3,448 matches
-
poate spune că și japoneza sake se poate încadra în definiția berii. În Rusia, berea se încadrează oficial la categoria băuturilor alcoolice. a a apărut acum cca. 6.000 de ani. Vine cel mai probabil de la pâine care s-a udat și a început să fermenteze, de unde a apărut procesul de fermentare. Această descoperire a avut loc de mai multe ori în istoria omenirii, astfel că nu se poate ști sigur unde a fermentat la început berea. Cele mai vechi urme
Bere () [Corola-website/Science/296771_a_298100]
-
se mai practică ritualul „Sângeorgiului“. În trecut, în ziua de Sfântul Gheorghe (23 aprilie), după ieșirea de la biserică, un flăcău învelit în ramuri verzi și încadrat de alți doi tineri, băteau la porți și urau de belșug. Gazdele, după ce îi udau cu apă, îi omeneau. În acest timp copiii din sat se urzicau (se loveau cu urzici). Folclorul coregrafic și muzical din sat se încadrează în stilul sud-transilvănean. Între creațiile coregrafice locale cel care a dus faima satului în anii ’70
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
Aiud, în câmpia numită Tinod. Într-aceeași vreme, Basta după ce dete o zi de repaos oștilor sale ostenite de iuțimea cu care veniseră la Torda împreună cu oastea nobililor, ridică tabăra la Keresteș și merseră de o așezară într-o câmpie udată de râul Mureș din ținutul de Maroș-Ujvark, pe care Mihai o dase banului Mihalcea. De aici, în dimineața viitoare, 17 septemnrie, rânduindu-și armia de bătaie, porni împreună cu bagajurile sale spre Aiud, cu gând de a tăbărâ în mai sus
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
pot fi refuzați de nimeni, deoarece aduc în fiecare casă, cu o rămurică de brad, mesajul pașnicei dorinți: În răstimpul dintre Anul Nou și Bobotează preotul intră în toate casele de creștini pentru a le sfinți cu mănunchiul de busuioc, udat în aghiazma din cofă, simbol al apei Iordanului, unde a fost botezat Mântuitorul. La Bobotează serbarea se concentrează mai mult în jurul bisericii, de unde alaiul de creștini în frunte cu preotul ies ca sa sfințească apa, țarina și satul, după care încă
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
și Richitele de Sus, avea o populație de 782 de locuitori, două biserici și o școală cu 48 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Bărbătești (comasată cu Răchițele de Sus), celelalte trei comune aflându-se în plasa Uda a aceluiași județ. Comuna Cocu avea 1972 de locuitori în satele Cocu, Dealu Bisericii, Dealu Boului, Făcălețești, Linia Mare, Negulești, Popești și în cătunul Văruici. Comuna Răchițelele de Jos avea 856 de locuitori în satele Bogdanu, Chelbești, Dealu Scroafei, Greabănu
Comuna Cocu, Argeș () [Corola-website/Science/300616_a_301945]
-
Dealu Viilor, Gogoșești, Dealu Orașului, Popești, Rogozi, Samara (Valea Satului) și Zlapia, cu 1501 locuitori, trei biserici și o școală mixtă rurală. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Păduroiu în plasa Cotmeana și comunele Poiana Lacului și Samara în plasa Uda ale aceluiași județ. Comuna Păduroiu avea 1646 de locuitori în satele Cepari, Gărdinești, Păduroiu din Deal și Păduroiu din Vale; comuna Poiana Lacului avea 1444 de locuitori în satele Dinculești, Gălățanu, Gălcești, Negoești, Negrea, Poiana Lacului și în cătunele Popești
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
Uda este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Bădulești, Bărănești, Braniștea, Chirițești, Cotu, Dealu Bisericii, Dealu Tolcesii, Diconești, Gorani, Greabăn, Lungulești, Miercani, Râjlețu-Govora, Romana, Săliștea și Uda (reședința). Localitatea este situată la jumătatea drumului cu serpentine dintre
Comuna Uda, Argeș () [Corola-website/Science/300646_a_301975]
-
Uda este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Bădulești, Bărănești, Braniștea, Chirițești, Cotu, Dealu Bisericii, Dealu Tolcesii, Diconești, Gorani, Greabăn, Lungulești, Miercani, Râjlețu-Govora, Romana, Săliștea și Uda (reședința). Localitatea este situată la jumătatea drumului cu serpentine dintre Pitești și Rm. Vâlcea, la 13 km de drumul principal, pe culmea unuia dintre dealuri. Se cresc pomi fructiferi, vița de vie, porumb, grâu, oi, vaci, păsări, există terenuri de
