4,948 matches
-
patriei care este temeiul fericirii vieții s-o păzească drept și prin fapte bune să se silească a o face ca s-o iubească și alți de religii streine; în sfârșit patriotul cel bun trebui să fie încredințat ca cerând trebuința, nimic nu este mai dulce și mai cinstit ca când moare pentru patria sa (pp. 98-99). Patriotismul se traduce, așadar, prin a fi un supus obedient, creștin devotat religiei patriei și cetățean plătitor bucuros al birurilor, respectuos față de legile civile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
consider necesar să-l menționez. Am constatat, cu timpul, că era un diplomat cu experiență, bine informat și orientat spre relații pozitive cu China, iar la plecarea la post spre Pekin a valorificat toate bunurile pe care le avea spre trebuință, inclusiv crema de ghete, pe care nu reușise să o consume. Cel în cauză era întotdeauna dispus să facă aprecieri și să împărtășească din informațiile de care dispunea. În consecință, trebuie să consider că mi-a facilitat înțelegerea evoluției evenimentelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
și într-un spațiu omenesc mai convențional, dominat de un scop "practic", acela de "a ști despre lume", pur și simplu; de a ști, mai bine zis, despre mediul în care omul trăiește, în scopul utilizării (manipulării) acestuia potrivit motivațiilor (trebuințelor, dorințelor, intereselor, idealurilor, convingerilor etc.) omenești. El reprezintă astfel, împreună cu demersurile care îl susțin, o structură epistemică și practică legată din înseși motivațiile de supraviețuire a omului în lumea vieții sale, crescută, așadar, pe solul nevoilor umane, deși "materia" din
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe temeiul acestui ideal "a ști de ce știi ceea ce știi" are în primul rând utilitate, fiind, așadar, folositor la ceva, ceea ce înseamnă că originea sa orice lucru păstrând "marca" originii sale, măcar camuflată este de felul nevoii și motivației (al trebuințelor, dorințelor, intereselor, idealurilor, convingerilor etc.). În scopul înnobilării acestui ideal, fie s-au construit fel de fel de ziduri în jurul său, în așa fel încât numai aleșii să le (și să îl) înțeleagă, fie el însuși, bine încropit, cu "carne
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și străbunii noștri voievozi... Nu vom scrie o nouă istorie, ci vom încerca să ne limpezim cele știute, să ne reamintim cele uitate ori să aflăm cele neștiute...Voi fi gata să-ți sar în ajutor când vei avea mare trebuință. Vom încerca amândoi să ne lămurim cum s-au petrecut faptele în negura timpului. Spunând acestea, Spiritul domnesc s-a făcut nevăzut și într-o clipită s-a întors cu vreo șase cărțoaie. Fiecare dintre ele, mare cât o lume
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
am dat și am miluit a noastră mai sus numită mănăstire, când încarcă caru și marfa să aibă a lua câte doi potronici bătuți, precum se lua și până acum. Si acei bani să fie la sfânta mănăstire pentru alte trebuințe...” Această danie a fost reînoită și întărită de Gheorghe Ghica voievod la 22 mai 1658 (7166), de Gheorghe Duca voievod la 18 iunie 1670 (7178), de Antonie Ruset voievod la 20 dec. 1675 (7184) și încă de mulți alții. - Apoi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
scutită de dări la 12 sept. 1704 (7213) de către Mihai Racoviță voievod. Apoi Grigorie Ghica voievod, la 20 martie 1739 (7247), spune: „Precum arată testamentele domniei mele la fieștecare mănăstire...tuturor, în domnie noastră întâi le-am făcut de toate trebuințăle lor și întemeiată și de folos așăzare, între care mănăstiri și mănăstirea Cetățuie este nedeosebită, numai din starea locului unde este zidită această svântă mănăstire...ponorându-să dealul, au căzut de câtăva vremi zidul. Care domniia mea nicedecum n-am putut
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Care oameni să fie scutiți de toate angăriile...Deci dar, toate aceste mai sus arătate cuprinzând pe an câtăva somă de bani, am orânduit...pe rugătoriul nostru Neofit egumănul întâi să tocmască zidiul și apoi casă, chilii, orice va fi trebuința mănăstirii.” - Am mai aflat, mărite Spirit, că după 10 ian.1717 (7225) Mihai Racoviță voievod scutește mănăstirea de „dajde” precum și patruzeci de oameni poslușnici ai mănăstirii. La toate acestea se mai adaugă și țiganii robi dăruiți de vodă sau de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
