3,377 matches
-
un complex de vitamine B. Amestecați în robotul de bucătărie câte 1 lingură de ghimpe, lecitină, pectină din mere și piper Cayenne. Umpleți capsule tip #00. Luați câte 2 capsule dimineața și seara. În prima lună luați și câte o tabletă de complex de vitamine B alături de capsulele de dimineață. Apoi luați 2 capsule zilnic și continuați cu tableta de vitamine B în fiecare zi. Ghimpele a fost folosit pentru probleme de circulație de peste 2000 de ani. Este folosit și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
mere și piper Cayenne. Umpleți capsule tip #00. Luați câte 2 capsule dimineața și seara. În prima lună luați și câte o tabletă de complex de vitamine B alături de capsulele de dimineață. Apoi luați 2 capsule zilnic și continuați cu tableta de vitamine B în fiecare zi. Ghimpele a fost folosit pentru probleme de circulație de peste 2000 de ani. Este folosit și pentru prevenirea cheagurilor de sânge după intervențiile chirurgicale. Lecitina dizolvă depunerile de grăsime din sistemul circulator, legându-se de
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
infuzat 24 de ore. Strecurați și apoi adăugați ½ uncii de ceară de albine topită la amestecul de uleiuri. Amestecați continuu în timp ce se răcește. Aplicați de mai multe ori pe zi. Metodă foarte sigură împotriva păduchilor Dați-i câinelui dvs. 1 tabletă de 100 mg de vitamina B1 în fiecare zi. Eu am mai multe pisici pe care le țin afară și toc zilnic câte o pastilă și o pun în mâncarea lor. Funcționează. Prevenirea mușcăturilor porcilor Porcii sunt animale inteligente și
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
în frig. Întreținerea canalizării Turnați ½ cană de bicarbonat de sodiu pe scurgere. Turnați ½ cană de suc de lămâie sau oțet. Așteptați 15 minute înainte de a da drumul la un jet de apă fierbinte. Expunerea la un accident nuclear Mestecați 4 tablete de dolomit de 4 ori pe zi. Pectina din mere este de asemenea bună. Pulverizați și consumați 3 mere cel puțin de 4 ori pe zi. Ambele metode ajută la legarea stronțiului și la eliminarea lui din sistem. Leșie de
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
În ultimii ani, mai multe dicționare ale figurilor mitologice au venit să umple (parțial) acest gol lăsat de lipsa, după aproape 150 de ani de culegere de mărturii folclorice, a unei sinteze valide științific, referitoare la mitologia populară românească. Asemenea „tablete” interpretative pot fi găsite În V. Bălteanu (Dicționar de divinație populară românească, 2001), I. Evseev (Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, 1997), I. Ghinoiu (Panteonul românesc: dicționar, 2001), V. Manoliu (Mic dicționar de astronomie și meteorologie țărănească, 1999), A
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pamfletară, se disting dintr-o lungă suită de reprezentări, cu fundament politic în special, diatribele antimonarhice ale lui N. D. Cocea din Facla, unele articole ale lui Panait Istrati din România muncitoare și, pe această linie destul de fecundă, "biletele" sau "tabletele" pamfletarului Tudor Arghezi, articolele scandaloase, injurioase, la limita grobianismului din Săptămâna prin care "valetul ideologic"34 Eugen Barbu își exercita slugarnic sarcina autoasumată de "corifeu al adulării regimului impus de soviete"35 și, prin contrast, în extrateritorialitate, gazetăria proromânească și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în cultura noastră e 99% rizibil și 1% lizibil"44 etc. Pe dimensiunea comicului satiric, Arghezi, a cărui admirație pentru satira caragialiană se deduce cu ușurință din numeroasele articole elogioase 45, amintește de Caragiale mai întâi prin virulența pamfletară din tablete sau "bilete de papagal". Pe linia inaugurată de "Moftul român" și uzând de aproximativ aceleași dimensiuni care subliniază o comună repulsie pentru "spanacografie", Arghezi trece de la simpla "înghimpare" a viciilor nației, la folosirea cu predilecție a registrului "putrefact-excremențial"46 în
