10,831 matches
-
un mod eficient, un program școlar de profilaxie. G.M. Gazda, de exemplu, consideră că educația stă la baza prevenirii abuzului, datorită faptului că indivizii și, în mod special, adolescenții învață principii de viață și alternative sănătoase de a face față stresului și presiunii de grup (Gazda, 1984, p. 187). Unul dintre cele mai complexe studii în domeniul prevenirii alcoolismului și consumului de droguri din rândul tinerilor remarcă o scădere a frecvenței alcoolismului, fumatului și consumului de marijuana chiar și după șase
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
căror familie există cel puțin un părinte alcoolic. Scorurile la CAST oferă o imagine asupra atitudinilor, sentimentelor, percepțiilor și experiențelor copiilor/adolescenților relaționate cu comportamentul alcoolic al unuia sau al ambilor părinți (Lease, Yanico, 1995). Mai precis, este vorba despre stresul psihologic, expunerea la violența domestică a copiilor și percepția acestora asupra relației maritale discordante asociate alcoolismului părinților, precum și despre încercările de a controla comportamentul parental și de a scăpa de situația stresantă provocată de alcoolismul unuia sau al ambilor părinți
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
fi atins printr-o alimentație adecvată care să cuprindă calitativ și cantitativ substanțele nutritive necesare pentru susținerea stilurilor specifice de viață, prin exerciții și mișcări fizice susținute și prin asigurarea unor perioade de odihnă, necesare refacerii organismului (somn, relaxare, managementul stresului etc.). Dimensiunea emoțională a stării de sănătate include gradul în care o persoană este capabilă să facă față stresului, să rămână flexibilă și să adopte compromisuri în situații conflictuale. Ceea ce simte o persoană în relație cu familia și prietenii săi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de viață, prin exerciții și mișcări fizice susținute și prin asigurarea unor perioade de odihnă, necesare refacerii organismului (somn, relaxare, managementul stresului etc.). Dimensiunea emoțională a stării de sănătate include gradul în care o persoană este capabilă să facă față stresului, să rămână flexibilă și să adopte compromisuri în situații conflictuale. Ceea ce simte o persoană în relație cu familia și prietenii săi, cu scopurile și ambițiile din viața sa, cu situațiile din viața de zi cu zi apare ca fiind relaționat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a-i ajuta pe alții. Mulți oameni caută o înțelegere mai profundă a ceea ce reprezintă viața. O explicație pentru reînnoirea interesului pentru dimensiunea spirituală a sănătății provine de la valorizarea sa ca resursă în perioadele în care o persoană experimentează un stres personal. Cultivând latura spirituală a vieții sale, o persoană poate descoperi modalități mai eficiente de a se integra mai bine în acest univers. Ea poate dezvolta sănătatea sa spirituală într-o varietate de modalități: deschiderea către noi experiențe relaționate cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
dependență (prin ceea ce se face): fumatul, consumul excesiv de alcool și/sau droguri, alimentația nesănătoasă sau comportamentele cu grad mare de risc (prin ceea ce nu se face): lipsa activității și a exercițiilor fizice, practicarea sexului neprotejat, nepurtarea centurii de siguranță etc. Stresul și adaptarea la stres sunt factori comportamentali importanți atât în menținerea stării de sănătate, cât și în combaterea bolilor și a cauzelor acestora. Alți factori psihosociali sunt reprezentați de statusul socioeconomic (ocupație, instruire, venit), rețeaua socială și suportul social (familia
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
face): fumatul, consumul excesiv de alcool și/sau droguri, alimentația nesănătoasă sau comportamentele cu grad mare de risc (prin ceea ce nu se face): lipsa activității și a exercițiilor fizice, practicarea sexului neprotejat, nepurtarea centurii de siguranță etc. Stresul și adaptarea la stres sunt factori comportamentali importanți atât în menținerea stării de sănătate, cât și în combaterea bolilor și a cauzelor acestora. Alți factori psihosociali sunt reprezentați de statusul socioeconomic (ocupație, instruire, venit), rețeaua socială și suportul social (familia, prietenii, colegii etc.), factorii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și un membru al rețelei acesteia. Principalele surse ale suportului social sunt familia, prietenii, colegii, vecinii sau grupurile și organizațiile de suport comunitare. Oamenii care au legături sociale puternice (familiale, de prietenie, de vecinătate și colegiale) tind să facă față stresului mai bine. Ei tind de asemenea să fie mai fericiți, mai sănătoși și să trăiască mai mult. Figura 2. „Convoiul de suport social” Sursa: Kahn, Antonucci, 1980 apud Orford, 1998, p. 115. În rândul surselor de suport social, familia este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pot oferi, de asemenea, o fundație puternică a iubirii și acceptării de care are nevoie o persoană pentru a face față stresorilor vieții de zi cu zi. Pentru că ele se află întotdeauna în schimbare, dezvoltare și evoluție, toate familiile experimentează stresul la un moment dat. Schimbări majore în dinamica familiei, cum ar fi boala, moartea, divorțul sau schimbarea domiciliului, pot slăbi fundația unei familii. Familia reprezintă cadrul optim în care copiii cresc, ea fiind cea care se constituie în principala resursă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
