5,157 matches
-
la urma urmei, era mai bine să nu fi fost nicicând” (III, 376). Or, în secvența imediat următoare, consecință, în fapt, a acestei sinteze între tot și nimic, Cioran se ipostaziază drept „profet al sfârșitului”. Dar un profet disprețuit și uitat, de care să nu-și amintească decât ultimul om. „În clipele mele de megalomanie, spune Cioran, îmi spun că e cu neputință ca avertismentele mele, prezicerile mele să fie disprețuite la nesfârșit, că ceasul meu va veni inevitabil într-o
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
subiect: nu-i vorba, apropo de nume, că am unul prea comun, că nu e nici o legătură între mine și numele meu, sau că uit cum mă cheamă. Grav e nu că uit, ci că nu mai știu că un uitat! (pauză) Cam asta-i. Mina: (departe de a glumi) Cred, într-adevăr, că-ți trebuie certificat de deces... Ilie: Așa-i? Da de unde? Ăia de la evidența populației sînt destul de încăpățînați. Nu-mi dau! Nu-mi dau din moment ce ei stabilesc că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Mașina de vînt". "Mașina de vînt" a fost scrisă cu 15 ani în urmă, dar autorul o consideră și acum actuală prin tematica sa: cuplul, dragostea în raport cu intervenția politicului și moralei. Într-un context politic anacronic, dar care nu trebuie uitat. Partenerii de echipă ai lui Constantin Popa sînt actorii Constantin Pușcașu, Livia Iorga, Doina Deleanu și Călin Chirilă. Scenografia îi aparține Rodicăi Arghir. Oltița Cîntec ("Evenimentul", 17 iunie 2000) " Mașina de vînt" de Constantin Popa la Naționalul ieșean Scrie teatru
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de primul loc? Ea 1: Unde e primul loc?! El 1: Trebuie să-1 căutăm... trebuie... sînt obligat... Ea 1: Să nu-ți faci griji... să știi că nu m-ai pierdut! El 1: O iubire pierdută nu e o iubire uitată... Ea 1: Te iubesc. El 1: Trebuie să găsim primul loc... ei n-o să-și închipuie că mai știm unde e... TABLOUL XIV (Și aici există un copac, dar e împovărat de frunze peste măsură de mari și cu flori
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
teatrul celor vechi, la un Shakespeare sau la un Cehov. Dincolo de Hamlet este ironia sau o lume bufonadă pe care o recunoști în orice alt timp istoric; dincolo de Vanea este depersonalizarea, solitudinea sau căutarea nesfîrșită a sinelui într-o lume uitată. Doi foști actori, ajunși la pensie se întîlnesc în fiecare luni în apartamentul unuia dintre ei pentru a depăna amintiri, răsfoind albume vechi ale teatrului, cronici din reviste, fotografii din tinerețe. Un mobilier desuet, pereți plini de afișe, o măsuță
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
o serie de oportunități teatralizante. Textualismul face referință la două planuri: unul în interiorul platoului, iar celălalt, exterior acestuia. Cutia scenei în miniatură pe care a amenajat-o în apartamentul său fostul actor face posibilă încarnarea imediată a personajelor și momentelor uitate. În felul acesta reînvie Tovarășul Paleu, locuitorul unei lumi absurde care condamnă în orice moment sistemul burghezo-moșieresc, pe care prin exces de zel îl consideră format din "ciocoi"; un tovarăș Paleu care în fața lămpii de interogatoriu ar spune orice, și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
instrument-cheie de management: cartoteca 3 × 5. Valabilă aproape peste tot și la un preț cu mult sub un cent, cartoteca poate și ar trebui să fie parte din viața dumneavoastră, la fel precum stiloul, cheile mașinii și portofelul. +++ TEMĂ În loc să uitați aceste probleme, folosiți un carton de 3 × 5 pentru a le nota și a face referire la ele mai târziu, poate că la o întâlnire de pregătire sau față în față cu oamenii implicați. Unde țineți această cartotecă nu este
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
lemn de alun care nu se taie, ci se rupe cu mâna, iar, o dată adus acasă, nu se pune niciodată la pământ, ci se așază pe un gard. Tot de sufletul morților, se face acum și așa-numită "pâine a uitaților" (o turtă din făină, crestată pe margine), sau un colac, în formă de lopată care se să de pomană celui care face focul.429 Atât în Basarabia cât și în Bucovina, în noaptea de Paști, lângă biserică, se face un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de zăpadă multă, / Omul de inimă ruptă."203 Tânjind la veșnicia naturii, omul percepe antitetic pulsațiile lăuntrice ale universului: "Fost-am tinerel ca mlada / Dar amu-s bătrân ca tata; Fost-am tânăr ca un brad / Dar amu îs om uitat. Pe drum merg, pe drum mă duc, / Bătrânețele m-ajung."204; "Pământ negru mă hrănește, / Urâtul mă-mbătrânește; / Pământ negru m-a hrănit, / Urâtul m-a-mbătrânit, / Că urâtul n-are leac / Decât pânză și toiag."205 Pentru omul tradițional, soarta se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
