8,016 matches
-
pentru a strânge ceva bani. Dânsa veni cu alte două doamne, câte trei neinvitate. A propus de la început să facem o cher meză la Cișmigiu, unde să vindem industrie casnică germanilor; mai toate doamnele au refuzat, preferând o listă de subscriere. Insistența îi fu mare, făgăduind că ne va procura tot materialul gratuit. D-na Irina Butculescu a găsit soluția elegantă, observând că nu putem lua o hotărâre definitivă fără aprobarea reginei, președinta noastră. Vom scrie deci de urgență la Iași
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Frontului Național, care trebuia să regenereze România și să destindă urile. Parlamentul, toți funcționarii, toate instituțiile îi purtau ridicola uniformă. Se publicau regulamente, se amenințau cei care rezistau. Prin el armata era să fie echipată, înarmată. Se deschiseră liste de subscriere: înzestrarea națională adună 50 de miliarde, date obligatoriu din toate pungile, până și din cele mai sărace, de la toți funcționarii, din armată, din comune, de la societățile particulare, uzine etc., precum de zece ani timbrul aviației fusese impus pe toate facturile
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
tragere, o meta-circulație monetară folosită, dacă ne este îngăduită o analogie nediplomatică, mai curând așa cum un jucător folosește jetoanele. Drepturile speciale de tragere sunt schimbate pe valută din rezerva țării, rezultatul fiind că rezervele FMI, care derivă în principal din subscrierile unei cote-părți ale membrilor, nu sunt niciodată epuizate, deși compoziția lor variază în funcție de care sunt împrumuturile în așteptare. Țările plătesc înapoi împrumuturile prin recumpărarea propriei monede. În mod tradițional, fiecare tranșă de împrumut la FMI a rezultat în obligații din ce în ce mai
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
senzație a teatrului românesc. Am păstrat până acum aceste liste de subscripție pentru tipărirea Letopiseților, lansate spre sfârșitul anului 1913 prin Noua Revistă Română și cuprinzând sume de la 2 lei, dând dreptul la un volum, și până la 50 de lei, subscrieri unice, a revistei și a directorului ei. Cât de instructivă poate fi cercetarea după trecerea, uneori, numai a câteva zeci de ani a unei simple liste de bucate, a unui restaurant, a unui carnet de cheltuieli zilnice, a unor fac
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
noastre de azi, altele nici atât; unul din Paris, altul din Londra și altul din Charlottenburg; un „veteran din 1877“ și, cei mai numeroși, prietenii din redac ție sau de la Terasă ai scrii torului [printre care N.C. (Nae) Ionescu, cu o subscriere masivă pe atunci, de 20 de lei, dar nevărsați nici până azi!], câțiva zia riști, actori, parlamentari - și nici un scriitor din cei „ajunși“... (Printre acești scriitori „ajunși“ - la notorietate și cu situații respective - mai trăiau pe acea vreme (1913), și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
patruzeci de ani, Întâlnește pe colegul său C. Rădu les cu-Motru: — Scoți, mi se pare, o revistă, nu i așa? — Da, Noua Revistă Română. — Am citit ceva despre revista dumitale Într-o cronică re centă din Revue des Revues. Totalul subscrierilor a fost de 739 de lei, sumă care a Înles nit tipărirea cărții și a listelor de subscripție pe patru pagini mari și pe hârtie velină, costând, după cum mi-arată factura, 8 lei. [...] Letopiseți au fost gata pentru tipar În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Bălan, În iunie 1941 au fost internați ca ostatici în lagărul de la Caracal. președintele secției culturale - Mandy Rorlich; efor - Iosif Cornișteanu. Însă, cea mai dificilă situație, cu care s-a confruntat președintele girant al Comunității evreilor, a fost cea a subscrierilor evreilor la Împrumutul Reîntregirii, pentru care, se exercitau presiuni atât din partea Federației Uniunii Comunităților Evreiești din România, cât și din partea autoritățile locale și județene Potrivit datelor înaintate de Ministerul Finanțelor, Comunitatea evreilor din Dorohoi era impusă la subscriere cu o
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cea a subscrierilor evreilor la Împrumutul Reîntregirii, pentru care, se exercitau presiuni atât din partea Federației Uniunii Comunităților Evreiești din România, cât și din partea autoritățile locale și județene Potrivit datelor înaintate de Ministerul Finanțelor, Comunitatea evreilor din Dorohoi era impusă la subscriere cu o sumă de 14000000 lei, ceea ce depășea cu mult posibilitățile populației evreiești, în condițiile dislocării din localitățile de origine și a încetării multor activități economice. Comitetul organizat pentru subscrierile la Împrumutul reîntregirii și-a încetat activitatea la sfârșitul lunii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de Ministerul Finanțelor, Comunitatea evreilor din Dorohoi era impusă la subscriere cu o sumă de 14000000 lei, ceea ce depășea cu mult posibilitățile populației evreiești, în condițiile dislocării din localitățile de origine și a încetării multor activități economice. Comitetul organizat pentru subscrierile la Împrumutul reîntregirii și-a încetat activitatea la sfârșitul lunii iunie 1941, ca urmare a faptului că, mulți consilieri din comitet au fost internați ca ostatici. Pe de altă parte, internarea în lagăre a fruntașilor vieții economice, comercianți, mari proprietari
