4,151 matches
-
a granițelor sinelui. Dacă nu există o identificare pozitivă, celălalt este relevant pentru definirea intereselor numai atâta timp cât poate fi folosit pentru îndeplinirea scopurilor proprii. Formarea unei identități colective se referă la identificarea pozitivă cu alter astfel încât celălalt devine parte a sinelui și bunăstarea acestuia trebuie luată în considerare.294 Actorii care au o astfel de identitate colectivă își definesc interesele la un nivel mai înalt de agregare, bazându-se pe sentimente de solidaritate, comunitate și loialitate. Identitățile egocentrice sunt la baza
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Acest dat necesar nu poate fi susținut decât prin excluderea dimensiunii constructiviste. Conceptul de identitate este impus printr-o excludere, excludere care nu este o alegere inocentă din punct de vedere metodologic. Însă ceea ce acesta exclude amenință coerența argumentului său. Sinele nu poate fi definit prin ignorarea contextului. Dacă identitățile sunt inerent contradictorii și depind de articulații concrete pentru a exista, după cum susține Wendt, atunci calea de mijloc nu mai este posibilă.304 Wendt nu explică clar ce se întâmplă atunci când
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
trebuie protejat. Acei constructiviști care sunt în mod particular preocupați de potențialul schimbării sociale examinează modul în care actorii non-statali încearcă să redefinească interesele statului apelând la termenii legitimității. Cei care examinează alianțele indică faptul că identitatea împărtășită extinde granițele Sinelui și crește costurile pe care statele pot dori să le suporte pentru a obține starea de securitate. Aceste aspecte îi determină pe cercetători să exploreze originea intereselor în identități, instituții și interacțiuni.331 Alexander Wendt construiește o teorie culturală a
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
ar fi însemnat știrbirea credibilității SUA de lider al lumii libere 390 ceea ce era inacceptabil. Interpelarea se referă la procesul prin care oamenii acceptă și adoptă o identitate construită de elite. Publicul este "atras" în identități specifice prin reiterarea caracteristicilor sinelui și ale alterității. Oamenii îmbrățișează anumite reprezentări atunci când se recunosc în acestea. Elitele încearcă să le vorbească folosind un limbaj care rezonează cu audiența. Weldes demonstrează că elitele SUA, în perioada crizei rachetelor din Cuba, au comparat intențiile lor pașnice
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
elaborat pe baza noțiunii de identitate și relația acesteia cu mediul de securitate. Ceea ce contează este dacă și cât de mult identitățile sociale implică identificarea cu soarta unui Alter.689 Natura identificării în fiecare situație modelează modul în care granițele sinelui sunt trasate. Dacă nu există o identificare pozitivă, celălalt este relevant pentru definirea intereselor numai atâta timp cât poate fi folosit pentru îndeplinirea scopurilor proprii.690 Acesta este punctul central al politicii de promovare a interesului propriu. Identitatea colectivă se referă la
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
pozitivă, celălalt este relevant pentru definirea intereselor numai atâta timp cât poate fi folosit pentru îndeplinirea scopurilor proprii.690 Acesta este punctul central al politicii de promovare a interesului propriu. Identitatea colectivă se referă la identificarea pozitivă astfel încât celălalt devine parte a sinelui și bunăstarea acestuia trebuie luată în considerare. Actorii care au o astfel de identitate colectivă își definesc interesele la un nivel mai înalt de agregare, bazându-se pe sentimente de solidaritate, comunitate și loialitate. Identitățile egocentrice sunt la baza sistemului
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
ca variabilă centrală în explicarea formării și consolidării acestor comunități interstatale. Au adus argumente în sprijinul ideii că în comunități, statele ajung să se identifice pozitiv una cu cealaltă, astfel încât se percep una pe cealaltă mai mult ca parte a "sinelui" și mai puțin ca altă parte. Atunci când utilizează conceptul de "identitate colectivă", constructiviștii nu urmăresc întotdeauna implicațiile normative din multiple puncte de vedere. De fapt, conceptul de identitate atrage atenția asupra unor noi provocări, din punct de vedere normativ, cu privire la
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
la o astfel de comunitate reclamă practici de diferențiere și excludere.695 Implicațiile normative ale prezumției că identitatea este complice în producerea altora ca fiind diferiți sunt profunde. Înseamnă că responsabilitatea morală care derivă din diferență nu aparține neapărat celuilalt; Sinele este în același timp responsabil de perceperea și reprezentarea diferenței celuilalt într-un anumit mod.696 Constructiviștii liberali asumă faptul că alteritatea, ca factor în relațiile internaționale, poate fi eradicată prin expansiunea progresivă a comunităților.697 Războiul din Golf (1990-1991
