3,312 matches
-
batjocoriți, omorâți mișelește ei nu s-au dezis niciodată de crezul lor, de credința în Dumnezeu, de dragostea de Neam. Și-au asumat crucea credinței, crucea Neamului, crucea libertății, crucea Adevărului, crucea jertfei. Răstignirile le-au fost fie ascunse, în temnițe, în mine, la canal... fie la vedere, când au fost uciși mișelește în văzul tuturor. Aceștia sunt ei, Legionarii armată în slujba lui Hristos și a Neamului. Cu inimi zăvorâte, cei care au dat jertfa unei generații pentru a da
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
demnitate; aceste hiene care s au așezat pe spatele poporului, pe care îl robesc și îl schimonosesc fără încetare. Trădători și lași, politicienii de azi, nu numai că nu înțeleg destine ca cele ale celor care s-au jertfit în temniță pentru un ideal, dar le și înfierează, le pun la zid, născocesc legi peste legi, care să suprime orice amintire. Între „Lacrima” din actualul volum și „Nu înstrăinați pământul”, e deslușit un orizont de idealuri sublime. Cu lacrima pocăinței începe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
sépare le verbe du reste de la phrase instaure un moment de suspense, afin de suggérer l'aspect duratif du verbe, aspect qui peut contribuer à accroître l'ineffable poétique. Épithète Să nu se simtă Dumnezeu în mine un rob în temnița încătușat. (Vreau să joc !) (Blaga, 2010 : 21) Pour que Die ne se sente plus en moi une esclave dans une prison enchaîné. (Je veux danser !) (Miclău, 1978 : 131) L'épithète de Blaga est, pour la plupart des fois, une " épithète
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
veux danser comme jamais n'ai dansé !/Que Dieu ne soit point/en moi/comme esclave en prison enchaîné. " (Texte source : " O, vreau să joc cum niciodată n-am jucat !/ Să nu se simtă Dumnezeu/în mine/un rob în temnița încătușat. ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 21). 768 Basil Munteano, " La poésie de Lucian Blaga... ", op. cît., p. 181. C'est nous qui soulignons. Le problème de l'identité est à identifier, selon Basil Munteano, dans des
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
a aflat că Laura urma să se căsătorească, acceptând cererea lui Pintea, deși nu-l uitase pe Aurel Ungureanu. Ion face o plângere la judecatorie pentru că, așa cum fusese sfătuit de cei apropiați de el, nu era drept ca să stea În temniță. Peste două săptămâni a venit În sat profesorul de limba greacă, Maiereanu, În cinstea căruia urma să fie dată o petrecere. Titu nu știa cum să facă să o invite la această petrecere și pe Roza Lang, dar aceasta fusese
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fără audiere de martori sub jurământ"; 4) a ordonat "internarea în lagăr a celor achitați". Achitat inițial în august 1946, a fost arestat în 30.06.1950 și condamnat la 29.05.1951 pe baza acelorași acuzații la 7 ani temniță grea. A trecut prin închisorile din Jilava și Gherla, fiind eliberat la 05.10.1955. Locotenent-colonel magistrat (din 01.04.1932); colonel magistrat (din 31.03.1938); general de brigadă magistrat (din 20.03.1943). 200 Iosif Iacobici (1884-1952), militar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
frontul de est, fiind nevoit să-și dea demisia din fruntea Marelui Stat Major. A fost trecut în rezervă la 15.07.1942. Arestat la 12.08.1948 și condamnat de autoritățile comuniste în 19.01.1949 la 8 ani temniță grea. Moare în penitenciarul din Aiud. General de brigadă (din 10.05.1931); general de divizie (din 25.12.1937); general de corp de armată (08.06.1940). 201 Documentul a fost înregistrat de Armata a 3-a, Secția II
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în rezervă un an mai tâziu. Arestat de autoritățile comuniste la 09.03.1950, a fost acuzat de crime de război și "maltratarea prizonierilor sovietici", fiind condamnat în 1953 la 15 ani muncă silnică iar în 1957 la 8 ani temniță grea. A fost eliberat la 06.03.1958. A trecut prin închisorile Jilava, Pitești, Lugoj și Făgăraș. Maior (din 31.10.1936); locotenent-colonel (din 31.10.1940); colonel (din 22.06.1942). 209 Dumitru Carlaonț (1888-1970), militar de carieră român
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1897-?), polițist și militar în rezervă român; licențiat în Drept. În iulie 1941 îndeplinea funcția de subinspector de Poliție la Inspectoratul de Poliție Cernăuți. Arestat de autoritățile comuniste în 1948, a fost condamnat la 12.11.1955 la 10 ani temniță grea sub învinuirea de "activitate intensă contra clasei muncitoare". Eliberat în 30.07.1956. A trecut prin închisorile Pitești, Târgșor, Făgăraș. 220 Documentul a fost înregistrat de Armata a 4-a, Secția II-a, cu Nr. 207.912 din 15
