5,804 matches
-
dr. Mircea Tiberiu este de părere că: "Autismul este o afecțiune subdiagnosticată, care are efecte îngrijorătoare în timp și de aceea este bine că părinții să fie informați și să se adreseze medicului specialist odată ce observă simptomele tulburării la copii". TEMERILE PARINTILOR A fi părinte este cel mai greu job din lume. A fi părinte de copil cu autism este însă o lume plină de joburi: ești mamă și tată, terapeut, logoped, kinetoterapeut, partener de joacă, profesor, psiholog. Terapia copilului cu
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
joacă, profesor, psiholog. Terapia copilului cu autism nu începe la ora 9.00 cu terapeutul X și nici nu se sfârșește la ora 17.00 cu terapeutul Y. Terapia micuțului începe la trezire și se încheie la culcare. Iată câteva temeri generale cu care se confruntă părinții unui copil care are astfel de probleme și ce trebuie să facă adulții care se află într-o astfel de situație. * „Are autism, ce fac? Mi s-a dat doar un diagnostic!” Luați legătura
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
să facă terapie ABA am hotărât să ne mutam în București. Căutând printre cunoștințe, cumnata mea care lucrează în învățământ m-a pus în legătura cu un membru al echipei voastre. A urmat o întâlnire cu coordonatorul echipei, în urma căreia temerile noastre legate de terapie au fost înlăturate. 6. De ce ați ales mai departe să lucrați cu echipa noastră? Coordonatorul este o persoana sigura pe ea, care ne-a convins că poate schimba ceva la copilul nostru. Datorita argumentelor pe care
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
formeze o echipa și sa începem terapia acasă. Ca orice început a fost foarte dificil , coordonatorul dat de centru, care prin perseverenta și răbdare ne-a ajutat să trecem peste momentele grele și să înțelegem ce înseamnă ABA. 2. Ce temeri aveați vis-à-vis de aceasta terapie? Deși am avut temeri legate atât de terapie cât și de influenta ei asupra evoluției copilului nostru, și ne-a făcut să înțelegem ca ABA nu e o matematică, o știința exactă, ci din contra
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
orice început a fost foarte dificil , coordonatorul dat de centru, care prin perseverenta și răbdare ne-a ajutat să trecem peste momentele grele și să înțelegem ce înseamnă ABA. 2. Ce temeri aveați vis-à-vis de aceasta terapie? Deși am avut temeri legate atât de terapie cât și de influenta ei asupra evoluției copilului nostru, și ne-a făcut să înțelegem ca ABA nu e o matematică, o știința exactă, ci din contra terapia nu trebuie interpretată standard ci trebuie aplicată în funcție de
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
și pentru care chiar ai fost apreciat la vremea respectivă? Poți înțelege noul? îl stăpânești ca să îl poți explica? Este sau nu eficient? Cînd nu știi cine ar trebui să te lămurească? Fiecare dascăl e frământat astăzi de astfel de temeri. Trăim într-o altfel de societate în care cunoașterea și comunicarea îmbracă forme noi. Avalanșa de noutăți, de informații de multe ori ne ia prin surprindere, ne depășește. Nu numai pe noi dascălii, dar mai cu seamă pe părinți. Tentațiile
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
politice, ideologice, culturale); * Condiționarea și manipularea prin mass-media; * Prejudecățile ; * Diferențele de mediu cultural; * Non-integrarea frustrărilor (senzația de a fi victima nedreptăților cauzate de alții conduce la diferite reacții neproductive, cum ar fi fuga, agresivitatea, transferul, compensarea, resemnarea) 2. Bariere datorate temerilor endemice Teama de înfruntare cu persoane necunoscute; Agresivitate; Principiul competiției nestimulative (dușmănie); Rezistența la schimbare; Lipsa încrederii de sine 1. Bariere datorate atitudinilor individuale Comportamentul egocentric; Necunoașterea propriei persoane; Sentimentele de incompetență sau ineficiență; Lipsa de obiectivitate și realism; Pasivitatea
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
de neîncredere cu Churchill. Acest lucru s-a datorat faptului că Roosvelt nu părea a avea intenția de a menține trupe permanent în Europa, fapt care ar fi permis Statelor Unite să devină o putere europeană (una dintre cele mai mari temeri ale lui Stalin), ba mai mult, Roosvelt nu era prea interesat de Europa postbelică spre deosebire de Churchill. Aceasta a făcut ca relațiile sovieto-britanice să cunoască în timp momente foarte încordate fiind chiar pe punctul de a se rupe datorită divergențelor de
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
propriului lagăr și încercau să se apere una de cealaltă. La acestea se adăuga brutalitatea loviturii de stat din Cehoslovacia, dată de către Stalin în ciuda faptului că alegerile libere fuseseră câștigate de comuniști și aceștia controlau guvernul, ceea ce a trezit Occidentului temeri că sovieticii ar putea sprijini și preluări ale puterii și în alte state europene. Astfel în 17 martie 1948 state din Europa de Vest au semnat tratatul de la Bruxelles, un pact defensiv care încerca să respingă orice tentativă de răsturnare prin forță