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
supremă originalitate rezidă în răscăcărarea tipografică a strofei pe o pagină întreagă"47, repulsie care s-a manifestat la Caragiale în ciclul de pastișe parodice după Macedonski (Erato, scapă-mă, Cameleon femeie etc.). De asemenea, schița caragialiană Intelectualii pare hipotextul tabletei Despre scriitori, în care Arghezi a renunțat la învelișul derutant al ironiei, dând frâu liber indignării : Trebuie înjugați la viață demnii scriitori [...] Până ce nu-și vor rupe genunchii, nu-și vor beli fruntea de pământ și piatră [...] ei nu vor
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
vor rupe genunchii, nu-și vor beli fruntea de pământ și piatră [...] ei nu vor putea înțelege, din cafenea și berărie, unde se confundă cu chelnerii adormiți pe picioare, nici viața, nici arta.48 Mai clară este filiația în cazul Tabletelor din Țara de Kuty (1933), care au fost adesea raportate la Călătoriile lui Gulliver, ignorându-se textele caragialiene Cronica fantastică și Cronica sentimentală, în care satira lua forma alegoriei pentru a implica, în lipsa comentariului direct, "chinizarea" sau "tâmpenia" contemporanilor. Și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Arghezi inaugurează estetica urâtului în literatura română prin grotescul din poeziile sale din ciclurile Florile de mucigai, Blesteme, etc. sau din romanele cu tentă satirică Poarta neagră, Icoane de lemn (1930), Cimitirul Buna-Vestire, (1936), Lina (1943) și în special din Tabletele din Țara de Kuty (1933), raportându-se ineditul limbajului și al imaginarului său la scriitori francezi ca Baudelaire sau V. Hugo, nu ar trebui trecute cu vederea prefigurările caragialiene și urmuziene ale acestei estetici. Dacă la Caragiale banalul și derizoriul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Matilda să nu intre din trăsură în coșciugul lui. Defunctul purtase un ochi de sticlă și murise cu el deschis. Coșciugul era scoborât cu ghetele în sus, ca un leagăn de copil înfășat, dintr-un vagon de tren.188 În Tablete din Țara de Kuty (1933), "adevărat florilegiu al prozei argheziene"189, întrucât " oferă mostre pentru fiecare din tendințele ilustrate anterior"190, după cum preciza Dorina Grăsoiu în "Bătălia" Arghezi, grotescul este subsumat satirei bazată pe formula absurdului și domină numeroasele portrete-caricatură
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în vise, din Toxicologia sau dincolo de bine și dincoace de rău etc. sunt tot atâtea modalități de fracționare a continuumului narativ tradițional. Revigorând proza scurtă, Costache Olăreanu excelează ca autor de schițe și portrete, dar și de simple bruioane, însemnări, tablete, vădind aceeași vocație de miniaturist pînă și în romanele sale Confesiuni paralele, Avionul de hârtie, Dragoste cu vorbe și copaci digresive și divizate în episoade rotunjite ca mărgelele unui colier, independente și prinse totodată de un fir narativ. În paginile
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
artei caragialiene. Piesa Mitică Popescu, a lui Camil Petrescu, reconstituitul roman Dubla existență a lui Spiridon Vădastra, în cazul lui Mircea Eliade, piesele Apostolii și Plicul, de Liviu Rebreanu, piesele argheziene Dodi și Podi, Patriotul, Neguțătorul de ochelari dar și Tabletele din Țara de Kuty, comediile "amare" ale lui George Mihail Zamfirescu, Domnișoara Nastasia, Idolul sau Ion Anapoda, Schimbarea la față, piesa lui Mihail Sebastian, Ultima oră, romanul lui Gib I. Mihăescu Zilele și nopțile unui student întârziat, romanul lui I.
