4,590 matches
-
este o cale mai lungă. Dar pe la jumătatea anilor '40 ai secolului al XX-lea, după cum sugerează Connery în șablonul său, al doilea ciclu al jurnalismului literar a intrat în declin. Nu se știe exact care sunt cauzele, dar numai triumful științei din perioada celui de-al Doilea Război Mondial este deja o dovadă a faptului că teoriile pozitiviste aproape că înlocuiseră subiectivitatea, devenind o perspectivă cognitivă adecvată pentru interpretarea lumii. De asemenea, spre sfârșitul anilor '40 și începutul anilor '50
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
literar narativ. Astfel, Many face cunoscută o ipoteză fundamentală în istoria jurnalismului american, care caracterizează evoluția stilului de știri obiectiv drept o victorie asupra altor stiluri. După cum spune Frank Luther Mott, "încă de pe vremea succesului ziarelor penny din anii '30, triumful știrilor asupra comentariului editorial ca principală activitate a ziarului american a fost inevitabil (384). "Victoria" a fost "inevitabilă" și, așadar, nu poate fi pusă la îndoială. Consecința nefericită a unei astfel de conceptualizări istoriografice a fost faptul că istoricii nu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Heyne, că Truman Capote a inventat sau imaginat anumite pasaje din carte. Aceste descoperiri diminuează caracterul adecvării factuale a lucrării dar nu schimbă statutul cărții In Cold Blood de la nonficțiune la ficțiune, pentru că, așa cum declară Heyne, cartea nu este un "triumf" al ficțiunii asupra nonficțiunii ci al minciunii asupra "spunerii adevărate". Intenția auctorială și efectul asupra publicului sunt cheile care disting jurnalismul literar/nonficțiunea între formele literare, după părerea lui Heyne. Un asemenea flux de critici și incertitudini formale poate să
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de calități tradițional calificate că masculine curaj, ambiție, fermitate, spirit activ, orgoliu, independentă, agresivitate, duritate și spirit întreprinzător, de care dă dovadă. Combinarea acestor două tactici care îi reușesc de minune lui Clorinde într-un joc dialectic complex pot aduce triumfuri fulgerătoare: rar îi rezista cineva. Chiar și comparate cu intrigile lui Rougon, cele ale Clorindei par destul de elaborate și ambițioase. Zola urmărește mecanismele prin care femeile ajung la acest succes impresionant 212. Ambițiile ei sunt transeuropene: "Elle rêvait de bouleverser
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și spectacol este, în realitate, consecință unei transformări culturale lente în societățile occidentale, o schimbare a sensibilității, care duce la post-modernitate. Pariziana este, prin esență, un personaj care se înscrie, prin jocul aparentelor, în teoria postmodernista a simulacrelor. Ea personifica triumful esteticii asupra eticii, o estetică a aparentei și a surprizei, prin recurs la efectul spectacularului și imprevizibilului. Pariziana anunță anumite trăsături postmoderniste, cum ar fi: integrarea în cultura spectacolului, bazată pe improvizare, dimensiunea ludica a fanteziei, indeterminarea, spontaneitatea, triumful esteticii
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
personifica triumful esteticii asupra eticii, o estetică a aparentei și a surprizei, prin recurs la efectul spectacularului și imprevizibilului. Pariziana anunță anumite trăsături postmoderniste, cum ar fi: integrarea în cultura spectacolului, bazată pe improvizare, dimensiunea ludica a fanteziei, indeterminarea, spontaneitatea, triumful esteticii asupra eticii, accelerarea stilului de viață și al activității etc. Cu veleități de independență și de alegere liberă, voluntară și doritoare de dominație, femeia pariziana o prefigurează pe urmașa să de astăzi. Vom constata în actualitatea imediată a contemporaneității
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
însuși să fi uitat să corijeze eroarea de îndată ce a luat cunoștință de articolul lui Paulescu, chiar după 1922, căci el trebuia să-l fi cunoscut.” Oricum, aniversarea a 50 de ani de la descoperirea insulinei s-a transformat dintr-un așteptat triumf al lui Best într-o neașteptată renaștere a lui Paulescu. Zeci de articole scot în evidență contribuția lui, iar în tratatele de diabetologie începe să-i fie menționată mai mult sau mai puțin explicit prioritatea în descoperirea insulinei. În 1976
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
obișnuit, ca, și la 1848, să dea molcom tonul revoltei pe care să o desăvârșească valahii. Ce nu trebuie uitat, totuși, e faptul că dacă nu se schimba regimul, cei câțiva idealiști care fuseseră întemnițați rapid în beciurile din strada Triumfului ar fi fost amintiți și azi doar în șoaptă, la parastasul de douăzeci de ani. 29 decembrie 2009 Ne agresează și ne sufocă cu stridența și proasta lor creștere. Cu gălăgia și mirosul lor. Cu animalitatea lor. Deși erau prezenți
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