7258): „Dat-am cartea domniei mele rugătorului nostru Procopie egumenul de la mănăstirea Barnovschii, ce ne-au jăluit pentru oamenii ce se află șăzători pe moșiile ce are mănăstirea (Barnovschi)...dzicând că nu le dau ascultare să slujească la ce sânt trebuințele mănăstirii. Drept aceea, dăm volnicie pentr-această carte...ca orice fel de oameni vor fi ședzători pe moșiile mănăstirii să aibă a-i stăpâni și să-i puie să lucredză și să slujască ori la ce le va poronci egumenul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ori la ce le va poronci egumenul...pe obiceiul vechiu...Iar carii s-ar arăta împotrivitori...poroncim dumitale ispravnice de ținut, pe unii ca aceia să-i înfrânezi și să-i pui ca să slujască la toate cele ce vor fi trebuințăle...Insă și egumenii, de-i vor asupri pe oameni mai mult slujba peste obicei, dumneata să iei sama...iar de le-a păre oamenilor cu greu a sluji după obiceiu vechi, să aibă a sluji...câte 24 zile de an
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
unde și egumenul...sfințiia sa chir Paisie, arhimandritul primindu-i cu voie lui și cu folosul mănăstirii, au cheltuit câțiva bani, de au făcut șoproane, ca să încapă cu toții și alte damuri pentru ținere vitelor și a cărnii, cu de toată trebuința lor și, pentru chirie locului, s-au aședzat cu voie lor, ca să aibă a da ei, câte patru parale pe dzi de un trunchi.” O adevărată piață modernă de carne, mărite Spirit! - Să nu crezi, om bun, că preaplecatele slugi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
suflete, am stătut la împărțală...și am împărțit drept.” La urmă, Radul postelnicul a lăsat pe Anița - „țiganca părințască” - „să fie de acum vecinică roabă la mănăstire.” - Ar mai fi de luat în seamă, dragule, și poslușnicii. Oameni de mare trebuință la o mănăstire. Apoi scutirile de dări acordate mănăstirii nu erau de ici de colo. Voievozii răspundeau la toate „jalobele” egumenilor. Grigorie Ghica voievod a mers până acolo încât la cererea egumenului mănăstirii Dancu, prin zapisul din 27 apr. 1727
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
domniei mele, pe câți oameni sânt la Copou voi să-i lăsați foarte în pace...de podvoade și de toate celelalte angherii...fiindcă i-am lăsat domniia mea să îngrijească...sfânta biserică de acolo și să fie și pentru alte trebuințe ale sfintei biserici...Insuși domnul a poruncit.” Acum te rog, dragule, să-mi spui dacă ai băgat de seamă un lucru cu totul deosebit. - Cred că da. În timp ce citeai zapisul lui Gașpar voievod ceva mi s-a părut că nu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Sfântul Spiridon? - Apoi s-o începem cu începutul. Din zapisul de la 25 dec. 1751 (7260) aflăm că Gheorghie Carpu căpitan scrie: „Facem știre cu această scrisoare a noastră pentru casile noastre din Ieși, de pe Ulița Hagioaii...acu avându și eu trebuință de bani, le-am scos vânzătoare și, iată dumnealui Bosii biv vel jicniceriu le-au cumpărat cu banii gata 400 lei, ca să facă o svântă rugă, pominire Svântului Spiridon.” S-a întâmplat însă ca vânzarea caselor de către căpitanul Carp să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
doauă parale de bucata de her ce să sfarmă în târgul Iașilor și în târgul Galaților...să să dea câți bani vor trebui ca să să facă casăle și fântâna pe unde s-ar scoati și altele ce vor fi de trebuință ciumașilor acolo la schitu.” - Mărite Spirit, am în față „Așezământul” lui Grigorie Alexandru Ghica voievod, din 1765, pentru mănăstirea și Spitalul Sfântul Spiridon din Iași. Din câte se vede, domnii vremii puneau sufletul și umărul la întărirea mănăstirii, dar mai
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dator să fie a merge câte de doao ori pe zi, dimeneața odată i la chindie altă dată, să vază pe toți bolnavii și după boala fieștecăruia să-i rânduiască și doftoriile ce se vor căde cu rețete, iar fiind trebuință...să fie dator a merge ori zi ori noapte, ca să cerceteze pe bolnav și să-i orânduiască doftoriile.” In cazul în care „doftorul spitalului” nu va putea merge după rânduiala sa, iar „doftorul cel mare” să aibă a merge ca să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cazul în care „doftorul spitalului” nu va putea merge după rânduiala sa, iar „doftorul cel mare” să aibă a merge ca să rânduiască doftoriile bolnavilor.” La începutul acestui așezământ vodă, vorbește despre nevoia de apă a spitalului. Apoi spune: „Deosebită fiind trebuința nu numai pentru spital ce și pentru a obștii folos...prin a noastre domnești cheltuiele ziditu-s-au din nou ceșmele alăture cu poarta cea mare a numitului sfântu lăcașu cu haznale dinăuntrul mănăstirii ca să fie atât pentru trebuința lui
