4,311 matches
-
oglinda fidelă a timpului”. În secțiunea Profiluri de comparatiști V. se arată interesat nu doar de cărturari precum Tudor Vianu și Liviu Rusu, dar recuperează și personalitatea unui Hugo Meltzl de Lomnitz. SCRIERI: Novalis, București, 1981; Tentația limitei și limita tentației. Glose la mitul faustic, Cluj-Napoca, 1997; Literatura comparată. Principii teoretice și studii aplicative, Gyula (Ungaria), 1998; Aspecte ale comparatismului românesc, Cluj-Napoca, 2002. Ediții, antologii: Gheorghe Petrușan, În căutarea identității noastre, pref. edit., Gyula, 1994; Domokos Sámuel, Tipografia din Buda. Contribuția
VOIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
Cluj-Napoca, 2001; Lucian Blaga, Mareele sufletului - Die Gezeiten der Seele, ed. bilingvă, tr. Georg Drozdowski, introd. edit., Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Hans-Georg Gadamer, Heidegger și grecii, pref. trad., Cluj-Napoca, 1999. Repere bibliografice: Ovidiu Mureșan, „Novalis”, ST, 1981, 9; Const. M. Răduleț, „Tentația limitei și limita tentației”, ECH, 1997, 7-9; Marion Schuller, „Tentația limitei și limita tentației”, ECH, 1997, 7-9; Diana Adamek, Glose la mitul faustic, ST, 1998, 10; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 337-338; Petraș, Panorama, 647; Andrada Fătu
VOIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
Mareele sufletului - Die Gezeiten der Seele, ed. bilingvă, tr. Georg Drozdowski, introd. edit., Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Hans-Georg Gadamer, Heidegger și grecii, pref. trad., Cluj-Napoca, 1999. Repere bibliografice: Ovidiu Mureșan, „Novalis”, ST, 1981, 9; Const. M. Răduleț, „Tentația limitei și limita tentației”, ECH, 1997, 7-9; Marion Schuller, „Tentația limitei și limita tentației”, ECH, 1997, 7-9; Diana Adamek, Glose la mitul faustic, ST, 1998, 10; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 337-338; Petraș, Panorama, 647; Andrada Fătu Tutoveanu, „Aspecte ale comparatismului
VOIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
ed. bilingvă, tr. Georg Drozdowski, introd. edit., Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Hans-Georg Gadamer, Heidegger și grecii, pref. trad., Cluj-Napoca, 1999. Repere bibliografice: Ovidiu Mureșan, „Novalis”, ST, 1981, 9; Const. M. Răduleț, „Tentația limitei și limita tentației”, ECH, 1997, 7-9; Marion Schuller, „Tentația limitei și limita tentației”, ECH, 1997, 7-9; Diana Adamek, Glose la mitul faustic, ST, 1998, 10; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 337-338; Petraș, Panorama, 647; Andrada Fătu Tutoveanu, „Aspecte ale comparatismului românesc”, „Studii literare”, 2002-2003, 5; Mircea
VOIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
Drozdowski, introd. edit., Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Hans-Georg Gadamer, Heidegger și grecii, pref. trad., Cluj-Napoca, 1999. Repere bibliografice: Ovidiu Mureșan, „Novalis”, ST, 1981, 9; Const. M. Răduleț, „Tentația limitei și limita tentației”, ECH, 1997, 7-9; Marion Schuller, „Tentația limitei și limita tentației”, ECH, 1997, 7-9; Diana Adamek, Glose la mitul faustic, ST, 1998, 10; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 337-338; Petraș, Panorama, 647; Andrada Fătu Tutoveanu, „Aspecte ale comparatismului românesc”, „Studii literare”, 2002-2003, 5; Mircea Popa, „Aspecte ale comparatismului
VOIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
Paz), 1978; Tia Șerbănescu, Arta de a trăi frumos, RMB, 1980, 11 091; Dana Dumitriu, Un roman de dragoste, RL, 1980, 30; I. Sîrbu, Romanul confesiune, CRC, 1980, 32; Valentin F. Mihăescu, Viața ca dialog, CNT, 1980, 34; Sultana Craia, Tentația idealizării, LCF, 1980, 36; Magda Ciopraga, „Arta conversației”, CRC, 1980, 39; George Popescu, „Arta conversației”, R, 1980, 10; Rodica Florea, Voluptatea monologului, VR, 1980, 11; N. Carandino, Ileana Vulpescu și „arta conversației”, CL, 1980, 12; Băileșteanu, Refracții, 239-241; Radu Ciobanu
