3,335 matches
-
ale acestui fapt pentru eroul născut cu numele predestinat de Adam Appleby (apple însemnând măr). Acesta are deja trei copii și, pentru moment, cartea îl scapă de un al patrulea, întrucât ultima pagină curmă așteptarea (nesfârșită) de o zi întreagă, spulberă disperarea ambilor soți, anunțând că nevasta nu e însărcinată. Adam reflectează, Literatura se ocupă de sex dar nu și de copii. În viață e pe dos... Adam pleacă dis de dimineață de acasă pentru a merge să lucreze la teza
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și-mi scaldă plânsul fața; În desfătare sub amar m-aplec; Ce am rămâne însă toate trec; Mă ofilesc și îmi redau verdeața. Astfel se joacă Amoru-n veci cu mine, Și când durerea pare că m-a frânt , Deodată piere, spulberată-n vânt. Dar când mă-cred în bucurii depline Și ceasului dorit în culme sunt, Recad în jalea primelor suspine. * De-ndată ce lumina mi se stinge Și-mi aflu tihna în sfârșit, în pat, Biet sufletu-mi, de tine
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
aspect Distrugerea Samariei în anul 721 î.C. și apoi cea a Ierusalimului în anul 586 î.C. au fost evenimente dramatice și traumatice. Mulți „și-au pierdut credința”, s-ar spune astăzi, sau cel puțin și-au văzut speranțele spulberate de un Dumnezeu care părea că și-a abandonat poporul la o tristă soartă. Conform unui text din Ezechiel (37,11), mulți dintre deportați erau foarte descurajați și spuneau: „Ni s-au uscat oasele, speranța noastră este distrusă, suntem pierduți
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
își face intrarea în istorie sub forma marelui dezvăț. El pune la îndoială totul și respinge orice proiect care l-a precedat. El teoretizează marea ruptură și cuvântul „critică“ este cel mai des invocat. El este romantic și înnoitor și spulberă orice certitudine născută înaintea lui. Singurul lucru pe care comunismul nu-l pune la îndoială este proiectul propriu. De aceea comunismul se instalează dintr-odată în prostia ca încremenire în proiect. „Autocritica“ nu este aici decât căința fățarnică impusă celui
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
cităm pe Maiorescu, rămînea o "formă fără fond". Cum spunea Iorga, democrația nu era "organic" bazată pe tradițiile țării. Nu exista nici un precedent istoric de democrație în România. Prima ei încercare, criza, și fluxul în plină creștere al fascismului au spulberat-o. România nu avea o burghezie autohtonă, nici un standard viabil de contracarare a demagogiei politice, nici un nivel educațional care să ajute electoratul să înțeleagă alternativele; în sfîrșit, nu exista nici o experiență de autoguvernare. Nu trebuie să ne surprindă că noile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
scria el. Ce perspective avea România? Să o ia spre stînga sau spre extrema stîngă? Filosofia lui Iorga se rezuma la sămănătorism. El numea fondarea Internaționalei a III-a drept un "experiment inutil"67. Prosperitatea socialistă din anii postbelici se spulberase între timp; aceasta nu mai era în veci în stare să mobilizeze masele de români; socialiștii democrați din țările Lumii a Treia (mai ales din țările balcanice) nu avuseseră niciodată o șansă reală. Problemele erau prea urgente ca să poată fi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
promisiunea lui Iorga. Procesul nu a putut demara. Marile comunități evreiești din Transilvania, Bucovina sau Basarabia dădeau din umeri: "Doar v-am spus! Nu trebuie să ne așteptăm la nimic din partea românilor!" Iar în anii '30, speranța evreilor se va spulbera definitiv. Evreii s-au retras în cadrul Kahal-ului, Comunitatea evreiască, și s-au refugiat în religie. "Falansterul evreiesc, ca și cel armean, sălășluiește în interiorul religiei", remarca Iorga 127. Majoritatea evreilor români s-au închis în interiorul ghetourilor lor și au continuat să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și lăcomiei în care erau implicate înalte oficialități ale guvernului Național-Țărănesc. Iorga a sugerat că pînă și Maniu trebuie să fi fost implicat, dar acest lucru nu a fost dovedit niciodată. Toate acestea se adăugau unui efect demoralizator care a spulberat pînă și acea slabă credință în democrație care mai rămăsese. Comunismul sovietic nu a fost niciodată atît de popular ca în anii '30. Aceasta ar putea fi adevărat pentru Occident, care era mult mai departe de stalinism decît România și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ne aflăm în fața realității asigurărilor de "25 de ani de pace" și de "respectare a granițelor" ale lui Hitler". Încheia afirmînd că "tratatele au la Berlin valoarea unei bucăți de hîrtie". Odată cu ocuparea ținutului Rinului, credibilitatea Micii Antante s-a spulberat, iar sistemele defensive ale Franței (și ale României) au fost măturate. Primul ministru al