3,462 matches
-
parcă îți spune bine “ai venit!”. Mergând pe ulițele satului rămâi surprins de forma caselor și așezarea lor și mai mult decât atât de căldura cu care localnicii îți dau binete. Atestat documentar în sec.XIV., întemeietorul fiind Petre Medonea. Spătarul Căciulat, beneficiarul cărții domnești din 1547 era descendentul lui Petre Medonea (genealogia din 1826). Din 1819 este catagrafiat² (note) ca sat pe moșie megieșească³(note) cu 37 de familii plătitoare de bir, după ce între anii 1721/1722 Fr. Schwantz a
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
localități: Cartușa și Durlești. Legenda spune că localitatea poartă denumirea unuia din primii locuitori stabiliți aici - Durlea sau Drulea. Într-un document emis la 7 aprilie 1636 se vorbește despre un uric ce l-a avut Magda, fata lui Drulea spătar, de la Ștefan Voievod. La început satul purta denumirea de Drulești. Documentele vremii atestează existența în spațiul românesc încă a unei localități cu denumirea Drulești. într-un hrisov, emis de cancelaria domnească a lui Ștefan Tomsa, este menționat „lonasco din Drulești
Durlești () [Corola-website/Science/305101_a_306430]
-
după restaurarea bisericii, este părintele Jelihovschi Valerian Timoftii, staroste - diacon Stoian Alexei S., conducător al construcției (n.n. - decedat 14.12.2012). La restaurare au activat meșterii iscusiți: Busuioc M.A., Prohnițchi G.V., Lungu Gheorghe I., Motroi D.V., Sobaliu V. G., Spătari D.I., Jelihovschi D.G. Au dat o mână de ajutor populația satului, primăria, gospodăria agricolă. Copia este făcută de profesorul de istorie din acest sat Ciobanu A.I. în anul 1964.”
Sadaclia, Basarabeasca () [Corola-website/Science/305133_a_306462]
-
ginerii ei Preda Palade și Gheorghe Moțoc, pentru a stăpâni în două toate moșiile, printre care și satul Corjeuți. Mai târziu satele au fost totuși împărțite, deoarece în 1713 Agafița, sora lui Preda Palade stolnicul, dăruiește ginerelui său Ioan Neniul spătar jumătate din Corjeuți. În 1770 este edificată prima biserică din lemn. În 1774 la Corjeuții se găseau 125 de gospodării. La 1795 proprietara satul este Maria, fiica lui Gheorghe Moțoc. În anii 1812-1821 satul aparținea la 2 moșieri: Matei Krupenski
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
iepurilor de câmp, bufnițelor, cocostârcului alb și alte specii. Satul Zăicana a fost pentru prima dată atestat documentar în iunie 1501, într-un hrisov emis de domnul Țării Moldove Ștefan cel Mare în care se spune, că întărește panului Iancovici spătarul, fiul boierului Gligorașco Iancovici vornic de Suceava, votcina tatălui său, satul Ișnovăț, iar apoi sunt descrise hotarele acestei moșii și se spune: „"Iar hotarul începe pe vechiul hotar din primul hotar din veac folosit, hotarul care pe deal la vale
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
combătută, ea fiind surprinzătoare prin lipsa oricărei prudențe științifice cu care s-a facut această constatare. Editorii DSRM s-au bizuit pe uricul lui Ștefan cel Mare din 14 ianuarie 1447, potrivit căruia voievodul întărește panului Șandro (Alexandru, Șandru, Șandre) spătar mai multe sate pe Nistru, inclusiv satul Vișneuți. Un indiciu mai sigur pentru localizarea satului Vișneuți este fluviul Nistru, pe când satul Susleni, după cum rezultă din actul pe care îl vom examina puțin mai jos, este situat de-a lungul pârâului
Susleni, Orhei () [Corola-website/Science/305196_a_306525]
-