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de la Războiul din Golf (1990-1991), războiul din Bosnia și filosofia lui Levinas și Derrida. Campbell a adus argumente în favoarea recunoașterii lui Alter ca fiind doar diferit, fără a fi construit ca radical diferit, o victimă sau o versiune subdezvoltată a Sinelui și recunoașterea responsabilității cuiva pentru bunăstarea acestuia. Proiectul etic de securitate a lui Campbell este o încercare de a contracara critica frecventă adusă post-structuraliștilor care doar observă și deconstruiesc politicile fără a formula soluții pro-active și constructive.703 Întrebarea dacă
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
prin comparației cu "Alții". Pentru unele comunități, "străin" și "inamic" a însemnat același lucru. Cu toate că nu toate identitățile reclamă o delimitare negativă, acestea sunt invariabil relaționale, depinzând de existența unor identități separate pentru realizarea contrastului și afirmarea unui înțeles al sinelui ca aparținând unei entități distincte. 720 În același timp, ideea cetățeniei globale este promovată de organizațiile non-guvernamentale internaționale, care apelează la această idee cu scopul de a insufla un sentiment mai puternic al responsabilității pentru mediul înconjurător și pentru specia
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
identificarea ca bază pentru interese, inclusiv pentru interesele de securitate, Alexander Wendt susține că ceea ce contează este dacă și cât de mult identitățile sociale implică identificarea cu soarta unui Alter. Natura identificării în fiecare situație modelează modul în care granițele sinelui sunt trasate. Dacă nu există o identificare pozitivă, celălalt este relevant pentru definirea intereselor numai atâta timp cât poate fi folosit pentru îndeplinirea scopurilor proprii. Acesta este punctul central al politicii de promovare a interesului propriu. Identitatea colectivă se referă la identificarea
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
identificare pozitivă, celălalt este relevant pentru definirea intereselor numai atâta timp cât poate fi folosit pentru îndeplinirea scopurilor proprii. Acesta este punctul central al politicii de promovare a interesului propriu. Identitatea colectivă se referă la identificarea pozitivă astfel încât celălalt devine parte a sinelui și bunăstarea acestuia trebuie luată în considerare. Actorii care au o astfel de identitate colectivă își definesc interesele la un nivel mai înalt de agregare, bazându-se pe sentimente de solidaritate, comunitate și loialitate. Identitățile egocentrice sunt la baza sistemului
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
mai mult nici mai puțin, s-a zburlit cu toată trufia lui de scriitor român de succes și a spus ca n-are de dat socoteală decât propriei conștiințe. Mă gândesc că pentru a mărturisi lucruri atât de jenante pentru sinele tău cel mai profund și ascuns, măcar la nivelul anului 1988, ca acelea pe care neîntrebat, Alexandru Paleologu i le dezvăluie lui Stelian Tănase, trebuie ca dorința ta de adevăr să fie foarte puternică și autentică. Presupun că de la un
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
de sine și pattern cognitiv. Răsfrângerea formelor teoretice în viața lăuntrică / 169 Capitolul 10: Constituirea de structuri ca acțiune a conștiinței de sine asupra propriului spațiu lăuntric / 185 Încheiere / 199 Bibliografie / 207 Introducere Diseminările unui concept polisemantic: conștiința de sine "Sinele este prezent pentru Dasein-ul însuși fără reflexie și fără percepție interioară, înainte de orice reflectare. Reflexia, în sensul unei întoarceri înapoi, este doar o modalitate a aprehensiunii de sine, dar nu și modalitatea de autodezvăluire fundamentală"1. Afirmația lui Heidegger devansează
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
artei tot prin intermediul unor necesare popasuri introspective, tot prin coordonarea "dăruită" a tuturor actelor sau trăirilor care ajung să compună atitudinea. Ordonarea și clarificarea pașilor alcătuitori ai unui urcuș artistic se realizează oglindind în deplină puritate supraveghetoare fermentul creator al sinelui și răsfrângând în mediul interacțiunii individuale cu frumosul sensuri integrative care țin de o armonie spirituală superioară. De la simpla inspirație și până la străfulgerările geniului, disponibilitatea expresivă a artistului se hrănește din individuația unor principii ale reflexivității, adică primește contribuția în
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cu titlu generic o imagine a lumii. Al treilea tip (conștiința de sine) nu este doar o conștiință a reprezentărilor (deși o implică și pe aceasta), ci, în opinia celor doi autori americani, și a celui care posedă reprezentările (adică sinele însuși). Ea este capacitatea de a gestiona datele legate de sine și, mai mult, este conștientizarea de sine ca subiect al experienței, cel care strânge laolaltă reprezentări și acte, agentul lor direct, sursa din care acestea izvorăsc, punctul terminus al
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
trebuie corect înțelese și de forța de reprezentare a intuiției adaptative depinde un echilibru al tonurilor de investire care îmbogățesc reflexul mașinal al actului. Suprastructura personalistă crează un fundal al motivațiilor, iar acestea colorează lumea subiectivității cu imperativul condiționalității lor. Sinele individual se definește prin ele convergent (până la rațiunea de a exista) și elaborează un sistem al legitimărilor care vizează în același timp obiceiul devenit regulă și arta jonglării cu neprevăzutul. Aceste două părți ale întregului personal se îmbină și, prin
