3,521 matches
-
dorească. Hotărârea 10. Gândurile deșarte de mai înainte se pierdeau deja în uitare, gonite de dorințele sfinte 1 pe care le avea și care i-au fost confirmate 2 de o vizită din înalt astfel: într-o noapte, pe când stătea treaz, a văzut limpede o imagine a Sfintei Fecioare cu Pruncul Isus și a fost pătruns multă vreme de o mult prea mare consolare. A simțit un asemenea dezgust pentru viața din trecut, mai ales pentru plăcerile trupești, încât i se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Eram copil și dormeam la spatele mamei. Ea dormea, istovită de munca de peste zi, tata respira adînc prin somn, în cameră plutea miros de cîrnați și de untdelemn ars în candelă, totul părea cufundat în liniște, pe cînd eu, încă treaz, visînd la ce-o să-mi aducă Moș Crăciun, scoteam din cînd în cînd capul de sub plapumă și, la lumina palidă a candelei aprinsă sub icoane, mă uitam la oala de pe plită și la șiragul cu cîrnați. A doua zi dimineață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Jean, dar mai ales între mine și tine. Individul are toată înzestrarea și e capabil de orice. Nici afectiv, nici intelectualicește eu n-am nici un drept să mă amestec în relațiile tale cu el, dar prudența noastră trebuie să fie trează. Cînd o sumedenie de oameni, literați și neliterați, mi-au vorbit rău despre „amicul”, întotdeauna i-am luat apărarea. De acum voi spune adevărul pe care nu puțini din această sumedenie de oameni l-au spus demult despre el. Individul
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
am reușit s-o impun și altora. (1) <citation author=”I.D. Lăudat” data =”24.VI.1966”> Dragă tovarășe Călin, I. Mai înainte de toate, îți mulțumesc pentru că ai dirijat apariția articolului despre Ibrăileanu în condiții excelente. Moldova trebuie să țină mereu trează întîietatea lui Ibrăileanu. Bucureștenii caută să-l treacă în urma lui Lovinescu și a altora. și nu e drept. Să ne gîndim ce mari scriitori au colaborat la Viața Românească în perioada conducerii lui Ibrăileanu. După Convorbiri literare, aceasta e a
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ducă flama șamanismului familial, mai mult este beat și, spun ceilalți, nu știe ce vorbește. După povestirile Sandrei, Luis ar fi un șaman foarte puternic dar atunci când nu e beat cu alcool ia ayahuasca așa că mai niciodată nu este complet treaz și pare să trăiască într-o lume separată de cei din jur. Luis mă privește ciudat de fix, apoi îmi spune din senin: „Ai luat ayahuasca. Nici nu te-a atins, iți trebuie un amestec mai tare. Vino la mine
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
din nou pe „Don Julio” venind să vadă cum o mai duc. Îi spun mental ok, îi mulțumesc pentru intervenții și simt cum se îndepărtează din nou. Rămân respirând greu, incapabilă să mă mișc, incapabilă să deschid ochii, pe jumătate trează, și aud cai care nechează și aleargă în spatele tufișurilor. Mă întreb de unde au apărut, parcă nu i-am văzut în timpul zilei, apoi îi văd, în frunte cu unul alb, impunător, traversând un pârâu argintiu în sclipirea soarelui. Trec aproape de mine
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
că spune că metodele lui sunt excelente dar și vorbește de restul șamanilor în mod defăimător. Ceremonia cu Jorge va dura doar patru ore, de la opt seara până la miezul nopții, după care ne spune că vom fi cu toții suficient de treji ca să facem schimb de impresii în forum. Clara ne împarte la fiecare câte un bol de plastic similar celui de la Templul Luminii apoi ne așezăm fiecare pe salteaua noastră și ne relaxăm în așteptarea momentului de început. Ora opt. Jorge
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
masă de lemn, văd un blond slab, concentrat în fața unui laptop. Intrăm în vorbă, ne prezentam blondul este german, are vreo patruzeci și ceva de ani și se prezintă drept Udita. „Este numele meu spiritual” adaugă, explicativ. „Înseamnă ascensionat sau treaz în limba sanscrita”. Udita trăiește în ashra mul lui Osho din India și a locuit acolo în ultimii douăzeci de ani. Foarte rar a călătorit înapoi în Europa și aproape și-a rupt toate legăturile cu țara natală, cu excepția faptului
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
