11,582 matches
-
inginer-șef într-o întreprindere și colaboratoare prețioasă a Securității. Alt personaj central e Ninel Aurăreanu, nepot de rabin, fiu al unui militant comunist în ilegalitate, Beniamin Goldmann (Horia Crișan), ucis de poliția politică antonesciană după înapoierea din războiul civil spaniol. E atât de fanatic devotat internaționalismului proletar, încât dă fiului său numele lui Lenin inversat. Născut în Ardealul de Nord, Ninel reușește să se sustragă deportării din aprilie-mai 1944 la Auschwitz, dar va fi capturat, toamna, de poliția maghiară și
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
lui Victor Hugo, transpusă tot în versuri ș.a. A fost distins cu numeroase premii, între care Premiul „Martinus Nijhoff” (Olanda, 1976) și Premiul Ministerului Culturii din Belgia (1977). R. a desfășurat o laborioasă activitate de traducător (cunoștea limbile germană, franceză, spaniolă, portugheză, italiană, olandeză), orientându-se mai cu seamă către spații lingvistice și perioade istorice puțin sau deloc cunoscute, creând punți spirituale între acestea și cultura românească. Au fost considerate adevărate evenimente echivalențele sale la eruditele studii ale lui Johan Huizinga
RADIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
Basarab, Andreea Ilveanu, Rodica Nisipeanu, Paula Manolescu. În 1987 i se acordă Premiul Uniunii Ziariștilor pentru reportaj, iar în 1995 Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România îi conferă distincția „Senior al profesiei”. Primul volum de proză scurtă, Deschiderea spaniolă, publicat de R. în 1971, a oferit o certitudine în privința talentului autoarei. Caracteristicile esențiale, păstrate și în cărțile următoare - romanele Norda (1979), Fiul luminii (1983), Valsul dimineții (1987) și culegerea de nuvele Catalan (1981) -, sunt acuitatea observației, capacitatea de a
RAICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289116_a_290445]
-
pus în evidență și umorul, este exploatat darul de a creiona personaje nu doar prin ceea ce spun, ci și prin modul cum o spun, de multe ori ele individualizându-se tocmai prin coloritul verbal, prin spontaneitate în dialog. SCRIERI: Deschiderea spaniolă, București, 1971; Norda, București, 1979; Catalan, București, 1981; Fiul luminii, București, 1983; Valsul dimineții, București, 1987; România. Amintire fotografică, București, 2002. Repere bibliografice: Costin Tuchilă, „Norda”, LCF, 1979, 37; Mircea Bențea, „Norda”, ST, 1980, 6; Eugenia Tudor-Anton, Un roman de
RAICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289116_a_290445]
-
alături de alți intelectuali români, inițiator de conferințe, mese rotunde și congrese, fondator de asociații, societăți și edituri. În 1948, cu sprijinul lui Cirilo Popovici și al lui George Uscătescu, R. înființează Asociația Hispano-Română din Salamanca, în care activează și profesorii spanioli Antonio Tovar, José Beltran de Heredia, Francesco Elias de Tejada, Manuel García Blanco. Din 1951 face parte din comitetul de redacție al revistei „Destin”, unde îi apar studii și eseuri pe teme istorice și culturale. Sub auspiciile Asociației Hispano-Române și
RAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289148_a_290477]
-
Vintilă Horia, Românul contemporan (1966) ș.a. -, cât și Congresul al X-lea al Societății Academice Române (1966), desfășurat sub genericul „Romanidad, Hispanidad, Rumanidad” (manifestare la care participă și Mircea Eliade). Programul editorial al Asociației Hispano-Române a vizat traducerea în limba spaniolă a unor creații literare românești - poezii de Mihai Eminescu și Horia Stamatu, proza lui I.L. Caragiale și o antologie de poezie populară românească, acestea fiind tălmăciri realizate de R.-, precum și promovarea de cărți ale unor scriitori români din exil: Poezia
RAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289148_a_290477]
-