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a faptului că, mulți consilieri din comitet au fost internați ca ostatici. Pe de altă parte, internarea în lagăre a fruntașilor vieții economice, comercianți, mari proprietari sau industriași și meseriași, a făcut ca din cele 14000000 lei, sumă impusă pentru subscrieri pentru evreii din Dorohoi, să nu fie strânsă decât 7500000 lei. În această situație, președintele girant, Pincu Polak, se adresează Prefecturii județului, motivând neîndeplinirea subscrierilor și cerând ajutorul pentru readucerea în oraș a evreilor din conducerea comunității și a fruntașilor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
proprietari sau industriași și meseriași, a făcut ca din cele 14000000 lei, sumă impusă pentru subscrieri pentru evreii din Dorohoi, să nu fie strânsă decât 7500000 lei. În această situație, președintele girant, Pincu Polak, se adresează Prefecturii județului, motivând neîndeplinirea subscrierilor și cerând ajutorul pentru readucerea în oraș a evreilor din conducerea comunității și a fruntașilor vieții economice, de care depindea organizarea și îndeplinirea obligației de a subscrie la Împrumutul Reîntregirii. În răspunsul Prefecturii se preciza că problema nu intră în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
comunității și a fruntașilor vieții economice, de care depindea organizarea și îndeplinirea obligației de a subscrie la Împrumutul Reîntregirii. În răspunsul Prefecturii se preciza că problema nu intră în competența autorităților județene. În aceste condiții, preocupat să îndeplinească obligațiile privind subscrierea la Împrumutul reîntregirii, președintele girant al Comunității evreilor din Dorohoi, Pincu Polak, solicită intervenția Federației la autoritățile competente”, pentru readucerea în Dorohoi a evreilor „indispensabili pentru realizarea împrumutului în cele mai bune condiții. La sfârșitul lunii august 1941, evreii internați
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
nr.12160 din 18 august prin care, evreii erau obligați să subscrie la Împrumutul reîntregirii. Pentru evreii din Dorohoi era înscrisă suma de 14000000 lei, calculată după contribuția evreilor înscriși în matricolele fiscale. Instrucțiunile pentru constituirea unui comitet pentru organizarea subscrierilor la Împrumutul reîntregirii au fost trimise de Federație prin circulara nr.1060/1941. În conformitate cu aceste instrucțiuni, conducerea Comunității evreilor din Dorohoi a constituit un comitet pentru Împrumutul Reîntregirii, din care făceau parte: Isidor Abramovici președinte, Mendel Segal și Cezar Segal
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
reprezentanți comercianților, Surlich - reprezentantul industriașilor, Ianu Cojocaru, Avram Surtenberg, Casapu Aron Ițic, Daniel Araței, Șmil Araței, Avram Curs - reprezentanții meseriașilor. În septembrie 1941, președintele Comunității comunica Federație Uniunilor de Comunități Evreiești din România că s-a constituit comitetul pentru organizarea subscrierilor la Împrumutul Reîntregirii pe anul 1941, care și-a început activitatea pe 15 septembrie 1941. Se spune că s-a strâns doar suma de 7500000 lei, din cei 14000000 lei pentru că: dacă nu intervenea evacuarea populației evreiești compusă din comercianți
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
organizate la Craiova, Târgu-Jiu, Caracal Romanați, Calafat. Printre evreii internați în lagărele de muncă forțată au fost numeroși fruntași ai vieții economice din oraș, în special comercianți și industriași, dar și membri din conducerea comunității. Ca urmare, comitetul organizat pentru subscrierea la Împrumutul Reîntregirii și-a încetat lucrările. De altfel, la 22 august 1941, dr.Isac Axler, președintele Comunității cere Federației să intervină locului în drept pentru a face posibilă readucerea la Dorohoi a fruntașilor din conducerea Comunității, care au fost
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ei, pentru binele nostru, pentru binele tuturor. Împrumutul trebuie deci să aibă caracterul celei mai înalte manifestări patriotice. În adresele trimise Comunității, până la sfârșitul anului 1941, conducerea Federației insistă pe necesitatea ca, evreii din Dorohoi să facă un efort pentru subscriere la Împrumutul reîntregirii, „pentru a nu expune întreaga populație evreiască la suferințe greu de îndurat. Ca urmare, președintele interimar al Comunității, dr.Isac Axler, se adresează Federației cu explicația că, evreii cu stare materială care puteau subscrie au fost internați
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
reprezinte interesele colectivității evreiești în fața autorităților, dar în același timp, avea și atribuția de a organiza evreii, în conformitate cu dispozițiile guvernului român. La 20 ianuarie 1942, președintele Centralei evreilor din România, St.Streitman, comunică Comunității evreilor din Dorohoi, în legătură cu acțiunea de subscriere a evreilor la Împrumutul Reîntregirii, atenționând că „perioada expiră la sfârșitul lunii”. Se face precizarea că „răspunderea pentru situația nesatisfăcătoare a subscrierilor este din cele mai serioase pentru conducerea obștii evreiești și din cele mai grave pentru persoanele care nu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