Comuna Uda, Argeș () [Corola-website/Science/300646_a_301975]
-
drumul principal, pe culmea unuia dintre dealuri. Se cresc pomi fructiferi, vița de vie, porumb, grâu, oi, vaci, păsări, există terenuri de vânătoare (fazan, iepure, căprior, mistreț). Comuna are curent electric și telefon. O altă posibilitate de a ajunge în Uda o constitue drumul național Pitești-Drăgășani, în localitatea Vedea se schimba direcția de mers spre dreapta, acest drum este asfaltat din vara anului 2007. Uda se mândrește cu mai multe biserici foarte vechi peste trei sute de ani (Cioraca, Setrari, biserica veche
Comuna Uda, Argeș () [Corola-website/Science/300646_a_301975]
-
iepure, căprior, mistreț). Comuna are curent electric și telefon. O altă posibilitate de a ajunge în Uda o constitue drumul național Pitești-Drăgășani, în localitatea Vedea se schimba direcția de mers spre dreapta, acest drum este asfaltat din vara anului 2007. Uda se mândrește cu mai multe biserici foarte vechi peste trei sute de ani (Cioraca, Setrari, biserica veche din valea Vierosului). În satul Burtești se află ruinele unei biserici foarte vechi ridicată după toate probabilitățile de familia de boieri Ceaușescu, aceste ruine
Comuna Uda, Argeș () [Corola-website/Science/300646_a_301975]
-
ruine pastrează încă o bună parte din pictură. Populația: 2174 de locuitori, din care 30% persoane apte de muncă. Căi de acces: DJ 703B, DC 186, la 13 km distanță de drumul european. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Uda se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,32%). Pentru 3,68% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Uda, Argeș () [Corola-website/Science/300646_a_301975]
-
și Sibiu, la est cu județele Muscel și Dâmbovița, iar la sud cu județele Teleorman și Vlașca. Teritoriul județului era împărțit inițial în cinci plăși. În anul 1925, acestea erau următoarele: Ulterior, județul a fost reorganizat în șase plăși. Plasa Uda a fost desființată și au fost formate două plăși noi: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 257.378 de locuitori, din care: 97,6% români ș.a. Din punct de vedere confesional 99,1% erau ortodocși, 0,3
Județul Argeș (interbelic) () [Corola-website/Science/300787_a_302116]
-
o zonă în care culoarea diluată este aplicată uniform, într-o manieră în care nu se disting tușele individuale de pensulă. Exemplul tipic este pictarea cerului. Tehnica obișnuită este de a ține planșeta puțin înclinată și a aplica culoarea pe ud cu o mișcare largă și șerpuită, începând cu partea de sus. Mișcarea apei va ajuta la producerea unor tente transparente, uniforme. Adăugând culoare în diferite zone se pot obține degradeurile dorite. Se pot obține și degradeuri bicolore adăugând de exemplu
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
destindere și veselie după munca efectuată. Cea mai îndrăgită și mai plină de fast era claca de secerat, în urma căreia se împletea din cele mai frumoase spice de grâu, o cunună, care era adusă în sat cu cântece și alai, udată pe drum de flăcăi și adusă la casa gospodarului, unde urma jocul și veselia ce țineau până în zorii zilei. [[Fișier:Boscadau.jpg|thumb|250px|Boscadau]] Obiceiul cununii era unul dintre cele mai frumoase obiceiuri, deoarece țarinile din jurul satului erau, cu
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
spre sat în alai, în față mergând fata ce purta cununa, urmată de restul fetelor, cântând tot timpul drumului, pe o melodie doinită, „horia cununii", până ce ajungeau la gazdăi. La porți, sătenii admirau secerătoarele, iar flăcăii ieșeau cu cofele și udau cununa. Fata care purta cununa trebuia să se învârtă în așa fel, încât să nu fie udată pe haine. "Leșu și Leșenii - Mărturii pentru neuitare" Simion Lupșan, prof. Adrian Onofreiu, înv. Nicolae Lupșan, prof. Maria Suciu, preot Mircea Suciu, prof.