Angliei, Stanley Baldwin, citise însă și el Mein Kampf și comenta: "Dacă Hitler o ia spre est, asta n-o să-mi frîngă inima"115. Politica aceasta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să se asimileze și să fie loiali față de România. Numai că tocmai în privința asimilării și a loialității evreilor față de România nu prea mergeau bine lucrurile. Și aceasta nu numai din vina evreilor. Toate speranțele nutrite o dată cu nașterea României Mari se spulberaseră deja prin 1937. Ele au fost înlocuite de isteria "mărșăluirii", care constituia ultima picătură a unei chestiuni evreiești extrem de grave. Forțe puternice dinăuntru și din afară au transformat problema aceasta într-o obsesie națională, fără să ofere nici o soluție constructivă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lucru. Sămănătorismul era de neconceput pentru mentalitatea evreiască a celor care făceau parte din "Legămîntul de colonizare", iar în regiunea respectivă se aflau foarte mulți evrei. În cele din urmă, pe la sfîrșitul anilor '30, persecuțiile brutale din perioada aceasta au spulberat speranțele lui Iorga în privința asimilării evreilor. În disperarea lor, aceștia își căutau adesea salvarea peste graniță, în sionism (chiar și în comunism) și în intervențiile străine (occidentale) în favoarea lor. Iorga era împotriva sionismului, văzînd în el un obstacol în calea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
18 N. Iorga, Histoire des relations russo-roumains, Iași, 1917. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial chiar și iluziile slave se vor risipi. Nici un popor slav nu a fost atît de prorus ca muntenegrenii. Dar și speranțele lor au fost spulberate în 1948. Vezi Milovan Djilas, Conversations with Stalin, New York, 1962, passim 19 N. Iorga, op. cit., passim 20 N. Iorga, Răsboiul pentru independența României (acțiuni diplomatice și stări de spirit), București, 1927, passim, și Correspondance diplomatique roumaine sous le roi Charles
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sau Haga se puteau Întoarce de la Londra și revendica autoritatea legitimă la care au fost forțați să renunțe În 1940. Dar foștii lideri de la București și Sofia, Varșovia, Budapesta și chiar de la Praga nu aveau nici un viitor: universul lor fusese spulberat de violența transformatoare a naziștilor. O nouă ordine trebuia să Înlocuiască trecutul irecuperabil, iar configurația ei politică era Încă un mister. IItc "II" Răsplatatc "Răsplata" Belgienii, francezii și olandezii au ajuns să creadă În timpul războiului că datoria lor patriotică este
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Noul și modernul fuseseră destul În vogă În perioada interbelică. Parlamentele și democrațiile fuseseră privite de mulți - și nu numai de fasciști și comuniști - drept decadente, stagnante, corupte și, În orice caz, necorespunzătoare misiunii statului modern. Războiul și ocupația au spulberat aceste iluzii - cel puțin pentru electorat, dacă nu și pentru intelectuali. În lumina crudă a păcii, compromisurile terne ale democrației constituționale au căpătat subit o strălucire nouă. Desigur, În 1945, cei mai mulți erau dornici de progres social și reînnoire, Însă numai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
economice din iarna anului 1947 s-au tradus În insatisfacția populației față de noua Republică. Într-un sondaj de opinie din 1 iulie 1947, 92% dintre cei intervievați considerau că În Franța lucrurile merg „rău sau destul de rău”. Meditând asupra entuziasmului spulberat din primii ani postbelici, laburistul Hugh Dalton, ministru de Finanțe britanic, nota În jurnalul său: „S-a sfârșit cu diminețile pline de speranță”. Omologul lui francez, André Philip, ministru socialist al Economiei Naționale, spunea același lucru, dar mai apăsat, Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mai de care mai nereușite existaseră În secolul al XIX-lea În Europa Centrală și de Vest, și chiar Înaintea primului război mondial se afirma ocazional, din idealism, că viitorul Europei stătea În unirea părților ei disparate. Războiul Însuși, În loc să spulbere asemenea viziuni optimiste, părea să le fi alimentat: după cum insista Aristide Briand, politician francez și entuziast autor de propuneri și pacte europene, venise timpul ca vechile rivalități să fie uitate, iar oamenii să gândească, să vorbească și să simtă ca
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de a distruge economiile lichide ale țăranilor și ale oamenilor de afaceri. În România a fost pusă În aplicare de două ori: În august 1947, cu obiectivul legitim de a pune capăt hiperinflației, și În ianuarie 1952, când le-a spulberat țăranilor economiile din ultimii patru ani (În care nu prea avuseseră pe ce cheltui banii). Ca și În URSS, În Estul sovietizat țărănimea era condamnată. Primele reforme la sate de după război distribuiseră parcele mici de teren unui număr mare de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