1), Dorin Popa Cronica unei mari dezamăgiri, George Pruteanu Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary, Doina Jela Curierul diplomatic, Mihai Baciu Dialoguri în era E-Reader. Cărți, autori, editori (ediție bilingvă), Cristina Chevereșan Idei de schimb, Sorin Adam Matei Imprevizibilul triumf, Mircea Gheorghe Istoreme, Codrin Liviu Cuțitaru Mama proștilor e mereu gravidă, Nicu Gavriluță Oglinda și amalgamul, Florea Ioncioaia Omayra Sanchez moare în direct, Sonia-Cristina Stan Odioseea. Un jurnal pe sărite, Nicolae Prelipceanu Prezentul discontinuu, Codrin Liviu Cuțitaru România noastră. Conversații
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ale scriitorului clasic se reduc la antichitatea greacă și latină, ignorându-se adesea istoria și eroii naționali. Conflictul iscat În operele literare clasice constă În lupta dintre sentiment și rațiune, dintre interesele personale și cele cetățenești și se rezolvă prin triumful rațiunii și binelui. Natura pentru clasici reprezintă un fapt general, cu valoare decorativă, natură frumoasă, dar fără rezonață În sufletul omului. Stilul are ca trăsătură dominantă frumusețea și puritatea lui, stil Înalt, elevat. Sunt respinse cuvintele și expresiile vulgare. Esteticul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Însă „ș-un păcat de povestariu, fără bani În buzunariu. Veselie mare Între toți era, chiar și sărăcimea ospăta și bea.” Deznodământul urmat imediat punctului culminant, este unul potrivit basmului popular, unde lupta dintre bine și rău se sfârșeșete cu triumful binelui. Finalul basmului este hiperbolizat, fiindcă veselia a ținut ani Întregi și mai ține și acum, iar „cine se duce acolo, be și mănâncă, ... iar cine nu, se uită și rabdă”. „Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creangă are ca sursă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
omenia sa. Prin ei, Harap Alb constată ciudățeniile firii omenești, are prilejul să cunoască psihologia umană. Concluzii In „Povestea lui Harap Alb” Creangă a retopit structuri epice tradiționale, Într-un stil individualizat, purtând amprenta modernității. De inspirație folclorică sunt: tema (triumful binelui asupra răului) și motivele (călătoria, pețitul, muncile, proba focului, Încercarea puterii, izbânda mezinului, căsătoria), personajele (Craiul, Verde Împărat, Împăratul Roș, fata acestuia, Spânul, Harap Alb), ajutoarele eroului (Gerilă, Setilă, Ochilă, Flămânzilă, Păsări-Lăți-Lungilă, Sfanta Duminică, Crăiasa furnicilor, Crăiasa albinelor, calul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ale unui subiect complex, alăturate cronologic. Legătura dintre ele nu este o simplă juxtapunere, ci o unitate organică realizată prin prezența aceluiaș persomnaj; problema conținutului primei părți se rezolvă prin experiența căpătată În cea de a doua carte, ca un triumf moral al personajului principal. Și titlul romanului sugerează unitatea compozitionala a narațiunii; acesta subliniaza că „ultima noapte de dragoste” este În același timp „Întâia noapte de război”. Această unitate este realizată de C. Petrescu În primul capitol. Cele două „cărți
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
gândul de a fi găsit, nu În afară, ci În sine deplina libertate: „Razbim noi cumva la lumina”. Gestul sinuciderii și simbolul luminii din final sunt o Încercare de Împăcare a omului singur și omenirea Întreagă.. În articolul intitulat sugestiv „Triumful lui Iona", Nicolae Manolescu interpretează gestul personajului, din finalul piesei, ca pe o salvare de sine, ca pe un alt inceput: „Gestul final al eroului nu e o sinucidere... ci o salvare. Singura salvare - care inseamna că lupta continuă și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
terorist fundamentalist“ simetric „șefului“ care „fumează în fața blocului și scuipă“. Nu în interioritate e de găsit deci refugiul. Și atunci, unde? Cel mai probabil, în carte: în citit, în scris. Cartea servește ca spațiu de evaziune, univers compensativ, în care triumful mai este încă posibil. Echivalența parodică între cutare manelist și căpitanul Ahab, de pildă („manelistul cu ochi de safir face pluta pe spate/ în marea cu sarea balenelor albe“), trebuie înțeleasă ca o revanșă a cărții asupra mizeriei din lume
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
se discută“! Cu nețărmurită generozitate, „cunoscutul autor englez“, pe numele său Hall Kayu, a cărui celebritate s-a pierdut azi „în negura veacurilor“ca și a ziaristului nostru, prevedea că în sec XX „războiul va dispărea de pe fața pământului, odată cu triumful păcei și al înfrățirii universale!“. Umanitatea avea să facă, așadar, progrese remarcabile. La urma urmei, era în legea firii, căci dacă „în epoca lui Shakespeare, țăranii n-aveau mai multe drepturi decât cânii și caii“, dacă „oamenii trăiau rău și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
blândețe și curaj. Doar astfel, ele, fantasmele, pot fi îmblânzite și atinse măcar parțial. Firește, Navagio este un loc desăvârșit și din altă pricină: există aici un soi de libertate lăuntrică explodată vaporos și cu tandrețe. Este un fel de triumf suav (iar nu tensionat și frământată al libertății de sine. rockin’ by myself Dumitru UNGUREANU Zappoliphonia (4Ă Ca modalitate de exprimare a „energiei liniare degajate de mai multe monodii simultane“ (cum spun teoreticieniiă, polifonia este prezentă în muzica lui Zappa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
