35,079 matches
-
nu mă omori și tu pe mine? ION: Eu, pe tine? EMMA: Atunci de ce nu vii cu mine? ION: Unde să viu? EMMA: În lume. Numai tu, că ești nebun, ai fi putut să vii. Așa, nu mai e nici o speranță... ION: Mai bine stai cu el. EMMA: Nu zău? Cu el? Ascultă, tu mai ai pe cineva pe lume? ION: N-am. EMMA: N-ar fi păcat să mori. Așa-i că n-ar fi? ION: Știu și eu... Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Ionescu, degeaba! a con cluzionat Însă Puiu Nistea indignat. — Ce te-a apucat, Vasile, să-ți bați joc de bietul om... i-a șoptit la ureche Ionela. — Eu nu-mi bat joc de nimeni, doamnă, Încerc să-i dau puțină speranță, i-a răspuns el, tot șoptindu i la ureche. Cristian a intervenit atunci privind intrigat la schimbul de cuvinte atât de intim al celor doi: Să lăsăm gluma la o parte. Poezia domnului Ionescu nu poate urca mai sus. Ne
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
scandal. Tovarășul Birică o să vină și o să afle, și asta se va adăuga la problemele lui taică-tău. În schimb, dacă facem cum zic eu, adică să-l neutralizăm pe Siboiu și să-i luăm ochii lui Birică cu tânăra speranță a culturii române, taică-tău va crește În ochii partidului și toate celelalte necazuri vor trece pe planul doi. Nu așa merg treburile În țara asta? — E ceva Între voi? a Întrebat-o el cu voce răgușită. — Nu, dragă. Băiatul
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Tocmai asta e, tăticule. Întoarcem căruța, Îi suim În ea pe amândoi, pe Vasile Moare și pe Rogoz, și Îi ducem În fața lui Birică. Totul serios, ca să pară că de Birică depinde viitorul culturii și că Vasile ăsta e marea speranță a literaturii române, care va spăla imaginea partidului În ochii poporului. — Asta cu căruța Îmi place, s-a Înveselit Parolică. — Păi da, tăticule, așa Birică va uita de porcăriile pentru care vine să Îți frece ridichea și de ce nu sunt
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
cârlane, ia două sute și mergi la „Sneci bar“, În centru. Mai ia o sută, poate vine și vreo fată! Să bem pentru fericirea noastră, că merităm! Și au băut toți trei vinul fin de Niculițel ca pe zaibăr, exaltați de speranță, care, În general, distruge oameni, destine, numai norocul lor nu se va rupe niciodată, nici după ce tovarășul Nicolae Ceaușescu va fi Împușcat Împreună cu tovarășa lui de viață și de luptă revoluționară. În noapte Însă, cu ochii deschiși, cuprins de panică
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
dar și mai degeaba că ăștia au rămas În viață. Cât a stat acolo cu ei, la masă, nu a scos nici un sunet, nu a făcut decât să zâmbească și să dea din cap aprobator, ridicând Întruna spre cer trofeul speranței ucigașe, lacrimile nimicului, care, șerpuindu-i prin sânge, În inimă, deveneau lacrimile lui. Nu putea nici să plângă, nici să privească fețele mutilate de alcool care se aplecau asupra lui râzând și pupându-l pe obrajii Îmbujorați de rușine, pașaportul
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
aceluia care suferă consecințele producerii unei asemenea tragedii. Cel rămas invalid va trebui, tot restul vieții, să beneficieze de atenția și grija cuiva care să-l ajute să-și continue existența. Cel decedat, lasă în urmă nu doar vise și speranțe spulberate, ci și persoane dragi sau apropiate a căror durere nu o poate compensa nimeni cu nimic. Dar, se pare că suferința interioară nu este un aspect social... Totodată, prevederea legală existentă în cadrul reglementării unor infracțiuni potrivit căreia “Acțiunea penală
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
din învățământ, cu alta care mănâncă de la cantină săracilor, cu alta departe, cu un ginere mort și care a lăsat în urmă o fată studentă în anul I și un băiat în clasa a IV-a? Totuși, nu își pierduse speranța și îmi spunea că trebuie să învăț, să muncesc, dar să nu spun cine sunt ei și ce sunt eu, asta să fie secretul nostru, căci dacă un mârlan se poate lăuda că e os domnesc, luat din scurt se
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
și l-a onorat pe profesorului Fântânaru,cu o epigramă: „ Dacă apa din fântână \ S-ar preface-n vin Cotnar,\ Aș lăsa limba română\ Și m-aș face Fântânar !”. Recomandările poetului G.G. Ursu din fiecare primăvara se adresează tinerilor eminenți,speranțe ale orașului de mâine: „ Au înflorit salcâmii la Bârlad\Orașul e-o legenda de ninsoare\ Voi tineri, prindeți clipa să nu zboare\Cât florile pe caldarâm nu cad”. In aceasta vară capricioasă versurile poetului B.Fundoianu,în concepția criticului literar
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
păstrarea acelei infime cantități de materie în forma data de natura fiecăruia”. Poate de mâine,orașul patriarhal va renaște ca pasarea Phoenix !Turistului anonim știe că „pesimitul este un optimist trecut prin viața”. Insă poetul Arcadie Suceveanu îi dă o speranța: „Pasarea Fenix între pleoapele-mi se zbate,\ Lumina tipărește pe dealuri iarba-n rânduri.\ Florile-n pruni sunt atât de curate,\Ca-ai putea să le pui în poeme drept gânduri”... „Suntem într-un județ abuziv înființat”... ne anunța prof.
