11,661 matches
-
și Japonia proporția lor pare să treacă de 50% (unele statistici oferă proporții chiar mai ridicole!), astfel încât numărul consumatorilor este mare și are o tendință de creștere accelerată. Această tendință este accentuată de numeroase alte elemente de natură obiectivă sau subiectivă. Proporția copiilor cu deficiențe de vedere este în creștere, ca și numărul celor ce au posibilitatea economică să își corecteze acest defect. De asemenea, transformarea ochelarilor - mai exact, a ramelor - în obiecte de modă introduce un factor de multiplicare a
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
din Peste mări și țări. Timorat oarecum, memorialistul s-a cenzurat sever, mărginindu-se să comunice doar expansiunile ce convin turistului comun, de unde impresia de literaturizare. Și apelul masiv la opiniile experților în istoria artei și în arheologie ascunde reacția subiectivă. Totuși, pe alocuri, aceasta răzbate la suprafață, mai ales în fața stihiilor naturii și a genunii timpului, devenind mai frecventă în partea a doua a călătoriei, unde se renunță la călăuzele prestigioase. Mai atent la mișcările interioare iscate de contemplarea peisajului
CONDIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286359_a_287688]
-
Tinerii noștri bunici (1967), structurat în patru părți (Pastorala, Traversarea prin sărituri, Tinerii noștri bunici și Viața de cuvinte) care sunt variațiuni pe o temă comună, ficțiunea și confesiunea se confundă. Sobră, expresivă și vag sentimentală, scrierea conservă atmosfera, percepută subiectiv, a unui univers citadin-rural pauper, populat de ființe umile, dar nu lipsit de valori morale. Volumul de critică literară Despre poeți (1971) reunește comentarii scrise între anii 1964 și 1971 și publicate în „Gazeta literară”, „Ramuri”, „Scânteia tineretului”, „România liberă
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
de critică literară Despre poeți (1971) reunește comentarii scrise între anii 1964 și 1971 și publicate în „Gazeta literară”, „Ramuri”, „Scânteia tineretului”, „România liberă”, „Luceafărul”. Portrete-profil sau cronici referitoare la o carte anume, textele evaluează și definesc - din perspectivă declarat subiectivă - fie poeți contemporani importanți sau obscuri, fie pe unii din generații mai vechi (George Murnu, Dimitrie Stelaru). Sunt prezenți în volum autorii productivi ai anilor ’50-’70 (Mihai Beniuc, Șefan Aug. Doinaș, Nicolae Labiș, Mircea Ivănescu, Petre Stoica, Modest Morariu
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
disciplină pe care moralistul român o respinge categoric. În Amurgul gândurilor, C. este deja „un clasic al deznădejdii”. Reia temele (singurătatea, melancolia, mediocritatea filosofică, sinuciderea ca act religios, pedagogia incurabilului etc.) de la acest punct. Referințele rămân într-un plan general subiectiv. Aproape nici un amănunt nu poate fi aflat despre viața interioară a omului care scrie. El reprezintă doar un „eu” care își asumă un univers vid și el însuși se consideră un vid conștient, dacă se poate spune, de „viditatea” sa
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
al României postceaușiste. Și-a început eseistica în vecinătatea unor personalități precum Andrei Pleșu, Dan Hăulică, Gabriel Liiceanu și Răzvan Theodorescu, prin abordări de istoria picturii ce mascau mai mult sau mai puțin preocupări de istoria vieții religioase, fie accentuat subiectiv (De la portulan la vederea turistică), fie cu deschideri către istoria ideilor și mentalităților etno-spirituale (Primitivii picturii românești moderne, 1980, Mentalități culturale și forme artistice în epoca romano-bizantină (300-800), 1984, Scriere și oralitate în cultura antică, 1988). Deși în anii ’80
CORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]
-
C. nu crede în posibilitățile științifice ale interpretării, și prin aceasta el se apropie de criticii din generația lui, adversari (cu excepția lui Tudor Vianu) ai determinărilor riguroase. Respinge, în același timp, orice formă de impresionism, deoarece impresionismul ascunde o manifestare subiectivă și, lucru dovedit, subiectivismul poartă în pântecele lui arbitrariul, capriciul, labilitatea - păcatele capitale ale foiletonisticii. Cu un scepticism asemănător e primită și ideea criticii creatoare. Critica explică, reconstituie, judecă, se supune cu demnitate operei literare. Ea trebuie să poarte cu
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
lipsiți de spirit critic. „Să nu exagerăm”, zice într-un loc, domolind pe cei care, din admirație pentru scriitorul Caragiale, tind să sacralizeze pe revizorul școlar Caragiale. Rezultatul este o biografie obiectivă, atât cât poate fi obiectivă o interpretare totuși subiectivă a datelor. Mai corect ar fi să se spună „o viață posibilă” a lui I. L. Caragiale, ieșită din consultarea riguroasă a documentelor și întregită, acolo unde dovezile lipsesc, de intuiția criticului („îl vedem cu închipuirea”). Închipuirea nu merge, cu toate
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