să se dezică de foștii săi prieteni. În public, el Încerca Încă să contrabalanseze critica onestă a stalinismului cu referințe „obiective” la rasismul american și alte fărădelegi din tabăra capitalistă. Dar procesul Rousset și mascaradele judiciare din Est i-au spulberat și ultimele iluzii. În carnetele personale, Camus nota: „Unul dintre regretele mele este că am cedat prea mult obiectivității. Obiectivitatea este uneori o simplă acomodare. Astăzi lucrurile sunt clare, și dacă ceva e concentraționar, trebuie să-i spunem pe nume
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În Singapore În februarie 1942 era o umilință pe care Imperiul Britanic din Asia nu a șters-o niciodată. Chiar dacă forțele britanice au reușit să Împiedice căderea Birmaniei (și, ca urmare, a Indiei) În mâinile japonezilor, mitul invincibilității europene fusese spulberat pentru totdeauna. După 1945, puterile coloniale din Asia vor fi supuse unei presiuni crescânde pentru a renunța la pretențiile tradiționale. Consecințele au fost traumatice Îndeosebi pentru Olanda, cea mai veche putere colonială din regiune. Indiile Orientale olandeze și compania de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
oricum să intre În Ungaria și să restabilească ordinea; singura problemă era cine va avea onoarea de a colabora cu ea. șovăielile lui Kádár, pus acum În situația de a-i trăda pe Nagy și pe conaționalii săi, au fost spulberate de insistențele lui Hrușciov că sovieticii Își recunoșteau greșeala făcută prin instalarea lui Gerõ În iulie. Această eroare nu avea să se mai repete după reinstaurarea ordinii la Budapesta. Hrușciov a pornit apoi spre București pentru a se Întâlni cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
reformei și reînnoirii poststaliniste: sacrificându-l pe Stalin pentru a conserva iluzia purității revoluționare leniniste, Hrușciov le oferise membrilor de partid și tovarășilor de drum progresiști un mit de care se puteau agăța. Însă lupta de stradă disperată din Budapesta spulberase orice iluzii despre acest nou model „reformat” sovietic. Încă o dată se demonstrase limpede că autoritatea comunistă nu are alt sprijin decât țeava de tun a tancului. Restul era dialectică. Partidele comuniste din Vest au Început să piardă aderenți. Potrivit unor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
apologeți nereformați ai leninismului au rămas atașați de trecut; dar, de la Paris la Berlin, o nouă generație de progresiști occidentali căutau consolare și exemplu În afara Europei, În aspirațiile și frământările viitoarei Lumi a Treia. și În Europa de Est iluziile au fost spulberate. După cum relata un diplomat britanic din Budapesta la 31 octombrie, la apogeul primei serii de lupte: „Este aproape un miracol că poporul maghiar a Înfruntat și respins acest asalt diabolic. Ei nu vor uita și nu vor ierta niciodată”. Însă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
grija slujbei și a salariului 17. În Est, mesajul anilor ’60 a fost că nimic nu se putea face „În interiorul sistemului”; nici În Vest nu exista o alegere mai bună. De ambele părți ale Cortinei de Fier, iluziile au fost spulberate. Numai cei cu adevărat radicali și-au menținut decizia de a rămâne În afara consensului politic - angajament care, În Germania și Italia, ca și În Statele Unite și America Latină, i-a Împins la clandestinitate, violență și crimă. Pe termen scurt, realizările practice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ani, țara ar fi fost de nerecunoscut: nu semăna nici cu Anglia din trecut, nici cu Europa din prezent. și Franța s-a schimbat dramatic În acești ani, suportând consecințe asemănătoare. Dar dacă În Marea Britanie premisele consensului postbelic au fost spulberate de o revoluție de dreapta, În Franța, șabloanele politice au fost alterate de renașterea și transformarea stângii necomuniste. Ani buni, politica franceză s-a rezumat la două tentații paralele și opuse: la stânga comuniștii, la dreapta gaulliștii. Aliate cu formațiuni mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Plutind În derivă, autoritățile oscilau Între gesturi de bune intenții și amenințări: Înlocuirea miniștrilor, refuzul oricăror planuri de negociere, promisiuni de schimbare economică, amenințarea că vor Închide șantierele navale din Gdañsk. Încrederea populației În stat, câtă mai rămăsese, s-a spulberat. Pe 18 decembrie 1988, la doar o săptămână după discursul epocal ținut de Gorbaciov la ONU (o coincidență, Într-adevăr, dar una plină de semnificații), la Varșovia s-a constituit un Comitet Cetățenesc al Solidarității care avea sarcina de a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]