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
primesc teren agricol.Se ocupă de agricultură și de păstorit.( In trecut au fost pirații drumurilor dintre munți).Populația cunoaște binefacerile moderne ale tehnicii,dar preferă să recurgă la metodele tradiționale.Alimentația este naturală. Nu sunt pușcării.Oamenii sunt fericiți. Speranța de viață este peste 100 de ani. Intr un roman science-fiction se vorbește de modul de viața de pe un satelit.Aici oamenii au aceleași condiții de trai.Condiții egale de locuit,aceeași dotare și o meserie asigurată, conform aptitudinilor probate
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
cu Bruce Willis. Am plecat de acolo dezorientat. La metrou l-am întâlnit pe Fane Ferescu. -A,Fane...Ce mai face? -Fane mi-a vorbit de Agenție. L-ați ajutat în cazul cu Andreea... Ea vrea să divorțăm...E vreo speranță? Gina aprinse o noua țigara și îl privi din nou cu interes.Dan opri reportofonul. Se gândi preț de un minut,apoi îl liniști pe impetuosul musafir: -Domnule Liteanu,tariful nostru e ridicat... Deci preluați cazul!Domnule Durău,nu știu cum să
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
regulă. Dacă eu sunt aici,atunci cine s-a duelat cu Ioachimo,la Roma? -Un necunoscut,pe nume Will Shakespeare... „In locul pustiu,de mult înghețat, Până și somnul respiră mai rece. La luptă încă nu au renunțat Și încă speranța nu vrea să plece”. (Marius Stănescu) Dragoste la a doua vedere Orașul a fost înțesat cu magazine în care se vând haine uzate,cu prețul stabilit în funcție de greutatea lor. Firma lor e modestă:”Second hand”. Am trecut prin astfel de
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
trebuie trăită la timpul ei. E trist când distrugi viitorul unui copil sau al unui adolescent punându-l să învețe matematica sau fizica în timpul vacanței mari.Vor un copil precoce,dar trăiesc de pe urma unui copil cu handicap psihic. Dincolo de marile speranțe funcționează doar aptitudinile tânărului vlăstar. „Cum stă pe plajă,relaxată, Cu nurii toți expuși la soare, E admirată - legea firii! Păi cum să nu fii ... deocheată!”. (V.Langa) Farmece Secretara este persoana cea mai importantă dintr-o instituție.Știe tot
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
am căsătorit. Se purta atent,tandru,iubitor.Mă trezisem la realitate.Nu mai doream copii.Devenisem o plantă de apartament.Nimeni nu-mi reproșa nimic,dar relațiile conjugale s-au rărit.Ne vedem rar.Ne auzim la telefon.Trăim cu speranța că timpul va rezolva situația de cuplu. -L-ai iubit? -N-a fost iubire.A fost destin.Jan e un bărbat bine făcut.Are condiții excelente.Nu are experiență.Mama a făcut eforturi.A vrut să nu-i împărtășesc soarta.Mi-a
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Scheletul inspiră o altfel de teamă, parcă mai pământească, mai bonomă. Pe când un mort proaspăt, sau pe jumătate putrezit, care se-apucă să umble e însăși teroarea.“ — Și ce fac ei? întrebă el. Ce fac teroriștii ăștia? adău gă, în speranța vagă că-i va smulge preotului un zâmbet. — Apoi nu se prea știe. Umblă de colo-colo prin cimitir. Deci nu i-a văzut nimeni? — Cum de nu. Multă lume. Celebi surâse sceptic, amuzat și mulțumit. „Cred că n-are rost
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
să creadă așa ceva?, au spus că imaginația a fost mult prea bogată - nu este asta o tâmpenie? -, expoziția n-a avut succes, am vândut în pierdere câteva tablouri, ca să nu plec cu mâna goală, unor plictisiți care achiziționează picturi cu speranța intimă că artistul respectiv va da ortul popii înaintea lor, iar ei vor deveni miliardari și vor trăi ca belferii, pe vreo insulă personală. O mână care ține între degete o pensulă subțire se agită prin aerul cald, iar fotograful
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
ca într-o menghină, încă de la intrare. Nu, comparația nu este bună. M-a supt, da, asta este. Am simțit imediat cum orice împotrivire de-a mea ar fi zadarnică - am auzit și eu de Dante și de lăsați orice speranță, voi care intrați aici, nu sunt chiar așa de incult și m-am lăsat în voia soartei, lovindu-mă de bărbați, de femei, de copii care alergau și țipau, de bătrâni gârboviți care păreau insignifianți atunci când se apropiau de rafturile