social, determinismul e psihologic” (Panait Istrati). Drumul lui C. spre construcția monografică era netezit. Pledează în acest sens numeroasele referiri la Caragiale și, în special, cele cincizeci de fragmente critice consacrate lui Eminescu, privind aspecte ca: Mitul Luceafărului, Natura - valoare subiectivă, Romantismul lui Eminescu, Structura versului și sugestia verbală, Tehnica simfonică a poemului, Problema variantelor, Proza poetică, Succesiunea lui Eminescu și altele. Se gândea la o „monografie introductivă” despre Lucian Blaga, nerealizată nici aceasta, din lipsă de timp, și preconiza „o
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
subordonate judecății estetice de valoare, fundament și rațiune de existență ale tuturor celorlalte: „Valoarea critică a operei de artă este condiționată de complexitatea ei axiologică, de totalitatea valorilor pe care le înglobează, polarizându-le în jurul valorii estetice”. Combătând critica psihologizantă, „subiectivă”, C. scoate opera de artă de sub dominația gustului individual, care nu poate fi decât o expresie a accidentalului, și pledează pentru judecarea acesteia în funcție de propriile norme interioare, ce au o existență obiectivă; simpla emoție psihologică, prezentă în momentul lecturii în
COTRUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286452_a_287781]
-
durere semnificativ din punct de vedere clinic care cauzează suferință și afectează funcționarea. S-ar părea că ea este precipitată de factori psihosociali și că durerea nu se datorează patomimiei. Nivelul de durerea este greu de evaluat din cauza naturii sale subiective. La copii, situația devine și mai complexă din cauză că, la vârste fragede, nu se prea poate folosi autoevaluarea. Deși și copiii foarte mici pot fi conștienți de durere și pot să se rănească la început pe ei înșiși, iar apoi pe
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
furioasă și reacționează la ea agresiv. Acesta este un exemplu de reacție a unui copil la care debutul tulburării de conduită a fost precoce. reacție a unui copil la care debutul tulburării de conduită a fost tardiv. neajutorare învățată. atribuire subiectivă ostilă. Studiile sugerează că reunirea tinerilor cu probleme grave de comportament în grupuri de tratament poate: duce la rezultate pozitive semnificative. oferi mai multe ocazii de dezvoltare a abilităților sociale. asigura o mai bună empatie. oferi o ocazie de instruire
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
ei. Alt neam, altă vârstă. Noi trebuie să ne străduim pentru originalitatea noastră. Să devenim o ființă organică, nu paraziți și maimuțe.” B. publicase în reviste, înainte chiar de apariția volumului Plumb, un număr de poeme în proză, note epice subiective, iar mai târziu (1929) începe un roman liric, Cântec târziu. Pe toate acestea le publică sub un titlu comun: Bucăți de noapte (1926). În 1930 scoate al treilea volum de versuri, Cu voi..., apoi Comedii în fond (1936), Stanțe burgheze
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
postum îi apare ciclul Stanțe și versete (în „Viața românească”, septembrie 1961). În 1934 Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II” îi publică volumul antologic Poezii cu o prefață de Adrian Maniu. Toate scrierile lui B. (inclusiv articolele, însemnările subiective, prozele lirice, interviurile) vor fi tipărite, într-o ediție integrală, însoțită de desenele făcute de poet, în seria „Opere fundamentale” (2001), sub îngrijirea lui Mircea Coloșenco. Critica literară nu și-a dat seama de la început de dimensiunea reală a lirismului
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
este succesul acestora pe piața turistică? Cum se poziționează România pe piața turistică regională? Ce potențial are România pentru un turism durabil? Care sunt principalele forme ale turismului durabil, practicate în România? Motivația alegerii temei are rădăcini obiective, dar Și subiective. În primul rând, articolul lui Sharpley intitulat „Tourism and sustainable development: exploring the theoretical divide”, publicat în Journal of Sustainable Tourism în anul 2000, atrage atenția asupra unor diferențe care au apărut între conceptele de dezvoltare durabilă Și turism durabil
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
conține obiective legate de protecția mediului, turismul durabil nu alocă atenția necesară componentei de dezvoltare. (Sharpley, 2000: 14) Am încercat astfel, pe parcursul acestei lucrări, să restabilim conexiunea dintre dezvoltarea durabilă Și turismul durabil, identificând principalele asemănări dintre acestea. În ceea ce privește rădăcina subiectivă a motivației, aceasta este bazată pe convingerea personală a autorului în schimbarea paradigmei Și încercarea trasării unor cărări pentru cățărarea „Muntelui Sustenabilității, care este mult mai înalt decât Everestul” (Abott, Achbar, 2003). Aceste „cărări” pot fi de mai multe feluri
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
