3,800 matches
-
de ani. Cadavrul se prezintă în două părți, secționat în zona ombilicului. Partea superioară: capul intact, cu multiple fracturi craniene înfundate. Trăsăturile faciale sunt neclare, din cauza multiplelor echimoze, hematoame și edeme. Cartilagiul nazal este dislocat și înfundat în craniu. Plagă sfâșiată de la un capăt la altul al feței, pornită din ambele colțuri ale gurii, de-a lungul mușchilor maseteri, și prelungindu-se spre articulațiile temporale ale mandibulei și spre lobii urechilor. Nu sunt urme vizibile de vătămare a gâtului. Multiple plăgi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de la un capăt la altul al feței, pornită din ambele colțuri ale gurii, de-a lungul mușchilor maseteri, și prelungindu-se spre articulațiile temporale ale mandibulei și spre lobii urechilor. Nu sunt urme vizibile de vătămare a gâtului. Multiple plăgi sfâșiate pe toracele anterior, concentrate pe ambii sâni. Arsuri de țigară pe ambii sâni. Sânul drept este aproape separat de torace. Examinarea jumătății superioare a cavității abdominale nu indică sângerare. Intestinele, stomacul, ficatul și splina au fost îndepărtate. Doctorul inspiră puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
și începu să scotocească prin jumătatea inferioară a trupului. Am închis ochii și am ascultat. — Examinarea jumătății inferioare a cadavrului relevă o incizie longitudinală de la ombilic până la pubis. Mezenterul, uterul, ovarele și rectul au fost îndepărtate. Se constată multiple plăgi sfâșiate pe peretele posterior și cel anterior ai cavității abdominale. Scobitură triunghiulară largă pe coapsa stângă. Soră, ajută-mă s-o întorc pe cealaltă parte. Am auzit cum ușa se deschide cu zgomot. Cineva strigă: — Domnule locotenent! Am deschis ochii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Madeleine își scoase jerseul și-și rulă ciorapii de mătase, stând în picioare. Până să încep și eu să-mi scot stângaci hainele, ajunsese deja la lenjeria intimă. Mi-am agățat fermoarul când mi-am dat jos nădragii. Mi-am sfâșiat cusătura de la umăr când mi-am dat jos tocul pistolului. Apoi Madeleine îmi apăru goală în pat - iar desenul surorii mai mici fu dat uitării. Într-o secundă eram gol și eu, iar în două secunde eram lângă fetița de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
puțin de-atât! Dacă voi n-aveți de gând să faceți ceva, o să fac eu! Toți se zgâiau uimiți la el. Lee răsări în fața ecranului, clipind din cauza luminii albe și fierbinți, care-i ardea ochii. Se răsuci pe călcâie și sfâșie pânza pe care se derulau obscenitățile. Ecranul și trepiedul căzură la podea cu un zăngănit. Betty și Lorna continuau să facă sex pe o tablă pe care scria ceva cu cretă. Lee părăsi încăperea în goană. Am auzit în spatele meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
cu orgoliul zdrobit. Mă gândeam la cât de aproape e proprietatea lui Sprague și la lunaticul de Georgie Tilden, locatarul unei cocioabe mizere și fiul unui celebru anatomist scoțian. „Serios? Un bărbat cu pregătire medicală?“ Am deschis trusa și-am sfâșiat culcușul de coșmar, căutând de probe. Am luat-o mai întâi de sus în jos. În afară de urme, recente de noroi - boschetarii lui Harry, probabil -, am descoperit sub saltea bucăți zdrențuite de sfoară. Am răzuit ușor ceva ce semăna cu niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
că ești sensibil la lucruri frumoase. Admir treaba asta. Iar niște lucruri așa de frumoase chiar acum pot fi ale tale. Nu trebuie decât să-mi spui ce vrei. Am tras întâi în Picasso. Amortizorul fâsâi și glonțul de 45 sfâșie pictura în două. Au urmat cele două vase Ming, transformate într-o explozie de cioburi. Am ratat grifonul din prima încercare - dar m-am ales cu un premiu de consolare: o oglindă cu rama aurită. Tati și fetița lui stăteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
rătăcit de compania noastră și am rămas singuri pe un câmp plin de cadavre. O patrulă germană plecase în recunoaștere și înfigea baioneta în toți britanicii, vii sau morți. Georgie a adunat un morman de nemți deasupra noastră. Erau cu toții sfâșiați după un atac cu mortiere. Georgie m-a pus să mă strecor sub toate brațele, picioarele și mațele alea și să stau acolo, iar când totul s-a terminat, m-a curățat și mi-a povestit despre America, ca să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