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
oară, / Te-aș fi certat, poate, ca pe copii, / Dar se strânsese vânt de primăvară, / Prin inimă, prin codri, peste Jii”. În efortul de înfrângere a sentimentalismului, a intimismului, pe alocuri dulceag și chiar ușor impudic, Z. cedează intermitent unei tentații diametral opuse. Există, chiar în cărțile de după 1964 (moment de schimbare benefică în scrisul poetei, ca și în tot scrisul românesc), formulări net prozaice și declamative, convențional patetice. Caracteristice unor culegeri precum Frumusețe continuă (1964), Ziua a șasea (1966), Duminecă
ZAMFIRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290699_a_292028]
-
Russie et l'Europe occidentale d'Ivan le Terrible à Boris Eltsine (Dilema rusă. Rusia și Europa Occidentală de la Ivan cel Groaznic la Boris Elțîn [Flammarion, 2002]) și la Tentation du rapprochemenet, France et URSS à l'heure de la detente (Tentația apropierii, Franța și URSS la ora destinderii, 1964-1974 [Publications de la Sorbonne, 1991]). Recent a coordonat publicarea lucrării les Russes de Gorbatchev à Poutine (Rușii de la Gorbaciov la Putin [Armand Colin, 2005]), pregătește o biografie a țarului Alexandru I • Brejnev; Destalinizare
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mod transparent cu conducerea cutărui sau cutărui partid muncitoresc. Frontul popular este o extindere a Frontului unic incluzând și organizații de stânga - Partidul Radical, organizații republicane - considerate ca întruchipând clasele mijlocii. în cadrul antifascismului*, el urmărește neutralizarea mediilor considerate ca expuse tentației extremei dreapta, lărgind programul Frontului unic muncitoresc astfel încât să cuprindă și revendicările lor. Revalorizând posibilitățile tactice oferite de regimul parlamentar, Frontul popular se transformă în alianță electorală și parlamentară. Frontul național sau patriotic constituie cadrul cel mai larg, închegat atunci când
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de dinaintea și de după Eliberare*, o strategie de dublă putere sortită eșecului din cauza fermității gaulliste în restabilirea statului. Totuși, de-abia în noiembrie 1944 și după întoarcerea în Franța a lui Thorez, muștruluit de Stalin în persoană, partidul se îndepărtează de tentația războiului civil*, „ascunde armele” și, bazându-se pe prestigiul martirilor săi - se proclamă „partidul celor 75000 împușcați”, în realitate în jur de 3000 - și al URSS, inaugurează o tactică apropiată de cea folosită în democrațiile populare*. PCF participă la guvernarea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
proeuropene și favorabile economiei* de piață, deși corecțiile sociale sunt proslăvite împotriva exceselor liberalismului economic. Adeziunea sau o perspectivă pe termen scurt de adeziune la Uniunea Europeană a contribuit la consolidarea majorității acestor sisteme politice care cunosc totuși la marginile lor tentații extremiste - mai ales de dreapta -, ce rămân cu toate acestea relativ reduse pe plan electoral, cu excepția României - Partidul România Mare -, a Slovaciei - Partidul Național Slovac - și a Bulgariei - mișcarea ATAKA. Totuși, există unele amenințări: corupția este prezentă la toate nivelurile
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
unele după altele și, din 1924, Stalin inversează prioritățile: de acum, URSS trebuie să se consolideze, înainte de a căuta să-și exporte modelul; este timpul „construirii socialismului într-o singură țară”, orientare și mai accentuată odată cu ascensiunea nazismului. și totuși, tentațiile expansioniste nu au dispărut, ba chiar dimpotrivă. Stalin profită de semnarea pactelor germano-sovietice pentru a anexa Polonia răsăriteană, țările baltice, Karelia finlandeză și Basarabia, care îi rămân ca atare în 1945; obține de la aliați constituirea unui zid protector al statelor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