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
însăși, infirmând teoria lui E. Lovinescu, dovedește trăinicia materialului în care geniul caragialian și-a împlântat "mirabila sămânță" care rodește încă, de mai bine de un veac. Bibliografie 1. Opere Adameșteanu, Gabriela, Dimineață pierdută, Editura Cartea Românească, 1983. Arghezi, Tudor, Tablete din Țara de Kuty, Editura "Națională Ciornei" S.A., București, 1933. Arghezi, Tudor, Tablete de cronicar, prefață de D. Micu, Editura de stat pentru literatură și artă, București, 1960. Arghezi, Tudor, Ochii Maicii Domnului, Cimitirul Buna Vestire, Lina, Editura Dacia, Cluj-Napoca
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și-a împlântat "mirabila sămânță" care rodește încă, de mai bine de un veac. Bibliografie 1. Opere Adameșteanu, Gabriela, Dimineață pierdută, Editura Cartea Românească, 1983. Arghezi, Tudor, Tablete din Țara de Kuty, Editura "Națională Ciornei" S.A., București, 1933. Arghezi, Tudor, Tablete de cronicar, prefață de D. Micu, Editura de stat pentru literatură și artă, București, 1960. Arghezi, Tudor, Ochii Maicii Domnului, Cimitirul Buna Vestire, Lina, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987. Arghezi, Tudor, Teatru, Editura pentru Literatură, București, 1968. Arghezi, Tudor, Dodi și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Oxford, 1996. 7. Articole Amăriuței Constantin, "Mitică sau logosul parazitar", în Caete de dor, vol. 2, Editura "Jurnalul literar", București, 2002. Arghezi, Tudor, "Caragiale", în Gazeta literară, IX, nr. 23, 7 iunie, 1962, p. 1. Arghezi, Tudor, "Caragiale și snobismul". Tabletă, în Viața românească, XV, nr. 6 (iunie), 1962, p. 3. Biberi, Ion, "Urmuz și Morgenstern", România literară, an XVI, nr. 32, joi, 11 august, 1983. Bogza, Geo, "Urmuz premergătorul" în revista Unu, nr. 31, noiembrie 1930, reprodus în Literatura românească
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Ionescu, Nu, București, Humanitas, 1991, p. 217. 44 Eugen Ionescu, Nu, Editura Humanitas, București, 1991, p. 120. 45 Precizăm câteva exemple: Arghezi, Tudor, Caragiale, în Gazeta literară, IX, nr. 23, 7 iunie, 1962, p. 1; Arghezi, Tudor, Caragiale și snobismul. Tabletă, în Viața românească, XV, nr. 6 (iunie), 1962, p. 3; Arghezi, Tudor, Pentru Caragiale, în volumul Tablete de cronicar, E.S.P.L.A., București, 1960, pp. 21-26. 46 Ruxandra Cesereanu, Imaginarul violent al românilor, Editura Humanitas, București, 2003, p. 41. 47 Tudor Arghezi
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
45 Precizăm câteva exemple: Arghezi, Tudor, Caragiale, în Gazeta literară, IX, nr. 23, 7 iunie, 1962, p. 1; Arghezi, Tudor, Caragiale și snobismul. Tabletă, în Viața românească, XV, nr. 6 (iunie), 1962, p. 3; Arghezi, Tudor, Pentru Caragiale, în volumul Tablete de cronicar, E.S.P.L.A., București, 1960, pp. 21-26. 46 Ruxandra Cesereanu, Imaginarul violent al românilor, Editura Humanitas, București, 2003, p. 41. 47 Tudor Arghezi, Tablete de cronicar, prefață de D. Micu, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1960, p.