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
neprofitabilă din punct de vedere economic. În aceste condiții, este evident că, pentru democrațiile capitaliste discutate, orice posibilitate de implicare militară a statului este privită cu maximă prudență. Fondul cultural european comun, inclusiv în dimensiunea sa politică, și împărtășirea acelorași temeri față de expansiunea ideologiei comuniste nu pot decât să lucreze în aceeași direcție: respingerea războiului între aceste democrații prospere. Faptul că, în timp, această atitudine a fost adoptată și de către alte state (cele din estul Europei) nu contravine explicației generale. Țările
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
greu de formulat o definție clară și general acceptată. Una dintre cele mai cunoscute și folosite îi aparține lui Arnold Wolfers, care afirmă că securitatea, în sens obiectiv, măsoară absența amenințărilor la adresa valorilor dobândite, iar într-un sens subiectiv, absența temerii că asemenea valori vor fi atacate. În privința valorilor de apărat, perspectivele de inspirație realistă presupun că obiectivul fundamental al oricărui stat este propria supraviețuire. În anarhie, supraviețuitea este scopul cel mai înalt. Statele pot căuta să-și îndeplinească alte obiective
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
doilea moment semnificativ îl reprezintă iulie 1947, când Foreign Affairs publică articolul The Sources of Soviet Conduct 1 semnat de George Kennan, fost diplomat al ambasadei Statelor Unite la Moscova, care susține că Uniunea Sovietică urmărește o politică expansionistă deliberată (confirmând temerile lui Churchill că sovieticii duceau o politică imperialistă) și recomandă politica de Ăîngrădire (containment) ca mijloc Aceasta, alături de politica extinsă de alianțe pe care se baza containment-ul, urmăreau să împiedice URSS să depășească sfera de influență și teritoriul propriu-zis pe
EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DUPĂ 1914. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]
-
victimele provocative, care din cauza unor dificultăți de învățare sau a lipsei unor abilități sociale, manifestă reacții alternative de anxietate și agresivitate, iritându-i pe ceilalți colegi; • victimele pasive/ supuse, atitudinea afișată de către acestea constituind un semn al insecurității și al temerii de confruntare și fiind „favorizată” de caracterul repetitiv al hărțuirii. Independent de tipul de victimă, nu apreciem acțiunile negative ale autorului ca fiind justificate, cu atât mai mult cu cât nu întrezărim, nici măcar în comportamentele iritante ale victimelor provocative, prezența
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
rămâne un impuls puternic de la un capăt la altul. Pruncul se vede pe sine drept centrul lumii înconjurătoare. El percepe lucrurile ca fiind îndreptate către sine sau dinspre sine, acțiunile sale fiind controlate de propriile nevoi și dorințe, plăceri și temeri. Un grup social, fie el o familie, o asociație de persoane, o națiune sau chiar omenirea ca întreg în relația sa cu natura, resimte centricitatea ca pe o componentă puternică a viziunii și motivației sale. Totuși, destul de curând, individul sau
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
limbajului verbal dar nu au învățat niciodată gramatica limbajului gestual. Problema devine: ce formă a limbajului era ,,reală”? Care formă de limbaj gestual era apropiată, mai depărtată sau similară cu limbajul verbal? A doua problemă pentru surzi era să depășească temerea, atât personală cât și colectivă, legată de soarta limbajului gestual, odată ce el devine tot mai accesibil publicului. La începutul anilor 1970 surzii erau nesiguri de motivele lingviștilor auzitori. Oare ei erau interesați, într-adevăr, să descrie limbajul gestual sau au
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
profesorilor care sunt ambivalenți prinvind viitorul limbajului gestual și entuziaști cu privire la viitorul tehnologiei, cum ar fi implantul cohlear. Concentrarea comunității medicale asupra surzilor ca pacienți, care trebuie îndepărtați de afilierea lor la diferite asociații de surzi, a constituit întotdeauna o temere în cadrul comunității. Cultura surzilor pune sub semnul întrebării obiectivele tratamentului medical și al reabilitării, concepute de medicii actuali. Cunoaștem că în aprilie 2003, Institutul Național al Sănătății din SUA a anunțat că secvențierea genonului uman a fost completată, permițând identificarea
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
e rău. Însă pentru că asemenea universuri compacte, din care orice nuanță a dispărut, nu există, pura nehotărâre epistemologică nu e cu putință. Adevărata nehotărâre este aceea în care blocajul intervine ca urmare a speranței că pot evita răul și a temerii că pot rata binele. Nehotărârea este întotdeauna o nehotărâre existențială, în care ceea ce se joacă este perspectiva ratării soluției optime. Nehotărârea presupune existența unor nuanțe care pot fi în principiu distinse în vederea unei alegeri. Într-o lume dotată cu grade
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
