5,001 matches
-
religia tote mică) sunt perfect suprapuse și confundate”. Dincolo de aceste limite, sociologia religiilor propusă de Durkheim continuă să fie actuală și stimulativă pentru actualele cercetări sociologice ale faptului religios. I.2.2.2. Sacrul în viziunea lui Émile Durkheim O succintă și clară analiză a sacrului în viziunea unor antropologi și sociologi clasici (Durkheim, Mauss, Makarius, Girard, léVI-Bruhl, callois) o oferă Mario Pollo. cercetarea sociologică clasică a sacrului a pus un accent special pe ceea ce s-a numit ambiguitatea sacrului. Émile
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și laici). O opinie - unanimă în comunitățile budiste - cu privire la refuzarea pedepsei cu moartea vine în contradicție cu legislația laică a unor țări ce permit în anumite situații aplicarea acestei pedepse. în ceea ce privește contracepția, budismul are un punct de vedere clar și succint formulat. Dacă viața copilului începe în momentul concepției, atunci „metodele contraceptive sunt acceptate în măsura în care acestea nu pot fi considerate a ucide ceva ce încă nu există”. Avortul presupune uciderea unei ființe umane și, prin urmare, este respins (vezi și primul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
atenție „trecerea unui om al Bisericii - presupus că trăiește în afara «secolului» (în sensul cuvântului saeculum: lume) - în «stare seculară», adică la viața secolului (fie că părăsește sau nu preoția, dacă era preot)”. Peter Berger, un clasic al sociologiei religiilor, definește succint secularizarea ca fiind „procesul prin care sectoare ale societății și ale culturii sunt sustrase autorității instituțiilor și simbolurilor religioase”. SustrAgerea se cuantifică și prin „scăderea numărului de membri ai organizațiilor reli gioase...” care merg la Biserică. Același sociolog American a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
premisa de variabilitate spațială și de existență a unor corelații spațiale, măsurarea, stocarea și producerea de informații spațiale sunt extrem de importante. Problema care se pune în cunoaștere este de a obține informația dorită (importantă și utilizabilă) printr-o descriere succintă a diferitelor aspecte ale realității economice, sociale și de mediu, în condițiile confruntării cu un set mare de date spațiale, nonspațiale, calitative și cantitative, integrate într-o bază de date. Metodele statistice admit existența și importanța reprezentărilor numerice spațiale ale
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
premisa de variabilitate spațială și de existență a unor corelații spațiale, măsurarea, stocarea și producerea de informații spațiale sunt extrem de importante. Problema care se pune în cunoaștere este de a obține informația dorită (importantă și utilizabilă) printr-o descriere succintă a diferitelor aspecte ale realității economice, sociale și de mediu, în condițiile confruntării cu un set mare de date spațiale, nonspațiale, calitative și cantitative, integrate într-o bază de date. Caracterizarea dezvoltării durabile în profil regional se construiește pe identificarea
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
a României continuă conspirativ. Ungurii vor să mai facă un stat maghiar în inima României și să mute frontiera pe Carpați. Repet, avem nevoie de unitate și nu de fabricarea de dizidențe. Consider o datorie de suflet de a consemna succint, după puterile mele, și de a dezvălui fapte trăite, mărturii ale camarazilor mei, conspirații contra țării mele, al cărei viitor geme de amenințări. Nimic mai îngrozitor. Sfâșietor și dureros când, în zilele noastre, pe pământul românesc, se flutură alt drapel
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
seminariilor pedagogice, care adăugau dimensiunile psihopedagogică și de practică școlară unei pregătiri „de specialitate” inițiale. 1.Am prezentat această instituție în capitolul „Formarea profesorilor și reforma educației - o istorie mai veche decît veacul” (Antonesei, 2005, pp. 108-134). Toate investigațiile prezentate succint pînă acum ne-au oferit o imagine destul de clară a structurii „obiective” a proceselor de formare și perfecționare ale cadrelor didactice. Ne interesa însă și modul în care se raportau agenții implicați la respectivele procese. Prin urmare, investigația a continuat
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
inclusiv exemplele de cercetări aduse în discuție, ne permit să stabilim ceea ce am putea numi itinerarul cercetării, calea pe care aceasta trebuie s-o urmeze indiferent de tema educativă supusă investigației, deci cadrele generale, „scenariul” oricărei cercetări. Într-o formulare succintă, etapele parcurse în elaborarea unei cercetări pedagogice sînt următoarele: 1.alegerea, definirea temei de cercetare și trecerea în revistă a literaturii de specialitate; 2. formularea obiectivului și a ipotezelor cercetării; 3. stabilirea lotului de subiecți; 4. precizarea variabilelor și operaționalizarea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