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
întâmple niciodată. Pe de altă parte, unele persoane își irosesc competența, talentul în locuri nepotrivite, rămânând autorități doar pentru cei apropiați, pentru familie sau prieteni. Se spune despre astfel de „talente locale” că „s-au născut talent și au murit speranță”, deoarece nu confirmă în fața publicului larg, nu se impun în fața unor evaluatori/autorități competente care să le confirme valoarea și să le extindă „autoritatea”. Adesea și în organizațiile noastre există persoane cu competențe multiple, care nu sunt cunoscute și valorificate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de la modalitățile de atingere a acestora, de la calea de urmat pentru a atinge aceleași scopuri. Thomas (1976, apud M. Vlăsceanu, 1993, p. 200) propune cinci stiluri de abordare a conflictului: evitarea; compromisul; competiția; adaptarea; colaborarea. Evitarea presupune ignorarea conflictului cu speranța că va evolua într-un mod pozitiv sau va dispărea. Este o abordare specifică situațiilor în care costurile estimate pentru conflict sunt mai mari decât beneficiile, așa că nu este rentabil să declanșăm o confruntare. Principiul, adesea benefic, „timpul le rezolvă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
moartea care survine asupra vieții și moartea care desemnează faptul de a nu se fi născut niciodată. Încerc să mă ajung din urmă. Eu, cel ce sunt, încerc să ajung din urmă acel "eu" care aș fi putut fi, în speranța că mai pot fi încă. Vreau să-mi trăiesc încă una din posibilitățile de-a fi. Limbajul este baza societății. Limba este ceea ce se formează și durează numai în raporturile dintre oameni. Un om poate dori să-i anuleze pe
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
demonstrăm că mai toate atributele pe care le foloseam până acum pentru Divinitate își găsesc aplicabilitatea în relația noastră cu semenii (chiar dacă nu în sensul lor tare; dar cine mai are timp să observe). Aprobăm căutarea lui cel mai cu speranța intimă că ne vom dovedi și noi cumva, cândva, apartenența la el, că vom fi și noi premiați sau, cel puțin, vom fi în preajma celor premiați. Consider că, în principiu, premiile instituie valori (de fapt le certifică); într-o epocă
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
parte a sensului existenței proprii, uneori singurul sens. Putem spune în acest context că nevoia de sens ucide. Dintr-o perspectivă pragmatică putem vorbi de domenii în care absența credinței se dovedește eficientă; spre exemplu, în domeniul medicinii. Lipsindu-le speranța în veșnicie, oamenii sunt mult mai dispuși să investească timp și bani pentru prelungirea propriei vieți. Acesta este unul din motivele pentru care medicii nu sunt deosebit de prețuiți în societățile religioase sau pretins religioase. În această epocă marcată de identificarea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
pe cele voluntare) ale suferinzilor de variate boli, constituite în vederea apărării bolii lor, datorate, poate, și meschinului (dar firescului) sentiment de ușurare a suferinței când vezi și pe alții suferind de aceeași boală. E și ceva magic aici, legat de speranța inconștientă a diluării bolii, a răului care te afectează. Idealul de în-sine sub care ni se constituie trecutul îl vedem deseori sub chipul unei statui. O formă contemporană de nemurire: prin statuia noastră. Utilizarea cotidiană a limbajului creează structuri (să
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
arată de fapt dominația pe care știința o exercită asupra acestei societăți, datorită faptului că progresul îl înțelegem ca venind din partea științelor; ele merg de la puțin la tot mai mult, iar din punctul lor de vedere viitorul este plin de speranță. Ceea ce indică faptul că speranța în viitor (pe lumea aceasta, altfel fiind vorba de religie) este o dovadă a măsurii în care spiritul științific ne domină existența, constituind (sau contaminând) unul din proiectele noastre fundamentale. Un criteriu după care trebuie
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]