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a evreilor din Basarabia și Bucovina de nord în Transnistria. A fost arestat de autoritățile comuniste, acuzat de "crime de dezastrul țării prin săvârșire de crime de război" și condamnat la 02.07.1945 de către Tribunalul Poporului din București la temniță grea pe viață, degradare civică pe timp de 10 ani și confiscarea averii. Moare în detenție, în penitenciarul Aiud la 22.06.1950. Colonel (din 01.10.1928); general de brigadă (din 01.04.1937); general de divizie (din 18
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1916), participă la primul război mondial. Transferat definitiv la Jandarmerie la 01.02.1922. Comandant al Legiunii de Jandarmi Hotin (din 1941). Arestat în 1945, a fost judecat și condamnat de Tribunalul Poporului la 28.02.1946 la 5 ani temniță grea. A trecut prin închisoarea Jilava, unde moare la 15.08.1949. Locotenent (din 01.09.1917); căpitan (din 01.04.1923); maior (din 01.01.1934). 317 Monitorul Oficial, partea I, nr. 287 din 05.12.1940. Decretul-Lege Nr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
60 de luni sub învinuirea că a "funcționat în Biroul Statistic Militar al Marelui Stat Major-Secția II care avea misiunea informațiilor și contrainformațiilor". Ulterior, în 1955, a fost învinuit de "activitate intensă contra clasei muncitoare" și condamnat la 3 ani temniță grea. A trecut prin închisorile Făgăraș, Pitești, Giurgiu, Jilava și Iași, fiind eliberat la 19.12.1955. Maior (din 15.04.1933); locotenent-colonel (din 01.06.1938); colonel (din 18.07.1942). 342 Indicativul codificat al Armatei a 3-a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Poliție Iași, implicat în pogrom. Arestat de autoritățile comuniste în 25.12.1950, a fost eliberat la 03.07.1951. Rearestat la 29.09.1951, a fost acuzat de "crime contra umanității" și condamnat în 1954 la 6 ani temniță grea. 374 Nu a fost identificată printre documentele cercetate. 375 Ioan Lissievici (1898-1974), militar de carieră român. Absolvent al Școlii de ofițeri de artilerie, geniu și marină (1914-1916) și al Școlii Superioare de Război (1922-1924). Intră în armată cu gradul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pus la dispoziția Ministerului de Război din 23.08.1944, este trecut în rezervă la 24.03.1945. Arestat de autoritățile comuniste în 1946 ca fost membru al guvernului Ion Antonescu, este condamnat în 06.02.1948 la 10 ani temniță grea și degradare civică. Moare în detenție în penitenciarul Văcărești. Colonel (din 16.10.1935); general de brigadă (din 10.05.1941); general de divizie (din 10.05.1944). 393 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 394 Nu a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de autoritățile comuniste în 1950, a fost acuzat de "crime contra umanității-fiind comandantul Regimentului 53 Infanterie a ordonat execuția de persoane civile și în special evrei, pe teritoriul unde s-a purtat războiul" și condamnat în 1954 la 20 ani temniță grea. A trecut prin închisorile Jilava, Poarta Albă, Craiova și Gherla, fiind eliberat la 12.11.1955. Maior (din 10.10.1929); locotenent-colonel (din 01.01.1937); colonel (din 08.06.1940). 430 Vezi și nota de răspuns Nr. 4249
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
război mondial. Transferat definitiv la Jandarmerie la 01.09.1920. Inspector la Inspectoratul Jandarmeriei Transnistria (19.08.1941-20.04.1942). Arestat de autoritățile comuniste la 10.12.1949, a fost învinuit de "crime contra umanității" și condamnat în 1950 la temniță grea pe viață. A trecut prin închisorile Aiud, Făgăraș, Oradea, fiind eliberat la 23.01.1956. Maior (din 01.04.1920); locotenent-colonel (din 01.10.1930); colonel (din 10.05.1936). 461 Nu a putut fi identificat. 462 Constantin Zamfir