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în Viața românească, XV, nr. 6 (iunie), 1962, p. 3; Arghezi, Tudor, Pentru Caragiale, în volumul Tablete de cronicar, E.S.P.L.A., București, 1960, pp. 21-26. 46 Ruxandra Cesereanu, Imaginarul violent al românilor, Editura Humanitas, București, 2003, p. 41. 47 Tudor Arghezi, Tablete de cronicar, prefață de D. Micu, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1960, p. 40. 48 Idem., p. 33. 49 Tudor Arghezi, Tudor Arghezi, Tablete din Țara de Kuty, Editura "Națională Ciornei" S.A. ,București, 1933, p. 51. 50
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Imaginarul violent al românilor, Editura Humanitas, București, 2003, p. 41. 47 Tudor Arghezi, Tablete de cronicar, prefață de D. Micu, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1960, p. 40. 48 Idem., p. 33. 49 Tudor Arghezi, Tudor Arghezi, Tablete din Țara de Kuty, Editura "Națională Ciornei" S.A. ,București, 1933, p. 51. 50 Tudor Arghezi, Tudor Arghezi, Tablete din Țara de Kuty, ed. cit., p. 66. 51 Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, ed. cit., vol. I
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
D. Micu, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1960, p. 40. 48 Idem., p. 33. 49 Tudor Arghezi, Tudor Arghezi, Tablete din Țara de Kuty, Editura "Națională Ciornei" S.A. ,București, 1933, p. 51. 50 Tudor Arghezi, Tudor Arghezi, Tablete din Țara de Kuty, ed. cit., p. 66. 51 Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, ed. cit., vol. I, p. 940. 52 Despre care Valeriu Râpeanu scria că "satira devine mai densă, tirul mai concentrat, deși [...] piesa
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Arghezi, Lina, Ochii Maicii Domnului, Cimitirul Buna-Vestire, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987, p. 179. 188Idem., p. 237. 189 Dorina Grăsoiu, "Bătălia" Arghezi, Procesul istoric al receptării operei lui Tudor Arghezi, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984, p. 106. 190 Ibidem. 191 Tudor Arghezi, Tablete din Țara de Kuty, Editura "Națională Ciornei" S.A., București, p. 40. 192 Eugen Ionescu, Elegii pentru ființe mici, Editura "Jurnalul literar", seria "Poesis" nr. 1, Cuvânt introductiv de Nicolae Florescu, București,1990, p. 22. 193 Sergiu Miculescu, Măștile lui Eugen
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Ibidem. 62 Mircea Eliade, Întoarcerea din Rai, Editura Garamond Internațional, București, 1995, p. 76. 63 Ibidem. 64 Al. O. Teodoreanu, op. cit., p. 261. 65 Tudor Arghezi, Dodi și Podi, în revista Manuscriptum, nr. 2/1980, p. 27. 66 Tudor Arghezi, Tablete din Țara de Kuty, Editura "Națională Ciornei" S.A., București, 1933, p. 76. 67 Ibidem. 68 Tudor Arghezi, Teatru, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 62. 69 Tudor Arghezi, Ochii Maicii Domnului, Cimitirul Buna Vestire, Lina, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987, p.
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cit., p. 635. 73 Demonstrată, între altele, de rolul avut în promovarea literaturii lui Urmuz, căruia, se știe, i-a publicat în Cugetul românesc, în 1922, două dintre prozele sale bizare: Pâlnia și Stamate, Ismail și Turnavitu. 74 Tudor Arghezi, Tablete din Țara de Kuty, Editura "Națională Ciornei" S.A., București, 1933, p. 23. 75 Idem, p. 73. 76 Tudor Arghezi, Ochii Maicii Domnului, Cimitirul Buna Vestire, Lina, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987, p. 58. 77 Idem, p. 309. 78 Eugen Simion, Scriitori
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
reinterpretării mitului și ale parabolei, stări difuze, deschideri spre insolitul din cotidian, proiecții în fantastic și mister (Acvariul, Dispărând într-o bună zi, Ninge pe contrabas, Vară indiană, Dimineața unei nimfe, Întoarcerea lui Odiseu). Dimensiunea experimentală rămâne explicită în câteva tablete eseistice, transpuse în registru epic (Joc secund, Cuvintele), în filigranul cărora se pot citi confesiunea de atelier și crezul estetic al scriitorului. Latura autoreflexivă a prozei lui R. este constitutivă romanelor, mai elocvent în Febră vesperală. Condiția omului supus unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]