atenție cartea începută. Din fericire din nou lăsată repede deoparte. Spun din fericire pentru că, în decembrie 2010 am avut prilejul să citesc cele 4 dosare de la CNSAS întocmite de securitate tatălui meu. Citirea lor mi-a amintit fapte de mult uitate despre care voi scrie în această carte. Rememorarea celor aproape 40 de ani din viața mea, pe baza celor 50 de ani de urmărire a tatălui meu, a fost picătura care a umplut paharul spaimelor mele și simbolic, “mi-a
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
misterul fără margini al sufletului, despre lumea de dincolo de moarte, despre vis și despre dragoste, despre un trecut care l-a obosit. Iată-l sentimental într-o evocare plină de candoare: "Mai dăinuiesc pe-ascuns în dormitoare/ Iluzii moarte și uitați fiori,/ buchete mici și veștede de flori/ Ce-ar fi rămas în vaza fără soare." 3 "Cântarea cetății lui Bucur" (1959), "Moartea morilor de vânt" (1961), "Inimă desenată (1964); mai cităm "Cheile somnului", "Cocoșii de vânt", "Solara noapte", Mâinile orelor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de ale mele... Am stat zile și nopți toți trei. În fiecare clipă, simțeam că vom fi de nedespărțit. Aici și Dincolo. Timpul ne-a îngaduit o Prietenie fără margini. Aud pașii noștri și hohotele noastre de rîs de pe ulițe uitate. Ore în șir îl țineam pe Cehov în brațe, cîntam, murmuram, plîngeam, surîdeam... Ore în șir vorbeam numai despre teatru, despre experiențe diferite, întîlniri, spectacole, cărți... Ore în șir vorbeam despre oameni. Despre prietenii noștri. Teatrul asta este. Umanitate. Teatrul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mai directă, cu toată încărcătura metaforică: pereții de pânză care cad (inclusiv diafanul fundal strehlerian), dezvelind măruntaiele scenei, Lopahin încuind cu zgomot surd ușile sălii, și apoi masivele cortine de incendiu coborând scrâșnit, dinaintea spectatorilor prinși în capcană, ei și uitatul Firs. Și dulapul-coșciug, din care renaște, teatral, o livadă în miniatură. O livadă de vișini înflorită. (Iulia Popovici) Alexa Visarion a conceput lumea livezii de visini ca pe una insularizata, dar o insula mai putin obisnuita, cuprinsa intre o banuita
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de atunci, în care nu am mai știut nimic despre viața filmului, iar acum am descoperit, cu uimire și emoție, rezultatul. Mergeți și vedeți Ana lui Alexa Visarion! Este un mit în mișcare, exact ca o biserică neterminată, dar niciodată uitată, scufundată în amintire, de unde ne urmărește destinele și ne înnobilează iubirile, oricât ar fi acestea de spulberate. Nu credeam că așa ceva e posibil de spus pe peliculă; cel puțin, nu într-un film românesc al mileniului trei. Alexa Visarion a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
construcții intelectuale, care nu erau pentru Platon decît un joc de umbre pe peretele peșterii, sînt luate drept "adevărata realitate", cea pe care o construiește omul. Dar o altă dimensiune a istoriei Grupului celor Zece nu poate fi nici ea uitată: cea a încercării cîtorva oameni de știință de a nu se cantona într-un rol de tehnician, de specialist al unei discipline. Această preocupare de a depăși cunoașterea tehnică, de a acorda spritiului întregului prioritate față de cel al detaliului, de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
acuma numai ochiul de jăratic din cămin Licăreșten umbra dulce, ca o piatră de rubin. Bate vânt cu ploaien geamuri Și e noapte neagră afară ... Plânsul streșinii suspină ca un cântec de vioară Monoton, șoptind povestea unei vremi de mult uitate ... Nicio rază nu pătrunde prin perdelele lăsate. Cintunericul prieten stăpânind până departe, Și de oameni și de patimi fericirea neo desparte. Singur eu veghez în noapte, Ploaia cântă tot mai tare ... Și mapropii, ochii negri săi deschid cuo sărutare. (George
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