am revenit cu picioarele pe pământ și am dat să-mi scot pistolul. Două lame de oțel au sfârtecat aerul în direcția mea. Arma îmi alunecă din toc și căzu pe podea. Am făcut un pas înapoi. Lamele mi-au sfâșiat hainele și mi-au tăiat clavicula. I-am tras lui Tilden un șut în vintre. Profanatorul de morminte, surprins de lovitură, se ghemui, apoi făcu un salt, se izbi de mine și mă împinse în raftul din perete. Borcanele se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
tras un genunchi între picioare. A gemut, dar nu s-a dat la o parte, iar fața lui se apropia din ce în ce mai mult de a mea. Când ajunse la câțiva centimetri, își dezveli dinții și mă mușcă. Am simțit că-mi sfâșie obrazul. I-am mai tras un șut. Forța brațelor îi slăbi. Mă mai mușcă o dată de bărbie, apoi eu i-am lăsat brusc mâinile libere. Scalpelele se înfipseră în raftul din spatele meu. Am pipăit podeaua în căutarea unei arme și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
răsucea ca pe o cârpă și o lăsa gâfâind și plină de spaimă față de următoarea. Ada o ținea de mână. Zilpa murmura rugăciuni pentru Anath. - Nu erau de nici un folos, își amintea Rahela. Mă foiam când afară, când în cort, sfâșiată de gelozie. Dar cum orele treceau una mai grea decât alta, invidia mi se topea și eram îngrozită de durerile Leei, Lea cea puternică, iapa asta de neînvins, care acum se zvârcolea pe jos cu ochii ieșiți din orbite. Eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
decât de ploaie”, au spus ele, uitând cum copiii le mureau de frig. „Dă-ne ploaie sau du-te”, au zis ele. Uttu s-a dus apoi spre nord, unde femeile acoperite de blană erau așa de înfricoșătoare încât își sfâșiau sânii înainte de a pleca la vânătoare, iar vânătoarea era nesfârșită. Femeile astea din nord erau pur și simplu prea sălbatice pentru meșteșugul dulce al torsului și al țesutului. Uttu s-a dus apoi spre răsărit, dar a găsit acolo femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
de mult plecați, dar Iacob stătea singur în vârful dealului și se uita înspre drumul care venea de la Haran, căutând să-l vadă pe Laban venind. Fiii lui Iacob mormăiau nemulțumiți. Zilpa se ducea și se întorcea de la bamah, își sfâșia tunica și își punea cenușă în păr. Se lăsa zăpușeala deja, iar turmele tăcuseră din cauza căldurii. Atunci Rahela a trecut printre Ruben, Simon, Iuda și Levi care stăteau la poalele dealului, s-a îndreptat spre bărbatul ei și i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ia și pe mine înapoi în camera de naștere. Atunci n-am mai avut timp să mă gândesc la Shalem, pentru că lui Așnan i se rupsese apa și a născut un băiat mare și sănătos care aproape că i-a sfâșiat carnea. - O să te faci bine într-o săptămână, i-a spus Rahela fetei, care suspina ușurată că se terminase. Am dormit la palat în acea noapte, dar eu cu greu am închis ochii din cauza emoției. Plecarea de a doua zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
tatălui nostru și întregii case a lui Iacob. Noi înșine o să devenim prinți. Am fi nebuni să nu acceptăm darurile pe care ni le trimit zeii. Ce fel de idiot face dintr-o binecuvântare un blestem? Dar Levi și-a sfâșiat hainele de parcă mi-ar fi jelit moartea, iar Simon i-a avertizat: - Aceasta este o capcană pentru fiii lui Iacob. Dacă lăsăm să se întâmple această căsătorie, putreziciunea orașului îi va cuprinde pe fiii mei și pe fiii fraților mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
cu față de câine care asistă la atâtea nașteri, răbdătoare și grăbită totodată. - Ah, a zis ea, ridicându-și vălul dintr-odată. Buzele nu-i erau atinse, dar restul feței era rupt și plin de cicatrici. Nasul îi fusese spart și sfâșiat, obrajii îi erau căzuți și marcați de tăieturi adânci, iar orbitele ochilor îi erau albe ca niște pietre lustruite. Părea imposibil ca cineva să supraviețuiască unei asemenea distrugeri. - Plecasem din Tyr cu o sticlă de vopsea purpurie pentru ea, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mine pentru ghinionul de-a fi fost sora lor. Iartă-mă pentru că nu ți-am vorbit niciodată despre tatăl tău. Așa a hotărât bunica ta, pentru că ea a crezut că doar păstrarea secretului te poate scuti de agonia care te sfâșie acum. Ea știa că trecutul îți poate amenința viitorul și trebuie să continuăm să te protejăm de accidentele nașterii tale chiar și acum. Povestea adevărată a părinților tăi nu e cunoscută decât de tine, de mine și de Zafenat Paneh-ah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