familie. Prietenii se implică în activitățile comune de timp liber și discută mult. Colegii cooperează și se ajută unul pe altul în timpul serviciului și se angajează, de asemenea, într-o mulțime de conversații. Aceste relații au beneficii pentru sănătate, chiar dacă stresul este prezent sau nu. Prietenii aduc beneficii sănătății, chiar dacă nu așa de mult ca familia. Aceasta este relevant în special pentru vârstnici, mulți dintre cei care au pierdut alte relații, dar și pentru tineri, studenți, în special dacă relațiile cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
relațiile cu prietenii sunt apropiate, plăcute și implică autodezvăluire (Reis et al., 1984). A avea o rețea de siguranță de prieteni la care să poți apela în caz de nevoie poate crește capacitatea unei persoane de a se adapta la stres și la provocările vieții. A te bucura de compania altor persoane poate face viața mai plăcută. Argyle (1992) a văzut că stresorii de la locul de muncă reprezintă o importantă sursă de îmbolnăvire. Oricum, aceste efecte sunt drastic reduse sau abolite
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
prețuirii, admirației și respectului pentru celălalt, contribuind la amplificarea prețuirii de sine a persoanei (Zani, 2003). Există unele date conform cărora aceste tipuri de suport trebuie să fie oferite în această ordine corespunzător celor trei faze ale unei perioade de stres: criza, tranziția și deficitul (de exemplu, șomajul sau doliul) (Orford, 1998). Dată fiind importanța sincronizării dintre suportul social și etapa evenimentului stresant (criza, tranziția sau faza cronică/finală), iată câteva funcții particulare ale suportului social importante în diferite momente: suport
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cronice) alături de suportul emoțional din partea familiei. Suportul social și starea de sănătate: interelații Cum influențează suportul social starea de sănătate? Responsabil pentru aceasta este mai mult decât un singur proces. Starea de sănătate a oamenilor care experimentează niveluri ridicate de stres variază în funcție de nivelul de suport primit sau de acces la suportul social. În prezent există multe studii care investighează suportul social, numărul lor fiind în creștere începând cu momentul în care Organizația Mondială a Sănătății a stabilit că prezența unei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
conceptualizare și măsurare a suportului social din studiile de cercetare, literatura și perspectivele sunt din ce în ce mai complexe în ceea ce privește intenția de a determina dacă suportul social are un impact direct asupra stării de sănătate sau doar de tampon al efectelor negative ale stresului asupra stării de sănătate. Care sunt ipotezele interpretative asupra posibilelor raporturi cauzale ce leagă suportul social de menținerea sau degradarea stării de sănătate fizică și psihică? Cercetătorii ce au încercat să ofere răspunsuri la această întrebare se află pe poziții
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și psihică? Cercetătorii ce au încercat să ofere răspunsuri la această întrebare se află pe poziții diverse: unii consideră că există o relație directă între suportul social și bunăstarea individuală, în timp ce alții consideră suportul social ca fiind un moderator al stresului. Fie prin efecte protecționiste directe, fie prin amortizarea consecințelor adverse ale stresului vieții, suportul social este asociat cu o probabilitate scăzută de apariție a tulburărilor de dezvoltare și fiziologice (figura 3). SHAPE \* MERGEFORMAT SHAPE \* MERGEFORMAT Sursa: Cohen, Wills, 1985, apud
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
se află pe poziții diverse: unii consideră că există o relație directă între suportul social și bunăstarea individuală, în timp ce alții consideră suportul social ca fiind un moderator al stresului. Fie prin efecte protecționiste directe, fie prin amortizarea consecințelor adverse ale stresului vieții, suportul social este asociat cu o probabilitate scăzută de apariție a tulburărilor de dezvoltare și fiziologice (figura 3). SHAPE \* MERGEFORMAT SHAPE \* MERGEFORMAT Sursa: Cohen, Wills, 1985, apud Orford Jim, 1998, p. 136. Figura 3. Efectele suportului social asupra stării
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