în colaborare); André Malraux, Calea Regală, postfața trad., București, 1971, Capul de obsidian, București, 1977, Omul precar și literatura, pref. trad., București, 1980, Ispita Occidentului, București, 1983; Jean Grenier, Arta și problemele ei, București, 1974; Salvador de Madariaga, Francez, englez, spaniol, București, 1983; Jean Delumeau, Frica în Occident, postfața trad., București, 1986; Emil Cioran, Eseuri, pref. trad., București, 1988. Repere bibliografice: Constantin, Despre poeți, 120-122; Caraion, Duelul, 94-96; Poantă, Modalități, 235-236; Felea, Aspecte, I, 118-121; Cândroveanu, Poeți, 120-124; Moraru, Textul, 162-165
MORARIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288241_a_289570]
-
franceză din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și care a luat amploarea unui curent în ultimele trei decenii ale aceluiași secol. N. se constituie și în alte literaturi, productiv fiind la început în cea germană, italiană și spaniolă, mai târziu proliferând în cea americană. Prin unii dintre reprezentanți n. se declară a fi realism și, de altfel, cele două denumiri circulă ca sinonime. V. G. Belinski numește realismul rus „școala naturală”, vorbind în schimb, impropriu, de „poezia reală
NATURALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288369_a_289698]
-
cultură umanistă, cu cele privind istoria artei: Între Alpi și Marea Nordului (1973), carte de eseuri asupra artei germane, și Arta și umanul (1974), cu o problematică vastă, în viziune comparatistă, iar aceasta înscrisă în perspectiva teoriei culturii. Traducerile, din literatura spaniolă îndeosebi, reprezintă pentru P. preocupări secundare. Că Edgar Papu nu e un critic sau, oricum, nu e unul în sensul obișnuit al termenului, se vede nu numai din faptul că n-a practicat comentariul literaturii la zi [...], dar din înseși
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
pe teme românești și romanice, în diverse reviste literare și științifice din țară și din străinătate. Prima lui carte, Exerciții de lectură (1976), primește Premiul Uniunii Scriitorilor. Este autorul mai multor volume de studii și eseuri despre literaturile română, italiană, spaniolă, portugheză sau pe teme de teoria literaturii, filologie, estetică. A îngrijit și a prefațat ediții (E. Lovinescu, G. Călinescu, Liviu Rebreanu, Emil-George Papahagi, Olimpia Radu, Gib I. Mihăescu, Mateiu I. Caragiale, Antonin Artaud). În 1995 i se acordă Premiul Opera
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
presiunilor extraculturale. În 1986, cu titlul Intelectualitate și poezie, tipărește o versiune revizuită a tezei sale de doctorat despre poezia italiană din Duecento, inaugurând astfel seria cercetărilor sistematice de medievalistică italiană și a exegezelor pe texte din literaturile romanice (italiană, spaniolă, portugheză). Câteva dintre cărțile ulterioare, în special Critica de atelier (1983; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj) și Fața și reversul (1993; Premiul Uniunii Scriitorilor), reunesc interpretări substanțiale ale unor texte de Eugenio Montale, Giuseppe Ungaretti, Fernando Pessoa, Guido Gozzano, Giuseppe
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
André Malraux, Calea regală, București, 1971. Repere bibliografice: Cioculescu, Aspecte, 190-192; Constantinescu, Scrieri, IV, 156-160; Georgescu, Încercări, II, 229-231; Petroveanu, Pagini, 66-78; Petroveanu, Profiluri, 30-45; I. D. Bălan, Delimitări critice, București, 1964, 84-91; Georgescu, Păreri, 151-155; G. Călinescu, Impresii asupra literaturii spaniole, București, 1965, 348; Călinescu, Aspecte, 187-212; Felea, Dialoguri, 181-188; Micu-Manolescu, Literatura, 98-103; Munteanu, Atitudini, 247-251; Căprariu, Jurnal, 98-104; Regman, Cărți, 168-176; Ion Oarcăsu, Prezențe poetice, București, 1968, 50-57; Piru, Panorama, 104-109; Balotă, Labirint, 355-359; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