praf poate, și stătea cu ochii în pământ, înfruntându-i tocmai prin refuzul de a se dezvinovăți. Un puștan obraznic, slab, numai piele și os, cu capul ascuțit ca o pasăre, a venit atunci prin spatele ei și i-a sfâșiat bluza. Marta s-a întors fulgerător și l-a pleznit peste obraz, de l-a podidit sângele. Și toți pescarii, după o clipă de uluială, au început să râdă la mesele lor. Râdeau continuu, iar râsul lor puternic se rostogolea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
ani de zile fug de această oglindă și de adevărul ei neplăcut, sălciu, searbăd; și, în sfârșit, când am ajuns să cred că nu mai sunt un oarecare, că am devenit «cineva», tocmai femeia pe care o iubesc să-mi sfâșie acest vis? Că e o minciună? Bine, draga mea, să lămurim acest lucru. Poate că e, cum spui tu, pe jumătate minciună sau în întregime minciună. Dar e o minciună care mă ajută să mă ridic acolo unde nu m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
ceilalți soldați și nădăjduind că poate, dacă vor fi binevoitori Zeul Apelor și Zeul Războiului, va ajunge sutaș înaintea multora, Iahuben se duse să-l caute pe sclav. CAPITOLUL III Au mers două nopți. Au stat în cort, istoviți și sfâșiați de sete, două zile. Inimile lor erau de aramă. Dar picioarele și mâinile lor erau de plumb. La mijlocul fiecărei nopți au făcut câte un foc. În cea dintâi noapte, au găsit după câteva ceasuri de mers un copac și l-
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
pe bătrân. - Dacă zeul ar fi văzut-o, nu putea să nu se încînte de frumusețea ei. Zeul știa că Ntombi i-a fost hărăzită lui. - Dar dacă zeului nu i-a plăcut fata și a poruncit leilor s-o sfîșie? întrebă Iahuben. Arcașul își întoarse fața de la ei și scrâșni din dinți. Auta sări într-o clipă gardul și-l apucă de braț: - Ascultă, Mai-Baka; poate că Ntombi n-a pierit. Poate că are să vină înapoi... Unei stele nu-i
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
acela, îi trecea amețeala și se simțea din ce în ce mai înzdrăvenit. Când ajunse în oază, se opri locului uimit de starea în care se găsea: orice urmă a grelei oboseli pierise. Dimpotrivă, parcă se simțea mai sănătos ca oricând. Numai gândurile îi sfâșiau mintea. În tabără era larmă. Soldații își strângeau corturile. Robii încărcau poveri pe tauri și asini și se încărcau ei înșiși cu poveri. Noaptea se lăsa repede. Zărindu-l de departe, un soldat veni la Auta cu sufletul la gură
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
și printre buzele îngroșate și aspre scuipă în mare. Apoi rosti pentru sine un cuvânt pe care cei doi nu-l auziră bine sau nu-l pricepură decât atunci când biciul din mâna unui slujbaș atlant, ce tocmai trecea pe acolo, sfâșie șuierând spinarea vâslașului. Iahuben se întoarse spre vâslaș și abia acum zări pe slujbașul de lângă ei. Voia să spună ceva și nu știa ce. Grăi la întîmplare: - În Ta Nuter viața-i frumoasă... Robul rome îl privi cu scârbă. Biciul
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Iahuben se întoarse atunci spre Hunanupu. Stătu în cumpănă o clipă, se uită în jur dacă nu-i vede nimeni, dar acum fiecare ins abia dacă mai putea să-și aibă grija sa. Într-o clipită, ajutorul de sutaș își sfâșie cămașa și se repezi spre vâslaș. Din lăcașul vâslei nu mai putea să cadă în mare, dar valurile pătrundeau și din margine și de sus și îl băteau fără încetare. De nu s-ar fi ținut cu o mână de
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
o mână de trunchiul în care se legăna vâsla părăsită, s-ar fi izbit cu capul de pereții groși de bârne. Cu cealaltă mână, ajutîndu-se de pieptul său și de dinți, Iahuben înfășură strâns în jurul capului acestui nenorocit vâslaș pânza sfâșiată din cămașă. Îl trase pe Hunanupu la o parte și începu să vâslească el. Marea neagră urla. Din ea se ridicase un stâlp de apă neagră cu creștetul înspumat care venea amenințător spre corabie. O clipă, Iahuben lăsă vâsla din
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]