că acest Hurdujeni e cam pe locul Buzdugenilor. La 15 februarie 1721, printre moșiile împărțite de vornicul Ioan Sturza cu cumnații săi, este pomenită și o parte de moșie din s. Bădăjeni, ce rămâne în posesia Saftei, soția lui Cuza Spătarul A fost un sat mic răzeșesc, locuitorilor căruia nu le-a fost greu să-1 părăsească în timpul războiului ruso-turc din anii 1768-1774. Anume Bădăjenii, acest sătuc mic, și erau Buzdugeni de mai târziu. Prutul din preajmă se revărsa adesea, înecând satele
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
ales cămara domnească: ...de vreme ce aducea pagubă și domniei, pentru că și vama Gherghiței să strica dintru această pricină, am hotărât: târgu cel nou (de la Urlați) să nu mai fie" . Drept consecință, localitatea era trecută din nou în rândul satelor, iar insistența spătarului Mihai pe lângă domn și chiar pe lângă Ștefan Cantacuzino, nepotul său, rămâne fără ecou . Abia în aprilie 1716, noul domn, Nicolae Mavrocordat, permite să se facă acolo în gura Urlaților târg, slobod toamna, pe vremea culesului în patru săptămâni . La 20
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
egumenii și unii boiari legați cu ștreanguri de gât, pentru făină și orz, și carne și altele ca acestea nenumărate” . În 1692 voievodul poruncește construirea unui drum, "Podul Mogoșoaiei" (Calea Victoriei de astăzi), care să lege curtea cu moșia de la Mogoșoaia. Spătarul Mihai Cantacuzino, fratele domnului Șerban Cantacuzino, a fondat Spitalul Colțea în 1695, a început construirea bisericii Colțea iar în 1699, în nord-estul orașului ridică Biserica Fundenii Doamnei. În veacul fanariot, în întreg secolul al XVIII-lea, viața Capitalei se află
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
zona orașului, dar prima mențiune documentară a satului Crasna are loc într-un document al domnitorului Alexandru cel Bun din 15 iunie 1431, prin care întărea vornicului Cupcici toate satele lui, printre care și jumătate din satul Crasna, cumpărat de la spătarul Șandru, fiul lui Baliță Mândricică, fratele lui Mihail. Pergamentul se află în prezent la Arhivele Naționale din București. Așadar primul proprietar al Crasnei a fost spătarul Șandru, care stăpânea satul cu mult înainte de prima mențiune documentară de la 1431. H. H.
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
vornicului Cupcici toate satele lui, printre care și jumătate din satul Crasna, cumpărat de la spătarul Șandru, fiul lui Baliță Mândricică, fratele lui Mihail. Pergamentul se află în prezent la Arhivele Naționale din București. Așadar primul proprietar al Crasnei a fost spătarul Șandru, care stăpânea satul cu mult înainte de prima mențiune documentară de la 1431. H. H. Stahl sublinia faptul că din cele 755 de sate menționate în documente până la anul 1449, un număr de 607 sate printre care și Crasna - adică 80
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
veneau din sudul Dunării, fiind în genere greci, evrei spanioli (sefarzi) etc., ca de exemplu Emanuel Giani Ruset, între altele serdar de Chișinău, Basarabia în 1755 și vel serdar în 1756. El a fost de asemenea caimacam de Craiova, capuchehaie, spătar, vel postelnic, dar și domnitor, atât în Țara Românească (oficial între mai 1770 - octombrie 1771, deși a continut să elibereze acte ca domnitor până în 1774), cât și în Moldova (11 mai 1788 - octombrie 1788). A trecut prin politicile vremii luptând
Serdar (dregător) () [Corola-website/Science/304899_a_306228]
-
Constantin Alexandru Rosetti () deseori numit C.A. Rosetti fiu al spătarului Alexandru Rosetti și al Elenei Obedeanu (născută Cretzeanu), a fost om politic și publicist român, unul din conducătorii Revoluției de la 1848 din Țara Românească și ai luptei pentru Unirea Principatelor Române. Studiile și le-a făcut la Colegiul Sfântul Sava
Constantin A. Rosetti () [Corola-website/Science/305784_a_307113]