portrete, scene „de gen”, descrieri, istorie trăită, destine. Peste toate domnește un duh al evocării, dar memoria autorului nu e nostalgică și sentimentală, ci poezia ei, reală, vine din imprevizibile volute și salturi, într-o mișcare interioară firesc și echilibrat subiectivă, capabilă să alăture, nesilnic, desenul precis și culoarea, accentul ironic ori malițios și unda lucid lirică, nervul povestirii și informația istorică, anecdota și ideea. Reînvie sub pana lui Ion Ghica lumea unor timpuri apuse, mai îndepărtate sau mai apropiate de
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
populare în ultimii 150 de ani. Operă de pionierat, nu lipsită de lacune de informare, parțial explicabile prin inexistența în arhive și biblioteci a surselor documentare fundamentale și a monografiilor premergătoare, conținând clasificări și evaluări uneori discutabile și accente puternic subiective, Istoria folcloristicii românești este o carte de referință pentru toate sintezele ce vor urma. Pe o treaptă valorică apropiată se situează Mică enciclopedie a poveștilor românești (1976), „veritabil corpus de mitologie, credințe și artă” (N. Bot), una dintre puținele lucrări
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
alte dimensiuni ale prozei lui B. Mediul citadin, considerat, tot pe linie sămănătoristă, ca loc al dezagregării sufletești, îi prilejuiește comentarii moralizatoare. Intitulate „nuvele”, prozele sunt, de fapt, povestiri în care, la fel ca și în lirică, domină o tonalitate subiectivă. Ceea ce nu i-a reușit decât rareori în scrierile de ficțiune, B. izbutește în bună măsură prin memorialul Impresii de teatru din Ardeal (1908), unde sunt descrise plastic locuri și medii sociale, sunt portretizați oameni pe care autorul i-a
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
a fost de a face din „viața romanțată” a personajului o imagine a epocii și a lumii evreiești, retrasă într-un ghetou moral. El adoptă însă o formulă narativă hibridă, alternând sau amestecând cronica realistă a unui mediu cu textul subiectiv al lui Baruch, a cărui densitate pune în umbră teza. Realitatea ghetoului ajunge la cititor prin filtrul negativ al conștiinței personajului, dar câștigă o importantă încărcătură simbolică. Deși pare a se îndepărta de temele sale obsesive și de modelul expresionist
BENADOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285695_a_287024]
-
o stare de suflet modernă. Excesiv și în laude, și în respingeri, B.-P. dezlănțuie o salvă de reproșuri asupra literaturii autohtone. Elitistul e însă consecvent în opțiunea lui pentru poezia simbolistă. Oricum, când scrie, e mai rigid și mai subiectiv decât în critica orală, în care își risipea scăpărările de inteligență și malițiile, butadele enorme și sentințele autoritare. A compus, numai în franceză, și versuri (iscălind cu distincție căutată Alexandre Bogdan-Pitești, Alex de Pitești), publicate în „Literatorul”, „Țara”, „Revista orientală
BOGDAN-PITESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
Gourville Mémoires pour servir a l’histoire de France, depuis le XIII siècle jusqu’a la fin du XVIIIe, Paris, 1838, vol 5, Mémoires de Montglat p. 403 " Le roi fût tout ravi de șa mort.”. footnote> Desigur, Montglat este subiectiv deoarece tot el afirmă"Persecuțiile pe care le-am suferit în timpul cardinalului de Richelieu sfârșindu-se o dată cu viața sa, am crezut că trebuie să mă întorc la curte."<footnote idem, p. 405"La persécution que j’avois soufferte durant l
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Monsieur de Pontis: Qui a servi dans leș armées cinquante-six ans, sous leș Rois Henri IV, Louis XIII, Louis XIV, regală, Editat cu mențiunea"avec privilege du roi" Paris, p. 320"un grand politicien est mort" footnote>. De Pontis este subiectiv, ținând cont că era un apropiat al reginei mama și beneficia de favorurile cardinalului Mazarin. Singurul care consideră afirmația regelui ca fiind rece și nerecunoscătoare est de Pontis. În rest, toți istoricii și criticii literări consideră frază în discuție drept
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
reprezentate de zburătoare de pradă: Corbul, Brehnacea (bufnița), Șoimul, Uliul, Coroiul etc. Există însă și „Dobitoc supus” și „Pasăre supusă” (prin ambele subînțelegându-se țărănimea). Realitatea istorică, în datele ei exacte, nu mai interesează, întrucât totul este redimensionat potrivit libertăților subiective ale ficțiunii. În prima parte a romanului, se istorisește importantul eveniment al adunării patrupedelor și păsărilor pentru alegerea unui domnitor în țara patrupedelor. Sunt puse în lumină, marcat hiperbolizate, moravurile politice balcanice care viciază atmosfera. Personajele se tem de o
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
Și cerul nocturn de deasupra Atlantidei era luminat de cometă și de zeppelinele germane, azurul răcoros al zilei se umplea de țârâitul regulat al unui monoplan: un oarecare Louis Blériot traversa Canalul Mânecii. Alegerea evenimentelor era mai mult sau mai puțin subiectivă. Succesiunea lor se supunea mai ales dorinței noastre febrile de a ști, întrebărilor noastre dezordonate. Dar, oricare ar fi fost importanța lor, nu făceau niciodată excepție de la regula generală: lustra care cădea din tavan în timpul reprezentației cu Faust la Operă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]