se impune cu privire la aria de cuprindere a acestui capitol: el va acoperi prin conținutul său doar metodele, tehnicile și instrumentele de culegere a datelor. Excepție face analiza de conținut, o metodă de prelucrare a datelor calitative care va fi descrisă succint într-un subcapitol următor. Clasificarea de lucru pe care o propunem în prezentarea metodelor de culegere a datelor combină criterii ale clasificărilor amintite anterior, fără a uza însă de dimensiunea cantitativ/calitativ ce ar segmenta prezentarea unor metode și tehnici
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
sus și în jos. 4.2.3. Principii și condiții ale interpretării Pentru a spori șansele ca interpretările pe care le întreprind cercetătorii să fie corecte, metodologii au elaborat seturi de reguli ce trebuie respectate în demersurile de cercetare. Foarte succint, aceste reguli solicită: 1.să nu se pornească în interpretare de la prejudecăți sau idei preconcepute; 2.criteriile adoptate ca fundament în operațiile de clasare și analiză să fie sugerate de fapte, și nu de invenții teoretice apriorice; 3.concluziile să
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
obiectivelor și a ipotezelor cercetării; -alegerea designului de cercetare; -realizarea cercetării; -analiza datelor colectate în contextul cercetării; -interpretarea rezultatelor în raport cu literatura de specialitate; -elaborarea concluziilor și a implicațiilor rezultatelor pentru practica și/sau cercetarea educațională. Acest capitol descrie în manieră succintă structura unui raport de cercetare, cu precizarea că formatul și conținutul său sînt flexibile, permițînd adaptări în funcție de metodologia pentru care se optează și în raport cu publicul-țintă. Raportul de cercetare poate fi prezentat în contexte diverse, iar beneficiarii informațiilor se caracterizează prin
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
secțiuni poate fi ușurată prin respectarea următoarelor recomandări: -Dacă studiul este descriptiv și încercați mai degrabă să surprindeți fapte decît să căutați explicații, formulați ipotezele ca interogații. -Indicați importanța răspunsurilor la întrebările pe care le adresați în contextul studiului. -Prezentați succint ce alte piste, obiective și ipoteze au fost excluse și explicați decizia de a vă orienta spre anumite fațete ale problemei. 5.4. Prezentarea metodologiei de cercetare Această secțiune a raportului traduce în activități și opțiuni concrete studierea problemei vizate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
a datelor. Pe lîngă aceste detalii privind designul cercetării, cercetătorul trebuie să menționeze ce alternative de studiere a problemei a exclus și care sînt argumentele în favoarea realizării cercetării în forma propusă. Pentru elaborarea acestei secțiuni se recomandă: -definirea clară și succintă a principalelor concepte, fără a relua informațiile teoretice din secțiunile anterioare; -descrierea procedurii de eșantionare, cu accent pe detaliile relevante în explicarea ulterioară a rezultatelor și a implicațiilor cercetării; -prezentarea volumului eșantionului și argumentarea structurii acestuia (recomandare aplicabilă mai ales
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
Sintezele analitice - cărți ce cuprind lucrări științifice axate pe un anumit subiect care prezintă literatura privind tema respectivă pe o perioadă de timp, în formă sistematizată, evaluată și interpretată de autor. * Revistele periodice de specialitate - conțin lucrări originale care cuprind succint desfășurarea și rezultatele unei cercetări sau lucrări de sinteză pe o anumită temă. Datorită faptului că articolele de specialitate își pierd relativ repede actualitatea (în medie la 5 ani), consultarea revistelor se face de la ultimul număr spre cele anterioare. * Volumele
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
prezintă principiile acestei metode de creativitate. Se afișează la loc vizibil cele patru reguli de bază ale brainstormingului (în forma prezentată la pagina 159) iar liderul reamintește importanța lor. O ședința de brainstorming cuprinde șase etape: 1. enunțarea și prezentarea succintă a problemei; 2. reformulările problemei; 3. alegerea unei reformulări esențiale și notarea ei; 4. încălzirea; 5. brainstormingul propriu-zis; 6. cea mai fantezistă idee. Enunțarea și prezentarea succintă a problemei Liderul enunță problema. El însuși sau altă persoană pe care o
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
importanța lor. O ședința de brainstorming cuprinde șase etape: 1. enunțarea și prezentarea succintă a problemei; 2. reformulările problemei; 3. alegerea unei reformulări esențiale și notarea ei; 4. încălzirea; 5. brainstormingul propriu-zis; 6. cea mai fantezistă idee. Enunțarea și prezentarea succintă a problemei Liderul enunță problema. El însuși sau altă persoană pe care o cunoaște mai bine, va face o prezentare succintă a problemei și a necesității rezolvării ei. Este absolut necesar ca toți participanții la o ședință de brainstorming să
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
unei reformulări esențiale și notarea ei; 4. încălzirea; 5. brainstormingul propriu-zis; 6. cea mai fantezistă idee. Enunțarea și prezentarea succintă a problemei Liderul enunță problema. El însuși sau altă persoană pe care o cunoaște mai bine, va face o prezentare succintă a problemei și a necesității rezolvării ei. Este absolut necesar ca toți participanții la o ședință de brainstorming să cunoască într-o anumită măsură problema ce se cere rezolvată. Participanții nefamiliarizați cu problema trebuie să afle exact atât cât să