j. Sălaj), poet și publicist. Este fiul Ilenei Perța (n. Faur), lucrător comercial, și al lui Sofron Perța, tehnician forestier. Urmează cursurile Liceului „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației, absolvite în 1972. Va deveni student al Facultății de Filologie, secția română- spaniolă, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în această perioadă fiind și redactor la „Napoca universitară” și „Echinox”. Este profesor de limba și literatura română în Valea Barnii, județul Alba (1978-1979), profesor și director la școli din comuna Poienile de sub Munte, județul
PERŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288764_a_290093]
-
formulate aforistic în Umbra cuvintelor: „Și-ascult cum germinează statuile în munți”; „Un deget de aramă / bate în tăcerea ușii”. P. părăsește poezia și optează pentru eseul moralistic ce se revendică dintr-un romanesc al ideilor. Modelele lui sunt eseiștii spanioli (Unamuno, Ortega y Gasset) și, dintre francezi, Albert Camus. Mărturisește că nu cunoaște foamea de real, cum o cunosc, de regulă, reporterii, și că se simte mai bine printre mituri și parabole. Faptul se vede de altfel ușor în textele
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
1979), Do Not Defuse (1982), Vis-à-vis Bali (1985), Passport to Eternal Life (1990), Moons of Venus (1992), Temporary Immortality (1995), Poeme din exil (2000). Versurile lui O., îndeajuns de provocatoare, au reținut atenția lui Miron Radu Paraschivescu. Fixate în „peisaj spaniol”, secvențe dure până la macabru (cimitire ce „fac naveta între ele și închisoare”, „plutonul de execuție plecat în vacanță”, „corul de copii debili și pușcăriași”) ori festivități-șablon puteau fi identificate și în spațiul românesc al anilor de comunism: „Pentru cetățenii de
OISTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288513_a_289842]
-
a culturii din America Latină, fără ca substanță lor să fie în primul rând documentara, ci mai curând un percutant comentariu de istorie a civilizațiilor: Oră Americii Latine (1971), Havana (1974), Precolumbia. Teritoriul miturilor astrale (1975). Specializat în traducerea literaturii de limbă spaniolă, el va da, bunăoară, o versiune la poemul Polifem și Galateea (1982) al lui Góngora, vădind deopotrivă talent poetic și erudiție. Limbajul marelui liric al barocului spaniol, printre cele mai inovatoare și încifrate, considerat de mulți intraductibil, este convertit în
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
Havana (1974), Precolumbia. Teritoriul miturilor astrale (1975). Specializat în traducerea literaturii de limbă spaniolă, el va da, bunăoară, o versiune la poemul Polifem și Galateea (1982) al lui Góngora, vădind deopotrivă talent poetic și erudiție. Limbajul marelui liric al barocului spaniol, printre cele mai inovatoare și încifrate, considerat de mulți intraductibil, este convertit în versuri pline de muzicalitate, păstrând intacte simbolistică insolita, bogăția aluziilor, sintaxa aparte. Urmărind deopotrivă echivalarea sensului și familiarizarea cititorului român cu universul marelui spaniol, volumul, distins cu
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
de mulți intraductibil, este convertit în versuri pline de muzicalitate, păstrând intacte simbolistică insolita, bogăția aluziilor, sintaxa aparte. Urmărind deopotrivă echivalarea sensului și familiarizarea cititorului român cu universul marelui spaniol, volumul, distins cu Premiul Național al Spaniei pentru transpunerea scriitorilor spanioli în limbi străine, cuprinde un studiu despre temele și sursele lui Góngora, impactul gongorismului, o bibliografie selectivă, precum și comentarii de substanță și interpretări aplicate la fiecare opera tălmăcita. Și volumului Moartea și busola, povestiri de Jorge Luis Borges, i s-
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
Jorge Luis Borges, i s-a acordat în 1972 Premiul Asociației Scriitorilor din București. Culegerea Valori eterne ale poeziei hispane ilustrează prin selectarea și transpunerea versurilor unor autori din douăzeci de țări perioadă modernă și contemporană a liricii de limbă spaniolă. Dincolo de timbrul propriu al fiecărui poet, N. descoperă contribuțiile unificatoare ale modernismului: înnoirea tehnicii poetice, revigorarea imaginilor, stimularea interpretării. Activitatea de traducător este completată de cea de antologator: a alcătuit și tradus antologii de poezie braziliană, chiliana, cubaneza și din