precizarea fiecăruia dintre cele două motive literare identificate în textul dat (de exemplu: focul, ploaia) 6. câte 2 puncte pentru selectarea fiecărei secvențe care conturează dimensiunea temporală a imaginarului poetic (de exemplu: e noapte neagră; povestea unei vremi de mult uitate). 7. - identificarea a două figuri de stil diferite din prima strofă - prezentarea adecvată a semnificației figurilor de stil identificate . 8. - câte 1 punct pentru menționarea fiecăreia dintre cele două trăsături ale genului liric prezente în text (de exemplu: transmiterea în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
versul al treilea alătură metafora personificatoare (Plânsul streșinii suspină) unei comparații dezvoltate. Analogia dintre zgomotul ploii și cântecul viorii, înlănțuită cu o amplă personificare, sugerează ideea că, prin lacrimile ploilor, natura își spune trista poveste a unei vremi de mult uitate. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Importanța acțiunilor de protejare a mediului Zi de zi ne confruntăm, fără excepție, cu vești îngrijorătoare privind viitorul planetei pe termen mediu și lung. Tocmai pentru a preveni poluarea mediului și degradarea calității vieții
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
minții și ale cuvântului din Levantul lui Mircea Cărtărescu sau din O sută de ani de zile la Porțile Orientului (Ioan Groșan), în ale căror oglinzi fantaste se reflectă o întreagă literatură? Și totuși, fără să fim biblioteci călătoare, aproape uitate ecouri din cronici, din „dimineața poeților“, din poezii clasice ori moderne, din proza mai veche sau mai nouă intră în rezonanță cu noile texte, deci literatura este vie, este „un text continuu“. Se cuvine așa dar să urmăm calea ei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în inspecție sau la vreo petrecere și pe drum strănută caii, apoi se crede că va fi bine primit sau își va petrece bine. Dacă cineva pleacă în călătorie și, uitînd ceva acasă, se întoarce spre a-și lua obiectul uitat, apoi se crede că nu-i va merge bine în călătorie. Cînd ești pornit la drum și te-ai înturnat înapoi, ai să mergi rău. Cînd tinerii însurăței pornesc după zestrea ce le au făgăduit părinții, nu-i bine să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înșirați pe-o ață, și în ei înfipți bani) sînt buni de friguri. Aluatul ce rămîne pe covată după ce se fac colacii de Sf. Vasile e bun de dat, amestecat cu tă rîțe, la vitele ce ar fi să lepede. „Uitata“ este colacul ce se face pentru morții uitați la pomenirile de peste an. (Gh.F.C.) 86 Cînd se fac colacii de Sf. Vasile, femeia apucă cu mîna plină de aluat un cuțit și lovește tulpina pomilor, ca să rodească. (Gh.F.C.) Colastră Cînd mănînci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ea, căci își coase mintea; dar dacă voiește ca aceasta să nu se prindă, în timpul cînd i se coase să se țină cu mîna dreaptă de ceva. Să nu cîrpești pe cineva, că-i cîrpești mințile. Nu se mănîncă ceva uitat, că acela uită degrabă. Se crede că cetind cineva seara și punîndu-și cartea sub căpătîi nu va uita cele cetite. Mire Mirele e dator să nu se bărbierească pînă în sara de vedere. Mireasă Cînd vine mireasa acasă, ea nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Patul pe care a murit un om se aruncă cu așternut cu tot, că e necurat. (Gh.F.C.) Cei care nu primesc bani la înmormîntare nu vor avea cu ce plăti lun trașul și vor umbla desculți prin mărăcini în veac uitat. (Gh.F.C.) Rudele mortului se duc a doua zi după înmormîntare să tămîieze mormîntul, să-l stropească cu apă și să aprindă o lumînare, ca să-l îmblînzească pe cățelul-pămîntului, să nu-l latre pe nou venitul între morți. (Gh.F.C.) Morții prost
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
stele ridicîndu-se pe cer e semn că se va face o nuntă. Cînd ți se par un flăcău sau o fată mai frumoși ca de obicei e semn că-n anul acela se vor căsă tori. Să nu mănînci pîne uitată, că nu te mai însori: rămîi uitat ca pînea. Cînd se scarpină vita de casă, fata sau flăcăul din casă se va mărita sau se va însura. Nu e bine să dai cu mătura peste picioare, că nu te mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se va face o nuntă. Cînd ți se par un flăcău sau o fată mai frumoși ca de obicei e semn că-n anul acela se vor căsă tori. Să nu mănînci pîne uitată, că nu te mai însori: rămîi uitat ca pînea. Cînd se scarpină vita de casă, fata sau flăcăul din casă se va mărita sau se va însura. Nu e bine să dai cu mătura peste picioare, că nu te mai măriți. Fata care a sta pe un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]