apud Orford Jim, 1998, p. 136. Figura 3. Efectele suportului social asupra stării de sănătate Efectele benefice ale suportului social asupra sănătății au fost descrise în termenii a două modele: un model al efectului principal și un model al moderării stresului. Efectul principal al suportului social asupra stării de sănătate este independent de nivelul de stres ce acționează asupra individului. Acesta apare ca un rezultat al percepției că alții vor oferi ajutor atunci când va apărea un eveniment stresant sau ca rezultat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Efectele benefice ale suportului social asupra sănătății au fost descrise în termenii a două modele: un model al efectului principal și un model al moderării stresului. Efectul principal al suportului social asupra stării de sănătate este independent de nivelul de stres ce acționează asupra individului. Acesta apare ca un rezultat al percepției că alții vor oferi ajutor atunci când va apărea un eveniment stresant sau ca rezultat al integrării unui membru într-o rețea socială. Modelul efectului principal al suportului social propune
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sau ca rezultat al integrării unui membru într-o rețea socială. Modelul efectului principal al suportului social propune ca argument faptul că suportul social are un efect benefic asupra sănătății, indiferent dacă indivizii experimentează sau nu situații și stări de stres. Cercetătorii au realizat studii care au încercat să evidențieze asocierea dintre efectele pe care suportul social le are asupra stării de sănătate. Astfel, efectul direct al suportului social asupra stării de sănătate a fost pus în evidență în 1979 de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în general, efectul suportului social asupra sănătății este mai puternic la femei comparativ cu bărbații, atunci când sursa suportului este familia sau prietenii, suportul emoțional este funcția centrală a suportului și este mai puternic când oamenii se află în situație de stres. Alte studii au constatat că suportul social conduce la mai puține complicații în timpul sarcinii, o incidență mai scăzută la cancer și la artrite și colesterol crescut printre muncitorii care-și pierd slujbele. Cohen și McKay afirmau în 1984 că în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
artrite și colesterol crescut printre muncitorii care-și pierd slujbele. Cohen și McKay afirmau în 1984 că în special studiile legate de rețelele de prieteni au constatat un efect principal al suportului social care operează indiferent dacă există sau nu stres (Argyle, 1992). Conform acestui model, suportul social acționează pozitiv asupra stării de sănătate a unei persoane, producând un „efect primar” ce presupune că principiile active ale suportului, inerente diferitelor funcții și surse din care provine suportul social, au o funcție de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
din care provine suportul social, au o funcție de protecție asupra sănătății, indiferent dacă există sau nu evenimente stresante. Thoits, în 1985, afirma că lipsa de suport reprezintă o situație de risc potențial patogenă, chiar și în condiții de lipsă a stresului (apud Zani, Palmonari, 2003, p 77). Nevoile specifice ale indivizilor pot fi, de asemenea, mediate de efectele benefice ale suportului social. Orth-Gomer și Johnson (1987) afirmă că datele epidemiologice sugerează că un număr minim de contacte sociale sunt necesare pentru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
considerat că suportul social poate acționa ca un tampon în calea diverșilor stresori din mediu și că poate reduce susceptibilitatea la îmbolnăvire, cele mai multe date indicând totuși un rol direct al suportului social asupra stării de sănătate. Efectul de amortizare a stresului apare prin diminuarea influenței nocive potențiale a stresului, iar acolo unde nu există stres, conform acestui model explicativ, suportul social nu are nici un efect. Acest lucru este argumentat plecându-se de la faptul că suportul este un beneficiu capabil să intervină
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
tampon în calea diverșilor stresori din mediu și că poate reduce susceptibilitatea la îmbolnăvire, cele mai multe date indicând totuși un rol direct al suportului social asupra stării de sănătate. Efectul de amortizare a stresului apare prin diminuarea influenței nocive potențiale a stresului, iar acolo unde nu există stres, conform acestui model explicativ, suportul social nu are nici un efect. Acest lucru este argumentat plecându-se de la faptul că suportul este un beneficiu capabil să intervină în redefinirea suferinței, să crească abilitatea persoanei de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
mediu și că poate reduce susceptibilitatea la îmbolnăvire, cele mai multe date indicând totuși un rol direct al suportului social asupra stării de sănătate. Efectul de amortizare a stresului apare prin diminuarea influenței nocive potențiale a stresului, iar acolo unde nu există stres, conform acestui model explicativ, suportul social nu are nici un efect. Acest lucru este argumentat plecându-se de la faptul că suportul este un beneficiu capabil să intervină în redefinirea suferinței, să crească abilitatea persoanei de a face față situației și să
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]