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
fiind trebuința nu numai pentru spital ce și pentru a obștii folos...prin a noastre domnești cheltuiele ziditu-s-au din nou ceșmele alăture cu poarta cea mare a numitului sfântu lăcașu cu haznale dinăuntrul mănăstirii ca să fie atât pentru trebuința lui și a bolnavilor, cât și celor de pe împregiurul lui și a obștii.” De aici „fiind apă de prisosință s-au rânduit și la altă ceșme la răspintiile Uliții Strâmbe...deosebitu de matca apelor a Sfântului Spiridon s-au adus
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
sosesc și slujesc preotul și dascălii este o reverie. O pioșenie care se mai păstrează. Se știe și se respectă ca în timpul cât apele rămân sfințite, sătencele nu spală rufe, mai ales în apele curgătoare, pentru că e păcat, iar dacă trebuințele cer, spălarea nu se face niciodată înainte de răsăritul soarelui. Ca să nu-l supere pe Dumnezeu! În unele locuri, bărbații mai ales, sunt și mai inventivi. Încă cu câteva zile înainte de Bobotează, ei sapă la locul viitoarei procesiuni o groapă mare
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
multe găuri ce păreau a fi vizuini de vulpi sau lupi, în orice caz, animale sălbatice după cum arătau, nu erau săpate de oameni după cum se-ntâmplă în preajma unor localități, pentru a-și lua pământ de lipit, sau nisip pentru diverse trebuințe. Dar iată soarele din nou se arată, semn că se apropia de creasta dealului. De data aceasta luminează copacii de la rădăcină, tulpină și coroană, până intră în dansul său pe vârful copacilor, apoi tot mai sus pe bolta cerească. Aproape de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
reciproc din vecinătate, se epuizează complet. Aceasta se oglindește aici într-un exemplu: Rachiul pe care evreii îl importă zilnic din Ucraina în cantitate de mai multe butoaie, cu toate că Bucovina nu are voie să obțină prin împrumut din Ucraina nici o trebuință și care face să se scoată din Bucovina anual aproape o sută de mii de guldeni, fără a pomeni de faptul că țăranii neglijează cu totul agricultura, deoarece nu pot deloc să vândă roadele sau le vor vinde pentru un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Foarte adevărată este propoziția domnului profesor: provinciile vestice ale Rusiei nu vor mai primi mărfurile germane, englezești și franțuzești prin Marea Baltică, nici din Danzing și Leipzig prin cărăușie și mari ocoliri, însă el nu a explicat propoziția; el ar avea trebuință să adauge că ele se vor aduce curând pe propriile vase prin ușurința Mării Negre, încurajând bunăstarea pe care o chezășuiește și nimeritele introduceri ale guvernului, ca și transportarea produselor țării lor chiar altor națiuni. După care principii se poartă politica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
format din proprietăți funciare, de care depind tristele rămășițe ale prestigiului său, ale rangului său și ale traiului său deja atât de strâmtorat. El este, asemenea oamenilor săi, supus tuturor acestor presiuni, chinuri și dificultăți vamale, cu toată educația și trebuințele sale căci e nevoit să aducă hrană și învelitori de dincolo de graniță cu singura diferență tulburătoare, că atât de mulți oameni au fugit de această mizerie, refugiindu-se în Moldova, încât astfel i-au pustiit și mai mult domeniile. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de Ioan Ianolide, căruia îi cere îndrumare. Ianolide dă la rândul său dovadă de mare smerenie și-i dă răspuns abia după trei zile de rugăciune, astfel: „Nu mă îndoiesc de minuni, însă nu cred că ne sunt de neapărată trebuință pentru mântuire. Să ne ferim de ispite”. Iată, deci, la ce nivel înalt i-au adus smerenia și rugăciunea pe aleșii lui Dumnezeu. 1.3.2. Botezul Și cum pe Dumnezeu Îl descoperim nu numai în rugăciune sau în Liturghie
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
austriacă, Își face de lucru cu pinii și, În sfârșit, aceea de măr, cam cu tot ce mai rămâne, inclusiv pomi fructiferi. Un tâlhar Înrăit deci. Dar, vorba lui J. J. Rouseau, dacă ceva există, Înseamnă că Naturii Îi face trebuință. Și atunci, ca și Disney, să iau apărarea eroului negativ, fără de care acela pozitiv nu se poate manifesta. Evident, binefacerile se arată În alt plan decât acela al individului - vegetal - care se alege doar cu ponoasele. Acel plan e unul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]