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
autenticității e poetica prozei scurte a scriitoarei. Semnele literarului sunt aici nu numai nedisimulate, dar etalate ostentativ. Nuvela eponimă a primului volum, Ciudata viață a poetului (1942), începe cu formula de basm „A fost odată”. Alta, Paco și Petro, „poveste spaniolă”, cu „Povestea de față, pentru unii, e, poate, de necrezut. Asta nu înseamnă că nu e adevărată.” Multe narațiuni sunt scrise în notă ironică, incluzând parodie, grotesc, insolit, absurd, fabulos, mister, simbol. Un poet domiciliat la țară are o floare
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
război, atitudinea redacției fiind în genere pro Antantă. În acest sens, se publică studiile Imperialismul culturii germane de C. Antoniade și Critica culturii germane de Virgil I. Bărbat. Notabil este și un număr special Cervantes, prilejuit de tricentenarul morții prozatorului spaniol. Nucleul tare al grupului redacțional se regrupează, reluându-și activitatea în toamna anului 1918 prin inițierea „Colecției cărților galbene” (în care apar broșurile Ce vrem? Catehism pentru sufletele nehotărâte, Un apostol al vieții moderne: William James și Glossa spiritului cărturăresc
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
din istoria, știința, cultura românească de-a lungul timpului (I-VI, 2001-2003) și autor a numeroase lucrări personale. Este interesat îndeosebi de discipline noi, de graniță (bionică, ecosofie, fito și zoosemiotică), unele cărți fiind traduse în franceză, germană, maghiară, rusă, spaniolă, italiană. A colaborat la reviste - românești și străine - literare („Flacăra”, „Ramuri”, „România literară”, „Luceafărul”, „Cahiers du Sud”, „Nouvelle revue française”) și științifice („Natura”, „Ocrotirea naturii”, „Science et vie”, „Science et avenir”). Scrierile sale au fost încununate de numeroase premii, între
OPRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288556_a_289885]
-
NICOLAU, Mădălina (6.VIII.1941, București), istoric literar și traducătoare. Este fiica Feliciei și a lui Gheorghe Nicolau, ofițer. A urmat Liceul „Mihai Eminescu din Buzău și Facultatea de Filologie a Universității din București, secția limba și literatura spaniolă. Este doctor în filologie, un capitol al tezei de doctorat devenind, prin amplificare, studiul monografic Pe urmele lui Ion Marin Sadoveanu, publicat în 1988. Funcționează ca lector, apoi conferențiar la Catedra de limbi străine a Institutului de Construcții din București
NICOLAU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288440_a_289769]
-
comună nu înseamnă în mod necesar că ele trebuie și comparate formal. Acest lucru este foarte adesea adevărat în studiile între națiuni. Există o anume tentație de a se trata țări aflate în aceeași regiune (Europa de Est post-comunistă, America Latina de limbă spaniolă, Asia de Sud-Est) ca fiind similare, pentru nevoile de testare. Acest fapt este adevărat într-o oarecare măsură, dar nu întotdeauna. În funcție de variația de la nivelul variabilei independente și de perechile necesare pentru control, cercetătorul ar putea găsi comparații potrivite între mai multe
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
numeroasele apropieri care nu țin seama de grupele etnice. Documentele trecutului pun aci În lumină forme arhaice prestatale bazate pe ansamblurile sociale ale văilor pireneene, care ajung până la forme de viață prestatală. Dispariția lor se leagă de apariția statelor moderne spaniol și francez, care fixează frontiera dintre ele pe culmile Pirineilor, Împărțind În două societăți altădată unitare. ,,Regiunile carpatice” duc, de asemenea, la studii comparative bazate pe aceleași justificări ca pentru celelalte regiuni de munte; existența unor forme de viață socială
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]