-
din urmă caracteristică va influența dezvoltarea ulterioară a arcadelor și pridvoarelor ca elemente ale deschiderii spre natură. Despre restul edificiilor civile ale vremii se știe din păcate prea puțin. Casele de la Măgureni, construite între 1666 și 1667 de Păuna, soția spătarului Drăghici Cantacuzino, relevă faptul că și arhitectura de dimensiuni mai restrânse se orienta după modelul dat de reședințele domnești. Casele erau finisate foarte îngrijit, cu decorații în stuc de tip levantin, și aveau loggii de inspirație italiană. Aceste elemente vestice
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
Colentina, în capătul unei grădini de trandafiri, iar la intrarea în curtea bisericii, câțiva brazi o ascund de privirile trecătorilor, încât biserica nu se vede din stradă. a fost ridicată în anul 1699 pe malul lacului Fundeni. Ctitoria aparține marelui spătar Mihai Cantacuzino. Construcția a fost renovată în 1860 de Doamna Maria Ghica, motiv pentru care a fost numită de locuitorii orașului ""biserica Fundenii Doamnei"". Biserica este monument istoric, . Deși construită în epoca de înflorire a stilului brâncovenesc, ctitoria spătarului Mihai
Biserica Fundenii Doamnei () [Corola-website/Science/305887_a_307216]
-
marelui spătar Mihai Cantacuzino. Construcția a fost renovată în 1860 de Doamna Maria Ghica, motiv pentru care a fost numită de locuitorii orașului ""biserica Fundenii Doamnei"". Biserica este monument istoric, . Deși construită în epoca de înflorire a stilului brâncovenesc, ctitoria spătarului Mihai Cantacuzino, terminată la 1 mai 1699, prezintă alte trăsături decât monumentele epocii. În primul rând, edificiul este mai puțin lung ca de obicei, iar turla de pe naos, lipsită de postament, pare scundă. <br> Biserica de plan triconc are pronaosul
Biserica Fundenii Doamnei () [Corola-website/Science/305887_a_307216]
-
Arsenie Lozanu cu rudele sale s-au adresat domnitorului Moldovei Alexandru Constantin Moruzi să-i apere de încălcările moșiei lor de către răzeșii din Vanțina și de către mănăstirea "Aron Vodă", care stăpînea moșia Pîrliți. Trasarea hotarelor moșiilor s-a efectuat de spătarul V. Balș și vornicul de poartă Dumitrache Meleghi. Au fost de față și "сăpitan Carp Opre i Enache Opre i Gheorghi Dimitriu, Constantin Macovei și Gheorghi Herța, răzăși den Hristici". După ce au măsurat toate laturile moșiilor, hotarnicii au cerut de la
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
sus scrisului noi Io Radu Mîhnea voievod și credința boierilor noștri: Dumitrașco Ștefan logofăt, Ionașco vornic, Necoară vornic, Tudor și Condica pîrcălab de Hotin, Consatantin Celebi pîrcălab de Neamț, Malcoci pîrcălab de Român, Miron Barnovsche hatma, Trefan postelnic, Simion gheuca spătar, Curt Celebi paharnic, Neculai stolnic, Hrize vestier, Mihăilă Furtună comis ”. Aceasta danie făcută de Radu voievod postelnicului este cel mai însemnat document care evocă perioadă de înființare a satului Cucueți. În document se remarcă că “ Coste și sora lui Ticea
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
aici au trimis bade Ioniță Zosăn și cu fiul Dumitraș un izvod de cîte moșii șunt în partea dumisale la ținutul Sorocii. Vai nici de cum să nu Vă atingeți de moșiile dînsului Răspopeni, Roșcani, Cucueții, Foleștii i Trăistenii. I Canta spătar” Satul este pomenit într-un document ce datează cu 27 septembrie 1830. Un oarecare locuitor al satului Borosenii-Noi a fost chemat în judecătoria județiană pe faptul asupririi țăranilor din satul nominalizat de către proprietarul Kogaun. Acest locuitor, Fiodor Fedico, în vîrstă
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