personală ( siguranța că ceea ce se face de către mediator este cel mai indicat) * Controlul emoțiilor: prin conducerea participanților astfel încât să nu-și neglijeze emoțiile dar nici să nu și le amplifice; * Inducerea dispoziției de a rezolva conflictul; * Conducerea explorării nevoilor și temerilor tuturor persoanelor implicate prin construirea hărții conflictului; * Inițierea unei faze rezervate proiectării variantelor: prin căutarea oricărei informații care poate deschide noi posibilități; Capacitățile efective de negociere sunt de mare valoare în mediere. III.6. Avantajele medierii Pentru elevii aflați în
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
2 Identificarea principalelor părți implicate în conflict: persoanele implicate care au nevoi asemănătoare pot fi grupate laolaltă (la nivelul instituției școlare părțile implicate pot fi director, profesori, elevi și părinți, inspectorate școlare și eventual mass-media); * Pasul 3 Identificarea nevoilor și temerilor importante care au o semnificație pentru problema în discuție, ințelegerea motivațiilor subterane ale situației problematice. Nevoile pot fi dorințele, valorile, interesele sau chiar lucrurile la care tin cei implicați în conflict. Temerile pot fi preocupări, anxietăți, griji și este foarte
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
și eventual mass-media); * Pasul 3 Identificarea nevoilor și temerilor importante care au o semnificație pentru problema în discuție, ințelegerea motivațiilor subterane ale situației problematice. Nevoile pot fi dorințele, valorile, interesele sau chiar lucrurile la care tin cei implicați în conflict. Temerile pot fi preocupări, anxietăți, griji și este foarte important ca aceste temeri să fie menționate pe hartă. Temerile pot fi: -eșecul și compromiterea -a face ce nu trebuie -nesiguranța pecuniară -a fi respins, neagreat -pierderea controlului -singurătate -a fi judecat
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
o semnificație pentru problema în discuție, ințelegerea motivațiilor subterane ale situației problematice. Nevoile pot fi dorințele, valorile, interesele sau chiar lucrurile la care tin cei implicați în conflict. Temerile pot fi preocupări, anxietăți, griji și este foarte important ca aceste temeri să fie menționate pe hartă. Temerile pot fi: -eșecul și compromiterea -a face ce nu trebuie -nesiguranța pecuniară -a fi respins, neagreat -pierderea controlului -singurătate -a fi judecat sau criticat -pierderea locului de muncă -venituri insuficiente -munca neinteresantă -a plăti
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
ințelegerea motivațiilor subterane ale situației problematice. Nevoile pot fi dorințele, valorile, interesele sau chiar lucrurile la care tin cei implicați în conflict. Temerile pot fi preocupări, anxietăți, griji și este foarte important ca aceste temeri să fie menționate pe hartă. Temerile pot fi: -eșecul și compromiterea -a face ce nu trebuie -nesiguranța pecuniară -a fi respins, neagreat -pierderea controlului -singurătate -a fi judecat sau criticat -pierderea locului de muncă -venituri insuficiente -munca neinteresantă -a plăti prea mult -a fi nevoit să
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
trebuie -nesiguranța pecuniară -a fi respins, neagreat -pierderea controlului -singurătate -a fi judecat sau criticat -pierderea locului de muncă -venituri insuficiente -munca neinteresantă -a plăti prea mult -a fi nevoit să o iei de la capăt * Pasul 4 Listarea nevoilor și temerilor corect alese, rezolvarea digresiunilor prin schițarea nevoii relevante. Harta conflictului se va face pe o foaie mare de hartie și cu utilizarea mai multor culori și ea ar trebui să fie utilizată în special nu pentru rezolvarea conflictului cât pentru
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
discuție instalarea de coșuri de gunoi suplimentare pentru resturile de țigări, respectarea statutului fiecăruia ,păstrarea curățeniei în toate spațiile special amenajate pentru fumat și eventual introducerea de instalații pentru condiționarea aerului. Interpretarea hărții conflictului: * Terenul comun, reprezentat de nevoile și temerile comune: nevoi: cei implicați în conflict au nevoie de respect și comunicare, menținerea unor relații cordiale între ei, temeri: deranj și ineficiență, opinii nefavorabile ale celor din jur (din școală și din afara ei); În vederea acordării unei atenții speciale pentru nevoile
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
special amenajate pentru fumat și eventual introducerea de instalații pentru condiționarea aerului. Interpretarea hărții conflictului: * Terenul comun, reprezentat de nevoile și temerile comune: nevoi: cei implicați în conflict au nevoie de respect și comunicare, menținerea unor relații cordiale între ei, temeri: deranj și ineficiență, opinii nefavorabile ale celor din jur (din școală și din afara ei); În vederea acordării unei atenții speciale pentru nevoile și temerile mai profunde se propune: pauzele după fiecare oră de curs să fie de 10 minute și nu
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]