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
că solicită intervenția permanentă a persoanei care conduce discuțiile. * Grupul sinectic este stabil, el se întâlnește mai tot timpul în aceeași formulă, spre deosebire de grupul din brainstorming care poate fi organizat ad-hoc. Grupul de brainstorming dă rezultate dacă i se prezintă succint regulile metodei și dacă are un lider cu calități în conducerea ședinței, pe când grupul sinectic cere o îndelungată experiență. Grupul sinectic este alcătuit din 5...8 membri la care se adaugă un coordonator și un stenograf. Membrii au același nivel
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
respectiv, așezate în jurul unei mese, sub președinția unui moderator. Ceilalți participanți, care pot fi zeci de persoane, se plasează în semicerc în jurul „panelului” pentru a forma auditoriul. Ei primesc foi mici de hârtie albă, eventual de culori diferite. Moderatorul prezintă succint scopul reuniunii. Apoi membrii „panelului” lansează discuția, schimbând puncte de vedere pe tema propusă. Membrii auditoriului ascultă în tăcere ceea ce se discută, dar pot interveni prin bilețele trimise „panelului”. Ei pot pune întrebări, pot să-și exprime impresii, pot da
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
le-au dezvoltat nu ar fi putut să le aibă singuri dacă s-ar fi limitat la experiența proprie. Dacă doriți să aplicați această metodă la problemele pe care doriți să le rezolvați, oferiți datele problemei în forma cât mai succintă altor persoane și cereți idei. Aceste persoane pot avea profesii diferite. Cereți părerea mecanicului, medicului sau contabilului. Dacă aveți de rezolvat o problemă în departamentul în care lucrați cereți sfatul colegilor din celelalte departamente. O problemă legată de conceperea unui
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
îi lasă un fiu, care va fi crescut de tată într-o ambianță banală, lipsită de frumusețe. În pofida prea lungilor discuții și expuneri de idei, epica e densă, cu unele secvențe izbutite. Manual de istoria artelor (I-II, 1922-1927) prezintă succint informații despre principalele culturi antice, de la cea egipteană la cea romană, apoi despre cele creștină, bizantină, gotică, musulmană ș.a. Renașterea este urmărită în Italia, Franța, Spania, Portugalia, Germania, Anglia, Țările de Jos, iar arta secolului al XIX-lea este descrisă
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
de redacție nominalizat, fără un program și o orientare literară distincte, T. este o publicație a Teatrului Național din Chișinău, familiarizând publicul interesat de spectacole teatrale cu piesele ce alcătuiesc repertoriul teatrului din capitala Basarabiei. În fiecare număr se expun succint subiectele pieselor jucate pe scena din Chișinău, se dau distribuția și detalii referitoare la montarea pieselor. De asemenea, se face cronica evenimentelor teatrale din centrele culturale ale țării: București, Cluj, Iași, Craiova, Cernăuți, Timișoara, precum și din străinătate: Franța, Germania, Austria
TEATRUL-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290115_a_291444]
-
Valeriu Mardare. Deși a publicat puțină literatură dramatică, revista se remarcă prin comentariile pe teme dramaturgice și prin tipărirea unor fragmente din opera câtorva autori dramatici importanți români și străini, însoțite de o cronică a reprezentației scenice, de o prezentare succintă a dramaturgului și a subiectului piesei: I. L. Caragiale (O scrisoare pierdută), Liviu Rebreanu (Plicul), B. P. Hasdeu (Răzvan și Vidra), Victor Eftimiu (Thebaida), N. Kirițescu (Un erou), ca și Poveste de iarnă de Shakespeare, Căsătoria de N. V. Gogol, Prietenii de
TEATRUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290114_a_291443]
-
jurnalist în perioada imediat postdecembristă, T. revine pe scena literară cu o culegere de proză scurtă Povestiri din lumea nouă (1996; Premiul Uniunii Scriitorilor), iar mai târziu cu Îngerul de la benzinărie (2003). Autorul recompune în primul volum, prin asocierea unor succinte, dar semnificative biografii, imaginea tragicomică a unei lumi haotice, absurde, însă plină de vitalitate și culoare, care ia locul ternei și încremenitei societăți comuniste. Atenția cu care înregistrează faptul real, apropiată de a colegilor optzeciști, îi conferă statutul de martor
TEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
temniță grea și confiscarea averii, va rămâne în închisoare din 1949 până în 1955. Eliberat din detenție, e nevoit să lucreze un timp ca muncitor necalificat, apoi ca bibliotecar. Își reia cu greu colaborarea în revistele de specialitate, cu recenzii și succinte contribuții de istorie literară, semnând articole mai întâi în „Biserica Ortodoxă Română”, „Glasul Bisericii”, apoi în „Limba română”, „Limbă și literatură” ș.a. Reintegrat în învățământul secundar (1958-1960), va funcționa ulterior, după doi ani de șomaj, la institutele pedagogice din Timișoara
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]