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
timpul drumului, pe o melodie doinită, „horia cununii", până ce ajungeau la gazdăi. La porți, sătenii admirau secerătoarele, iar flăcăii ieșeau cu cofele și udau cununa. Fata care purta cununa trebuia să se învârtă în așa fel, încât să nu fie udată pe haine. "Leșu și Leșenii - Mărturii pentru neuitare" Simion Lupșan, prof. Adrian Onofreiu, înv. Nicolae Lupșan, prof. Maria Suciu, preot Mircea Suciu, prof. Cristian Suciu - Ed. Mesagerul Bistrița - 2003 ISBN 973-8566 [[Categorie:Localități în județul Bistrița-Năsăud]]
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
la plajă" pentru că Soarele "bronza" (vezi ardea) rapid și puternic. Televiziunea română ne pregătise și ea un program artistic pe niște benzi de video aflat atunci în fază primitivă, dar nu am apucat să vedem prea mult din el. Uneori udam ceapa verde, "plantată" în cârpe umede"". Programul de cercetare fiind încheiat, a avut loc revenirea din spațiul cosmic în data de vineri, 22 mai 1981, la ora 16,58, ora României. Capsula de coborâre a navei spațiale „Soiuz 40“ (2
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
vorbi liber, frica de a se mișca fără a nu privi înapoi, frica de a nu alege întodeauna drumul cel drept spre idealurile lor, ci de a ocoli sistemul. De la începutul filmului, mizeria în care societatea rusă se afla ne udă pielea cu picăturile ce se aud, practic, tot timpul. Muzica ce accentuează fiecare moment mai important amintește de muzica de propagandă, astfel măreția momentului este frântă prin amintirea că, totuși, anticipația filmului este doar o crudă realitate. Filmul, pe lângă impresionanta
Andrei Tarkovski () [Corola-website/Science/298576_a_299905]
-
râul Argeș are o direcție de curgere N-S, drenând mai întâi pantele sudice ale Munților Făgăraș, străbate apoi Muscelele Argeșului și Dealurile Argeșului, iar după ce separă Piemontul Cotmeana (în V) de Piemontul Cândești (în E), intră în câmpie, unde udă multe subunități din Câmpia Română. Debitul mediu multianual variază între 19,6 m/s în cursul superior, 40 m/s la ieșirea din zona piemontană și 73 m/s la vărsare. Pe cursul superior al râului Argeș s-a construit
Râul Argeș () [Corola-website/Science/298599_a_299928]
-
a traversa râul. Abatele francez Paul de Marenne, trimis că sol în Țară Moldovei în cea de-a doua parte a secolului al XVII-lea, urcă în spinarea unui țăran cu numele de Vâlcu Bârlădeanu care-l traversează apă Șiretului, udându-se până la brâu. Scriitorul descrie astfel acest râu: "„Zimțuit și tulbure, Șiretul fugea pe pietrișul vadului, murmurând ușor în singurătate și-n pustie. Vântul scutură asupră-i foiți galbene”".
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
văd și astăzi sub forma unor pietricele mici, subțiri, de culoare albă. De-a lungul văilor se pot urmări terase, precum și sedimente diluviale și aluviale. Este formată din numeroase pâraie și este tributară râului Rebra. Pâraiele sunt: Râul principal Rebra udă teritoriul satului pe o lungime de 8 km. Albia și malurile sale au suferit degradări în urma numeroaselor inundații din anii 1888, aprilie 1913, 4-7 aprilie 1932, 1933, 1958, 1970, 1974 când debitele au fost maxime. Din analiza materialelor hidrometrice disponibile
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
libertate. În jurul capelei de făgăduința terenul este cultivat de o comunitate simplă și săracă, dar credincioasa în Dumnezeu. Terenul la poalele muntelui este pietros, al cărui rod abia depășește cantitatea semințelor și poate fi cultivat cu greu: spart, înmuiat, si udat cu sudoare. Râurile și drumurile trec foarte departe. Acești oameni izolați de lume s-au obișnuit să se bazeze pe forțele proprii. Ignorați de alții, ei au convingerea că nu au nici o obligație față de altii:"Nemini teneri" Montefeltro este un
San Marino () [Corola-website/Science/297781_a_299110]
-
gatit din țuci și dulapuri și un răcitor. Pe vremea aceea se cumpără gheață. Așa funcționa răcitorul.</spân></spân></spân></p> Mai mi-aduc aminte, dar vag: curtea era pietruita, avea două guri de apă cu furtun cu posibilitatea să udam această grădină. Mama se ocupă și ținea foarte mult la ea. Aveam pe langă trandafiri o sumedenie de flori, de diverse feluri. Magazia era la început văruita, de lemn pe exterior, dar văruita în interior și avea un aspect foarte
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
cozii. Ea secretă un produs uleios, cu care pasărea își unge penele, servindu-se de cioc. Pasărea stimulează glanda cu ciocul și apoi își distribuie uleiul pe tot corpul frecându-și și curățându-și penele. Penele astfel unse nu sunt udate de apă. Îngrijirea penajului este importantă pentru păsările de apă, deoarece este esențial ca penele să rămână impermeabile. Penajul este compact, aspru. Penele sunt foarte dese și puful abundent, mai ales la partea inferioară a corpului; puful este prezent și
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
foarte multă apă astfel încât pământul muștește, solul trebuie menținut jilav, dar nu trebuie ca apa să fie în exces. Pământul trebuie să se usuce puțin între două udări. Uscarea excesivă a solului poate duce la ofilirea și îngălbenirea frunzelor. Când udați planta folosiți apa la temperatura camerei. Dacă folosiți apa de la rețeaua de apă a orașului lăsați-o o perioadă pentru ca clorul să se poată evapora. Spathiphyllum supraviețuiește luminii scăzute din interiorul locuinței dar preferă camerele luminoase. Se pot așeza lângă
Spathiphyllum () [Corola-website/Science/308550_a_309879]