aproape 20 de ani n-ai nimic de făcut decît să-ți cumperi haine și la un moment dat vin niște supărați și-ți taie capul), iar filmul lui Coppola nu e nici pe departe destul de spiritual, destul de crud, destul de treaz. Dilema Veche, ianuarie 2007 Rețetă de succes Fiecare se crede normal/Little Miss Sunshine (SUA, 2006), de Jonathan Dayton și Valerie Faris în comedia Little Miss Sunshine (nominalizată la Oscar pentru cel mai bun film), o familie din Albuquerque tata
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
istoria ne scrie Și ne susține, încă, ne-ncetat. El e izbânda noastră, e puterea Pe care alții încă n-au aflat-o Sau poate că, mânați de pofta firii, Au răstignit-o și-au abandonat-o. Noi să rămânem totdeauna treji Păzind Betelul ca pe o comoară Până când Domnul, ce-a creat Betelul, Va reveni pe nori, a doua oară. Azi, stând în umbra crucii lui Hristos, Să facem legământul înc-o dată, Să facem juruințe de dreptate, De dragoste și inimă
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
mai mult. Am făcut legătura dintre faptul real și vis, dar nu-mi puteam da seama cam ce semnificație ar putea avea visul în sine... Totuși revelionul 1999/2000 mă găsește ca invitat la o nepoată în Bârlad. Am fost treaz până către ora șapte dimineața. Ninsese din belșug și vântul puternic spulberase zăpada. Plec spre casă, gândind că e mai bine să fiu la casa mea. Pe străzi, municipalitatea bârlădeană deszăpezise străzile. Mergeam din direcția spitalului către centru, pe strada
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și văz monstruos”. Naratorul adaugă un amănunt important : „Ceea ce se petrecea în acel creier ieșea din sfera gândirii umane”, adică din sfera rațiunii, sfera în care proporțiile sunt respectate, în care privirea nu este deformată, în care ceea ce ochiul înregis- trează corespunde unei scale confirmate. Dar dacă ceea ce se petrecea în acel creier iese din sfera gândirii umane, atunci din ce sferă face parte ? Imaginea pe care o proiec- tează acest creier nu mai este umană ? Nu, ea este una „monstruoasă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
un personaj cu trei replici mărunte. Dar îmi place să-mi apropii astfel personajele și, de fiecare dată când o fac, evadez din realitate și-mi las imaginația să zboare nărăvașă. Este și un exercițiu care împiedică plafonarea și ține trează atenția. E ca un joc și asta mă menține în starea de copilăreală care-mi este atât de necesară pentru a nu îmbătrâni rigid. De multe ori când scriu viața personajelor mele, chiar dacă sunt episodice, am senzația că sunt cele
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
să se oprească. Kantan - povestea cheie. Cu cât omul avansează social plătește cu independența lui. Prin somn uiți de toate problemele, abandonezi totul. Japonezul, legând patul de pământ, de rădăcini, a reușit să se elibereze de spaimă. Mintea, spiritul sunt treze în timpul somnului. Orice om, indiferent ce complexe ar avea, se poate elibera de ele. Când dormim nu ne separăm de noi ci mergem înspre noi. La japonezi nu prea există gelozie. Omul oriental trebuie să fie în conexiune permanentă cu
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
învățat pentru a-ți pune în mișcare imaginația. Toate exercițiile de improvizație făcute în primii ani, exerciții care aparent sunt în sine, vor da roade cu fiecare rol pe care-l vei diseca pentru al remodela. Dacă vei ține astfel trează capacitatea de a-ți imagina orice și oricând, vei începe să-ți impui construirea unor vieți noi. În fond textul va fi un schelet pe care cu ajutorul imaginației vei modela un trup care se mișcă, trăiește, respiră, se bucură sau
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
o mare sărbătoare! Ce-ați zice dacă într-o zi v-ați trezi în față cu un negru, în inima Braziliei, recitând în românește "Somnoroase păsărele"? V-ați freca la ochi, v-ați ciupi ca să vedeți că sunteți viu și treaz și nu visați, v-ați spune că așa ceva nu există și în final ar trebui să spuneți precum Galilei "E pur și muove", precum Arhimede "Evrika" sau Hamlet "E ceva putred în... Brazilia"! Pe negrul respectiv eu l-am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
etaj al Social Science Building - refuză s) foloseasc) liftul, urcă pe sc)ri - și mai st)team de vorb). Durerosul subiect nu era niciodat) evitat. Îl Întrebăm ce mai fac copiii. Nu dormeau bine. El și soția lui st)teau treji toat) noaptea cu ele, pe rând. Așa c) fața lui era adesea umflat) de nesomn, congestionat); ochii Îi erau și ei umflați; era r)gușit, cu greu se putea Înțelege ce spune, pentru c) le citea fetelor povești. Spunea, aproape