XLVII, Biblioteca academiei RSR). P.S. Când vii în București te rog să nu mă ocolești. Publicată în revista „Neamul Românesc” (1918), apoi în volumul „Poeme cu îngeri” (1927), poezia „Durerea”, apreciată de principesele Nadeja Știrbey și Elisa Știrbey ca un triumf patriotic, admirată chiar și de Octavian Goga, vibra sufletele: Oprită să urce în ceruri vreodată, Durerea n-are aripi să-și facă vânt, Ci calcă peste lespezi încovoiată, Înger pururi încătușat de pământ. Adâncu-i glas n-ajunge la stele... Brațele
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
constatată și sub forma încercărilor de a rescrie critic istoria acestei mișcări. Astfel, Thomas Crow concepe o trecere în revistă a unor poziții cheie cu privire la reconstituirea istorică a fenomenului artei conceptuale. Ca atare, pentru a-și menține valoarea critică în raport cu triumful aparent al vizualității, arta conceptuală trebuie să fie mai curând vitală și disponibilă decât concluzionată, să ia în considerare reînnoirea contactului cu publicul profan și să documenteze posibilitatea de a se referi, într-un mod semnificativ, la o lume aflată
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
remarcă, în cuvinte impresionante, "măsură tragediei"173 lui Chapman, pe care propria sa adresă de la Coatesville o indică precis: "anti-ideologul cade victimă ideologiilor; omul care transcende ura devine prada sa"174. Acest fapt, estimează Black, nu face decât să sublinieze "triumful" spiritului în momentul "său" Coatesville, când, "cel puțin pentru câteva minute, într-un magazin gol dintr-un orășel obscur al Pennsylvaniei, convingerile diverse ale lui John Jay Chapman s-au întâlnit de așa manieră, încât să îi deschidă cele mai
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
raționament l-a scutit, definitiv, pe Hitler de orice explicație cu privire la modalitatea concretă în care va fi pus în aplicare "complotul evreiesc". Nicăieri în Mein Kampf, ne atrage Burke atenția, conducătorul fascist nu încearcă, măcar, să "explice pașii prin intermediul cărora triumful "bolșevismului evreiesc", care distruge întreaga economie, va constitui triumful economiei "evreiești""370. Însă, se întreabă criticul, "a fost, oare, alegerea lui Hitler a evreului [...] o acțiune pur calculată?"371. Tot el răspunde, afirmându-și convingerea că nu este cazul, întrucât
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
explicație cu privire la modalitatea concretă în care va fi pus în aplicare "complotul evreiesc". Nicăieri în Mein Kampf, ne atrage Burke atenția, conducătorul fascist nu încearcă, măcar, să "explice pașii prin intermediul cărora triumful "bolșevismului evreiesc", care distruge întreaga economie, va constitui triumful economiei "evreiești""370. Însă, se întreabă criticul, "a fost, oare, alegerea lui Hitler a evreului [...] o acțiune pur calculată?"371. Tot el răspunde, afirmându-și convingerea că nu este cazul, întrucât "energia" cu care Hitler întrebuințează "semnul" evreului în Mein
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
perioada de tranziție a conducătorului fascist, o perioadă pe care acesta o descrie drept ambivalentă și duală, un amalgam de stări interioare antinomice, în care "rațiunea" și "realitatea" îi pun "inima" la grea încercare și care, firesc, se încheie cu triumful "rațiunii", constituie un bun motiv, pentru cei care au acuzat doctrina lui Hitler de iraționalism, să își amendeze teoria, cel puțin într-o privință esențială: viziunea transformatoare a lui Hitler "este, într-adevăr, irațională, însă se desfășoară sub sloganul "Rațiunii
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
datorează legii naturale"441. De asemenea, legea divină proclamă "supraviețuirea celui mai bun"; astfel, dacă voința divină a investit "arianul" cu "responsabilitatea terifiantă a superiorității înnăscute"442, acesta, în mod necesar, are mandatul de a se supune "luptei în numele propriului triumf"443. Așadar, arianul "ascultă" legea naturală și se supune ei, în timp ce, firesc, evreul "arogant" își propune să ""cucerească" natura cu ajutorul idealului democrat al egalității"444. Iată cum, grație distorsiunii ad hoc a lui Hitler, instinctul de autoconservare al arianului devine
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
armatei americane în timpul Primului Război Mondial. Reagan continuă, declarând că asupra corpului neînsuflețit al fostului bărbier, care și-a dat viața pentru libertatea și prosperitatea țării, a fost găsit un jurnal, în care omul își exprima gândurile cu privire la rolul personal în macroschema triumfului națiunii: "America trebuie să câștige acest război, scria Treptow. Prin urmare voi lucra, voi economisi, am să mă sacrific, voi îndura, am să mă lupt cu bucurie și am să fac tot posibilul, ca și cum chestiunea întregului război ar depinde exclusiv
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]