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la 18.03.1938; maior în rezervă (din 27.02.1939); locotenent-colonel în rezervă (din 19.07.1945). Arestat de autoritățile comuniste la 09.05.1951, a fost acuzat de crime de război și condamnat în 1953 la 20 ani temniță grea. A trecut prin închisorile Aiud, Jilava, Făgăraș și Gherla, fiind eliberat la 15.11.1960. 471 Ion Glogojanu (1888-1941), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie și geniu (1907-1909) și al Școlii Superioare de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la 12.10.1944, a fost învinuit că prin "politica de aservire a țării în favoarea Germaniei fiind ministru a contribuit la începerea războiului contra URSS". Judecat și condamnat în lotul mareșalului Antonescu la 17.05.1946 la 20 de ani temniță grea. A trecut prin închisorile Jilava și Aiud. Moare în penitenciarul Aiud la 15.01.1956. 519 Enache Borcescu (1895-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie, geniu și marină (1913-1915), al Școlii Speciale de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
09.1944); desconcentrat la 26.09.1944. În 1945 este arestat (11.02-09.05.1946), acuzat de "arestări și măsuri rasiale ca Inspector de Jandarmi în Basarabia", judecat și condamnat de Tribunalul Poporului la 28.02.1946 la 15 ani temniță grea. În urma recursului este achitat și pus în libertate. Rechemat în activitate este numit comandant al Corpului de Gardieni Publici (din 08.06.1946); transferat la Regimentul de Securitate București (din 01.02.1949). Arestat de autoritățile comuniste la 12
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1949). Arestat de autoritățile comuniste la 12.08.1948, a fost acuzat că în calitate de "inspector de jandarmi la Chișinău a dispus exterminarea evreilor și a 20 de parașutiști și 5 cetățeni sovietici", judecat și condamnat în 1950 la 8 ani temniță grea. A trecut prin închisorile Pitești, Jilava, Văcărești, fiind eliberat la 15.10.1955. Este din nou arestat la 06.02.1960 și condamnat la 14 ani detenție grea sub acuzația de "activitate intensă contra clasei muncitoare". Trece prin închisorile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1-a (1944). Acuzat de crime de război, a fost judecat și achitat de Tribunalul Poporului la 09.05.1946. A fost arestat la 04.04.1952 și condamnat în 1954 sub învinuirea de "crime contra umanității" la 5 ani temniță grea. A trecut prin închisorile Jilava și Oradea, fiind eliberat la 07.10.1955. Maior (din 01.04.1926); locotenent-colonel (din 10.05.1934); colonel (din 27.02.1939). 678 Marin Florescu (1898-?), funcționar român. Inspector în cadrul Băncii Naționale a României, delegat al
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1942); demobilizat la 31.03.1942. În 1945 a fost cercetat de Tribunalul Poporului pentru crime de război, fiind achitat la 26.11.1945. Arestat de autoritățile comuniste la 03.11.1951, a fost condamnat în 1957 la 15 ani temniță grea sub învinuirea de "activitate intensă contra clasei muncitoare". A trecut prin închisorile Jilava, Făgăraș. Mort în detenție în penitenciarul Făgăraș la 22.06.1959. Căpitan magistrat (din 01.04.1920); maior magistrat (din 15.04.1933); locotenent-colonel magistrat în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cercetat de Tribunalul Poporului pentru crime de război, fiind achitat la 26.11.1945. A fost arestat de autoritățile comuniste la 08.06.1948 sub învinuirea de "instigare la crimă de asasinat", fiind condamnat în același an la 10 ani temniță grea. În urma grațierii pedepsei, a fost eliberat la 14.01.1950 și încadrat în Miliție cu gradul de căpitan (din 01.04.1950); îndepărtat pentru abateri disciplinare în aprilie 1951, a fost reîncadrat în toamna aceluiași an în funcția de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1945); comandant al Regimentului 1 Artilerie Anticar (01.04.1945-09.08.1946); trecut în cadrul disponibil la 09.08.1946 și în rezervă un an mai târziu. Arestat de autoritățile comuniste la 16.01.1957, a fost condamnat la 15 ani temniță grea. A trecut prin închisorile Jilava, Pitești, Dej, Gherla, fiind eliberat la 03.08.1964. Maior (din 15.04.1933); locotenent-colonel (din 01.10.1938); colonel (din 18.07.1942). 809 Ioan Arhip (1890-1980), militar de carieră român. Absolvent al
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu gradul de sublocotenent (1909), participă la primul război mondial. Trecut din oficiu în rezervă la 01.08.1940. Prefect al județului Balta (1941-1944). Arestat de autoritățile comuniste, a fost învinuit de crime de război și condamnat la 15 ani temniță grea. Maior (din 01.09.1917); locotenent-colonel (din 01.01.1926); colonel (din 15.04.1933). 894 Costin Ionașcu (1890-1969), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie, geniu și marină (1910-1912) și al Școlii Superioare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]