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de încununare al tuturor eforturilor care compun procesul educativ. Relația maestru-discipol implică și o sarcină de acest tip, care are ca scop stăpânirea progresivă a unor tehnici de cunoaștere de sine și care vizează eliberarea finală tocmai sub forma regăsirii sinelui autentic aflat în stare latentă. În modernitate, îndemnul pedagogic care țintește cifrul personalității privește dezvoltarea naturală a elevului (scopul educației fiind "conservarea naturii copilului și înarmarea ei cu cunoștințe, chiar în direcția pe care aceasta o indică"25), unde natural
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de anatema paulină care vedea în "înțelepciunea cea lumească" un echivalent smintitor al lipsei de smerenie duhovnicească. Luminile științei au demonstrat de-a lungul istoriei că angajamentul omenesc pentru cauza adevărului face față și celor mai aspre judecăți întoarse către sinele unei stări ontologice defavorizate și că a reflecta asupra acestui sine în deplină împăcare poate conduce către armonia mult râvnită pe care o ținteau înțelepții vechii Elade atunci când asimilau cunoașterea unei fericiri fără limite. Apoi, în virtutea reversibilității și în pofida dificultății
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
ale unei țesături tematice prea concrete. Mai prezentă în expresie, conștiința de sine se poate manifesta plenar ca reflectare a acestui travaliu al nedeterminării unei disponibilități difuze, se poate exercita ca lumină consecventă aruncată asupra produsului fulgurant al entuziasmului creator. Sinele este sediul originar al fiorului artistic, iar conștiința lui o punte către obiectivarea culminativă care este opera constituită. Așadar, între talent și cenzorul său există o legătură strânsă, ca între tulpina firavă a unei flori și grija atentă a grădinarului
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
doar în întâlnirea cu celălalt se naște un principiu de nouă configurare sau așezare a aparatului noțional suprastructural, adică se poate recupera o stabilitate rațională determinată de diferențieri raportante și de reculul spiritual al experimentării unei asemănări esențiale. Predicată despre sinele unitar, trăsătura comunitară și comunicantă are darul de a genera o revărsare de semnificații interioare, o erupție de conținut sufletesc întemeietor al empatiei reciproce. Apoi, în funcție de concluzii decantate în liniștea răgazului introspectiv se organizează pașii experienței conviviale, întâlnirea dintre două
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
chip metaforic, pentru cunoașterea propriilor fapte și gînduri secrete; și de aceea se afirmă retoric faptul că o conștiință înseamnă cât o mie de martori"85. Astfel, conștiința (mai ales cea morală) este un fenomen de natură comunitară întors asupra sinelui individual (sau chiar asupra celui colectiv) și ascunde în sine forța de persuasiune a unei acumulări confesive și probatoare mult mai vaste decât o sugerează firava imagine a individualității singulare. Cunoașterea în comuniune a fost definită ca inter- cunoaștere și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Conștiința de sine este capacitatea de a gestiona prin analiză și sinteză datele propriilor trăiri, reprezentări, gânduri și de a strânge lalolaltă acest rezultat cognitiv în unități suprastructurale concluzive care pot alcătui o filosofie a subiectivității, o imagine sistemică a sinelui. Pornind de la acest rol primordial al ei se poate dezvolta o diversitate de atribuții vitale, care țin de educație, de implicările sociale ale omului, de sistemul său axiologic. Detaliul reflexiv este într-un feed-back permanent cu concepția generală și astfel
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
dar toate acestea abia o mai pot menține în viață în momentul în care, printr-un accident, rămâne desfigurată. Shannon se retrage, am putea spune, din viață, devenind un „monstru invizibil“. Întâlnirea sa cu Branndy Alexander, specialist(ă) în „reinventarea sinelui“, îi schimbă într-o oarecare măsură viața. Mulțumită lui Brandy Alexander („regina absolută, cu picioare lungi și lăptoase, a petrecăreților de primă clasă“), Shannon va învăța să-și creeze o altă viață în societatea americană, în care totul nu este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
prezentă în roman. Personajele își schimbă mereu locul, numele, mașinile, poveștile proprii, sexul și orientarea sexuală, fiind într-un raport permanent cu „virusul mortal“Sida. Automutilarea, sau distrugerea de sine, reprezintă de fapt tema principală a acestei cărți. Prin distrugerea sinelui și ștergerea completă a trecutului este posibilă crearea unei noi identități. Încă din momentul începerii narațiunii, Shannon precizează că viața sa nu este decât un circuit închis, care se întoarce mereu în punctul de plecare, un spațiu în care alteritatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]