altfel decât prin mijloace coercitive. În al doilea rând, Morgenthau construiește cadrele fundamentale de reflecție a omului politic contemporan cu privire la alcătuirea politicii externe. Tocmai pentru că situa drept principal obiectiv al politicii externe atingerea intereselor naționale într-o perioadă în care tentația ideologică trecea printr-un reflux în sânul administrației americane, a putut deveni Politica între națiuni un veritabil manual informal în interiorul Departamentului de Stat de la Washington 7. și tot datorită acestui lucru cartea sa a fost supusă celor mai nimicitoare critici
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
politic refuză să identifice aspirațiile morale ale unei națiuni individuale cu legile morale care guvernează universul. Așa cum distinge între adevăr și opinie, la fel distinge între adevăr și idolatrie. Toate națiunile sunt tentate - și puține au reușit să reziste mult tentației - să-și deghizeze interesele și acțiunile particulare în scopuri morale ale universului. A ști că națiunile sunt supuse legii morale este un lucru, dar să pretinzi a cunoaște cu exactitate ce este bun și ce este rău în relațiile dintre
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
suedez în secolele al XVII-lea și-al XVIII-lea. Astfel, evaluarea tendințelor imperialiste și implicit a răspunsurilor nu este niciodată definitivă. Ambele sunt supuse unor reevaluări și reformulări. Dar decidenții în probleme de politică externă sunt tot timpul expuși tentației de a privi drept permanent un anumit model al expansiunii imperialiste sau al oricărui alt tip de politică externă și de a urma o politică externă adoptată acestui model, chiar și atunci când modelul a fost schimbat. Un imperialism global necesită
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
abandonării principiilor unei strategii bune în favoarea preferințelor capricioase ale opiniei publice. În cazul american, dificultățile inerente sunt agravate de faptul că Statele Unite își revin constant din febra ultimelor alegeri sau se pregătesc pentru cele viitoare. În special în ultimul caz, tentația copleșitoare pentru o administrație care încearcă să obțină avantaje electorale este de a ceda în fața preferințelor opiniei publice, indiferent de politica externă. Deci, una dintre cerințele artei decidenților este de a găsi o cale de mijloc între respectarea principiilor perene
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
conflictul nuclear, Carter nu a sacrificat cumva inutil interese naționale importante. Confruntat cu dilema de a alege între o bună politică externă și una proastă pe care o solicită opinia publică, un guvern trebuie să evite două pericole. Să reziste tentației de a sacrifica pe altarul opiniei publice ceea ce consideră a fi o strategie eficientă, abdicând de la exigențele conducerii și preferând avantajele pe termen scurt intereselor permanente ale țării. Trebuie să evite, de asemenea, să lărgească distanța inevitabilă dintre necesitățile unei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a Franței și cea a Germaniei ar fi putut-o face, lucru care ar fi înlăturat erori grave de judecată politică și militară. Națiunea care într-un moment al istoriei se găsește la apogeul puterii este, în mod special, expusă tentației de a uita că orice putere este relativă. Poți crede că superioritatea pe care o deții are o natură absolută, care poate fi pierdută numai din prostie sau neglijență. O politică externă fundamentată pe asemenea asumpții implică mari riscuri, deoarece
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
capabilă, pe de o parte, să se opună oricărei amenințări la adresa superiorității sale, deoarece reținerea autoimpusă a câștigat puternici aliați de partea sa și a făcut-o deci mai puternică în realitate. Pe de altă parte, a putut să reducă tentația provocării deoarece superioritatea ei nu amenința existența altei națiuni. Aflată la apogeul puterii sale, a ascultat de avertismentele celui mai mare gânditor politic al său - un avertisment la fel de actual astăzi, ca și atunci când a fost rostit, în 1793: Printre precauțiile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