20 ianuarie 1942, președintele Centralei evreilor din România, St.Streitman, comunică Comunității evreilor din Dorohoi, în legătură cu acțiunea de subscriere a evreilor la Împrumutul Reîntregirii, atenționând că „perioada expiră la sfârșitul lunii”. Se face precizarea că „răspunderea pentru situația nesatisfăcătoare a subscrierilor este din cele mai serioase pentru conducerea obștii evreiești și din cele mai grave pentru persoanele care nu și-au făcut datoria întreagă în aceste momente hotărâtoare pentru țară”. Se precizează că o comisie a Centralei va inspecta centrele urbane
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
mai grave pentru persoanele care nu și-au făcut datoria întreagă în aceste momente hotărâtoare pentru țară”. Se precizează că o comisie a Centralei va inspecta centrele urbane evreiești să stabilească răspunderile conducătorilor și ale contribuabililor recalcitranți. Se cere revizuirea subscrierilor pentru identificarea celor care nu au subscris și intensificarea acțiunii chiar pentru a depăși plafonul pus de fisc. Se cere lista persoanelor recalcitrante. Până la 1 februarie 1942 se cere situația subscrierilor făcută până la 31 ianuarie 1942. La 3 februarie 1942
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
răspunderile conducătorilor și ale contribuabililor recalcitranți. Se cere revizuirea subscrierilor pentru identificarea celor care nu au subscris și intensificarea acțiunii chiar pentru a depăși plafonul pus de fisc. Se cere lista persoanelor recalcitrante. Până la 1 februarie 1942 se cere situația subscrierilor făcută până la 31 ianuarie 1942. La 3 februarie 1942, președintele Zalman Solomon a telegrafiat că totalul subscrierilor făcute de evreii din Dorohoi este de 7092500 lei, suma cerută de fisc era de 14024000 lei. Această sumă nu poate fi atinsă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și intensificarea acțiunii chiar pentru a depăși plafonul pus de fisc. Se cere lista persoanelor recalcitrante. Până la 1 februarie 1942 se cere situația subscrierilor făcută până la 31 ianuarie 1942. La 3 februarie 1942, președintele Zalman Solomon a telegrafiat că totalul subscrierilor făcute de evreii din Dorohoi este de 7092500 lei, suma cerută de fisc era de 14024000 lei. Această sumă nu poate fi atinsă pentru că mai mult de jumătate din populația evreiască din localitate a fost evacuată/deportată și deci pusă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Haim Abramovici administratorul spitalului, Leon Zoler directorul liceului evreiesc. Internarea în lagăre a evreilor ostatici, în special a celor care făceau parte din conducerea Comunității, a creat dificultăți, atât în funcționarea principalelor instituții ale comunității, cât și în desfășurare a subscrierilor pentru Împrumutul Reîntregirii. Comitetul pentru organizarea subscrierilor la Împrumutul Reîntregirii și-a încetat activitatea pentru că membrii săi au fost internați în lagăre. De asemenea, arestarea ca ostatici a unor comercianți, proprietari și intelectuali a făcut ca evreii din Dorohoi să
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
liceului evreiesc. Internarea în lagăre a evreilor ostatici, în special a celor care făceau parte din conducerea Comunității, a creat dificultăți, atât în funcționarea principalelor instituții ale comunității, cât și în desfășurare a subscrierilor pentru Împrumutul Reîntregirii. Comitetul pentru organizarea subscrierilor la Împrumutul Reîntregirii și-a încetat activitatea pentru că membrii săi au fost internați în lagăre. De asemenea, arestarea ca ostatici a unor comercianți, proprietari și intelectuali a făcut ca evreii din Dorohoi să subscrie doar 7500000 lei, în condițiile în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
lei, în condițiile în care aveau obligația de 14000000 lei. De altfel, președintele Comunității, dr.Isac Axler, la 22 august 1941, se adresează Federației și cere intervenția pentru readucerea în Dorohoi a celor internați ca ostatici, ca fiind necesari pentru subscrierile la Împrumutul Reîntregirii. Evacuarea populației evreiești din comunele urbane și rurale din județul Dorohoi în orașul Dorohoi, reședință de județ, a început la 21 iunie 1941. Șeful Poliției Dorohoi, cpt.Munteanu, într-un raport din 21 iunie 1941 către Garnizoana
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
tineretul din Este. Motivațiile pe care le prezenta parohul erau valide. Spunea: «Patronatul a fost creat pentru tineretul din Este; construcția a fost începută din fondurile personale ale lui don Angelo Pelà, dar a fost răscumpărată de la faliment printr-o subscriere publică, făcută printre catolicii din Este; don Angelo Pelà era „proprietarul doar aparent și nu real“ al locului; proprietare erau parohiile, chiar dacă legal a fost întitulat lui don Angelo, ca fondator; în fine, moștenirea a fost legată de scopul continuării
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]