slujbă bună și scutire de anumite dări, iar, în 1824, este numit "mai marele poterelor Gorjului". În această calitate se ocupă de înlăturarea bandelor de tâlhari ce bântuiau județul, iar rezultatele pe care le obține sunt remarcate chiar de marele spătar Grigore Filipescu care îi trimite pe 29 septembrie o scrisoare de felicitare. La începutul 1825, alături de soția sa, ridică o biserică lângă satul Cojani pe proprietatea sa. În ziua de azi biserica este dezafectată însă este relativ bine conservată. Pe
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
de colonel în Garda Imperială. Tatăl său era de proveniență rusă, cu rădăcini moldovenești, și de îndepărtată origine greacă. El a fost un urmaș al lui Iuri Ivanovici Milescu-Spafarii, care era nepot al cărturarului, diplomatului și călătorului moldovean Nicolae Milescu Spătarul. Fiul lui Iuri Milescu-Spafarii ar fi schimbat numele românesc rusificat Spafarii = Spătarul prin cel rusesc Mecinik = purtător de spadă, de unde provine numele de familie Mecinikov. Mama savantului, Emilia Lvovna Nevahovici a fost fiica scriitorului Lev (Yehuda Leib) Nevahovici, evreu convertit
Ilia Ilici Mecinikov () [Corola-website/Science/313150_a_314479]
-
rădăcini moldovenești, și de îndepărtată origine greacă. El a fost un urmaș al lui Iuri Ivanovici Milescu-Spafarii, care era nepot al cărturarului, diplomatului și călătorului moldovean Nicolae Milescu Spătarul. Fiul lui Iuri Milescu-Spafarii ar fi schimbat numele românesc rusificat Spafarii = Spătarul prin cel rusesc Mecinik = purtător de spadă, de unde provine numele de familie Mecinikov. Mama savantului, Emilia Lvovna Nevahovici a fost fiica scriitorului Lev (Yehuda Leib) Nevahovici, evreu convertit la creștinism în 1806. Încă de mic, Ilia era pasionat de științele
Ilia Ilici Mecinikov () [Corola-website/Science/313150_a_314479]
-
încă în picioare. Are statut de monument istoric cu . Biserica de piatră cu hramul Trei Ierarhi (Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gură de Aur, prăznuiți la 30 ianuarie) și Sfânta Cuvioasă Parascheva (14 octombrie) a fost ridicată de spătarul Mihai Cantacuzino, în perioada 1695 - 1698, pe locul unei biserici de lemn, cu hramul Sf. Muceniță Paraschevi, din Roma ( 26 iulie), ce fusese ridicată probabil în 1641 - 1642 de slugerul Udrea Doicescu. Deși poate fi considerată ctitoria cea mai importantă
Biserica Colțea () [Corola-website/Science/313161_a_314490]
-
Cantacuzino, în perioada 1695 - 1698, pe locul unei biserici de lemn, cu hramul Sf. Muceniță Paraschevi, din Roma ( 26 iulie), ce fusese ridicată probabil în 1641 - 1642 de slugerul Udrea Doicescu. Deși poate fi considerată ctitoria cea mai importantă a spătarului Mihail Cantacuzino, biserica poartă până astăzi numele clucerului Colțea Doicescu, fratele lui Udrea Doicescu, care a purtat de grijă ctitoriei fratelui său, ucis în anul 1655 în răscoala seimenilor. Arhitectural, în realizarea bisericii predomină stilul brâncovenesc, însă se îmbină cu
Biserica Colțea () [Corola-website/Science/313161_a_314490]
-
de antreprenorul Conrad Schwink. În 1871, pictura interioară a fost refăcută de Gheorghe Tattarescu care a alternat diverse motive și decorațiuni din imitație de marmură. În biserică, pe peretele din vest al pronaosului, se află tabloul votiv, unde este înfățișat spătarul Mihai Cantacuzino împreună cu soția sa Maria. Ulterior, în 1895, în timpul reparațiilor supravegheate de arhitectul G. Mandrea, s-a descoperit sub tencuiala exterioară o zugrăveală în frescă, roșu cu negru, care acoperea biserica, și care i-a fost atribuită lui Pârvu
Biserica Colțea () [Corola-website/Science/313161_a_314490]