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
era 212). Asemenea monștri erau zămisliți de delirul meu și singurul mod În care Îi puteam Împiedica să mă scoată În ghionți din mine Însumi era să-i ucid, extrăgându-le inimile. Dar erau mult prea puternici și eu stăteam treaz nopțile, alcătuind cu multă caznă propoziții ciuntite, pentru a Încerca să-i explic mamei tot felul de lucruri. În delirul meu ea recunoștea senzații trăite și de ea și Înțelegerea ei readucea universul meu În expansiune la o dimensiune newtoniană
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de-al meu pe care nu l-au Întâlnit niciodată. Stau deoparte, Încruntați, cu capul plecat, de parcă moartea ar fi o pată neagră, un secret rușinos de familie. În mod sigur nu atunci - nu În vis -, ci atunci când ești foarte treaz, În clipe de bucurie sănătoasă și de Împlinire, la cel mai Înalt nivel al conștiinței, au ocazia muritorii să privească dincolo de limitele lor, din catarg, din trecut și din turnul castelului lor. Și deși nu se vede mare lucru prin
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
care credeam că voi putea plăti fuga noastră. Unde voiam s-o duc? În Spania? În America? În munții de deasupra Pau-lui? „Là-bas, là-bas, dans la montagne“, după cum o auzisem pe Carmen cântând la operă. Într-o noapte stranie, stăteam treaz În pat, ascultând bătăile ritmice ale valurilor oceanului și plănuind fuga noastră. Oceanul părea să se ridice și să bâjbâie În Întuneric, căzând apoi greoi pe față. Despre evadarea noastră efectivă, nu prea am ce povesti. Memoria mea a reținut
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
așa că este fermecător?“. Mai văd și acum silueta ei Înaltă Îmbrăcată Într-un taior bleumarin, făcut la comandă. Pălăria mare, de catifea era fixată cu un ac strălucitor. Din motive evidente, am hotărât că numele ei este Louise. Noaptea stăteam treaz imaginându-mi tot felul de situații romantice și mă gândeam la talia ei de salcie și la gâtul ei alb, stingherit de un bizar disconfort pe care-l asociasem Înainte doar cu chiloții care mă jenau. Într-o după-amiază, am
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
devenit de-a dreptul morbidă și mult mai chinuitoare decât teama pe care o voi Încerca două decenii mai târziu de a nu mai reuși niciodată să aduc proza mea În engleză cât decât la nivelul celei În rusă. Stăteam treaz până noaptea târziu, Înconjurat de o grămadă aproape donquijotescă de volume greu de mânuit și cream poezii În rusă, bine cizelate și cam sterile, nu atât din celulele vii ale vreunei emoții puternice, ci mai mult În jurul unui cuvânt plastic
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de ea și copleșindu-mă cu sentimentul că există ceva mult mai vast, mult mai trainic și mai puternic decât acumularea de materie și energie din orice cosmos imaginabil, atunci mintea mea se ciupește ca să constate dacă Într-adevăr e trează. Trebuie să facă un inventar rapid al universului, ca un om care Încearcă În vis să ignore absurditatea poziției sale, asigurându-se că visează. Trebuie să silesc timpul și spațiul să participe la emoția mea, la dragostea mea muritoare, pentru
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și a avut-o! Cu orice preț! Medicul italian Matei Muriano, care i-a îngrijit rana de la picior, l-a caracterizat astfel: "...Un om foarte înțelept, vrednic de laudă, iubit mult de supușii săi pentru că era îndurător și drept, veșnic treaz și darnic". Putem, oare, cu mentalitatea secolului XX, să-l judecăm pe Ștefan Vodă în contextul realităților secolului XV, când imperativele domniei îi dictau acțiuni represive, dar necesare, normale pentru epoca feudală? Așa-zisa "cruzime războinică" a lui Ștefan, "La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
războiului și pentru norocoasele sale războaie împotriva turcilor, polonilor și tătarilor". (Și ungurilor adăugăm noi). Cromer cronicar polonez (1512-1589) * "Domnul este un om foarte înțelept și demn de mare laudă, foarte iubit de supuși, căci este blând și drept, foarte treaz și darnic". Matteo Muriano (medic italian care i-a îngrijit rana de la picior, căpătată la asediul Chiliei) * "Era însuflețit pentru lucruri frumoase și mândru... pe lângă acestea, activ și strașnic în război." Bonfinus cronicarul regelui Matei Corvinul * "...Toți supușii sunt oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]