spera totuși că o putere superioară tuturor celorlalte nu va abuza de acea superioritate, un principe înțelept și drept nu ar trebui să-și dorească să lase moștenire urmașilor săi, care după toate indiciile sunt mai puțin moderați decât el, tentația continuă și violentă a unei superiorități prea pronunțate. Pentru binele succesorilor și al poporului său, el ar trebui să se limiteze la un anumit tip de egalitate 11. Distribuția de putere preconizată de Fénelon se aseamănă în mod distinct cu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
violența fizică. În ambele cazuri, scopul violenței fizice este de a înfrânge voința oponentului de a rezista cererilor celeilalte tabere. Istoria societăților naționale arată că nici un grup politic, religios, economic sau regional nu a fost capabil să reziste mult timp tentației de a-și susține cererile prin mijloace violente, dacă a considerat că o poate face fără prea multe riscuri. Oricât de puternic ar fi susținut ceilalți factori sociali cauza păcii, eficacitatea lor nu a rezistat mult timp în fața promisiunii unei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a schimba statu-quoul. În al doilea rând, pentru a face față statelor care încalcă norma și amenință cu războiul sau chiar îl declanșează, statele responsabile nu trebuie să se comporte în funcție de propriul interes îngust. Mai curând, ele trebuie să reziste tentației de a reacționa în orice mod care le-ar maximiza câștigurile individuale și să se coalizeze automat pentru a confrunta agresorul cu amenințarea unei forțe copleșitoare. În al treilea rând, statele trebuie să aibă încredere că și celelalte vor renunța
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de acțiune a factorilor biologici). Sistemul limbic intervine în procesul de reîntărire și are drept punct de plecare răspunsurile sexuale executate efectiv în cursul vieții și va diferenția o conduită heterosexuală adultă plecînd de la o sexualitate difuză, mai mult ambivalentă (tentația homosexuală). Neocortexul, mai ales la om, influențează profund fiziologia și patologia comportamentului sexual (deviant). Efectele leziunilor corticale sunt cu atât mai grave, cu cât urcăm pe scara filogenetică. La mamifere o decorticare de 20% determină tulburări severe, pe când la celelalte
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
lipsa de convenționalism a unei structuri de tip organic (Cole, 2000, p. 61). # Structura matriceală se centrează asupra cerințelor și sarcinilor grupului de proiect, îi ajută pe managerii de proiect să conștientizeze necesitatea eforturilor colective în vederea realizării proiectului, contrabalansând astfel tentația șefilor de departamente de a-și „clădi propriul imperiu”. De asemenea, structurile matriceale asigură flexibilitate în condiții de schimbare și incertitudine, stimulează managementul de vârf pentru planificarea pe termen lung, pentru delegarea autorității; ele îmbunătățesc și chiar cresc motivația angajaților
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
1990) are la bază necesitatea considerării diferențelor culturale existente între țări, națiuni, care își pun amprenta asupra modului de concepere și practicare a managementului; managementul haos (Peters, 1987) a răsărit din metafora „organismului viu” aplicată organizațiilor sociale, ca și din tentația haosului, cu insistență pe principiul instabilității și entropiei; automanagementul (Korenblit, 1988) redimensionează trebuința conducătorilor de a se centra mai întâi pe ei înșiși, de a se autoconduce, înainte de a‑i dirija pe alții; managementul valorilor (Blanchard, O’Connor, 2004) centrat
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]