales cînd a aflat că o cămilă căzută nu se mai poate ridica singură, din pricina cocoașelor care o trag înapoi. Așa că animalul se resemnează să moară sfîșiat de sălbăticiuni și de vulturii deșertului. Spre bucuria lui, Marcel, cu ajutorul șoferului și al însoțitorului nostru, a reușit performanța de a ridica animalul uluit de norocul care dăduse peste el. Cînd am ajuns în inima Karakorumului, fosta capitală a lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
atât de adânc în conștiința mea, încât am sfârșit prin a ceda rugăminților lui Emil și m-am complicat în aventură ce avea să urmeze. Lăură încerca zadarnic să se disculpe, căci ea era produsul acelei literaturi senzaționale care îi sfâșiase copilăria , dar mai ales adolescență. Poate că unicul simptom al unei iminențe schimbări în viața ei era unul negativ. După nenorocitul ăla de scenariu al Securității, Lăură nu mai avea nicio scăpare. De prof nu mai putea scăpa, era constrânsa
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
conturul literelor mari de tipar. Am descoperit ca scria tot numele tău: Sandu Malin Tăcu. Puțin mai jos, câteva cifre, dar nu...nu mai aveam forță necesară pentru a mă concentra. Te-am mai strigat o dată și glasul meu a sfâșiat În noapte, destrămând-o. Te caut și acum. Știu că trebuie să te găsesc. Uneori, pe stradă, cred că te văd și alerg spre tine, te strig, dar de fiecare dată descopăr doar priviri ironice. ...Ți-am găsit jucăriile Împrăștiate
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]