8,280 matches
-
sub acțiunea căldurii. Sunt oxidanți puternici. 1) Peroxidsulfatul de amoniu ([NH4](2)S(2)O(8)). Preparat prin electroliza soluțiilor concentrate de sulfat de amoniu adiționat cu acid sulfuric; cristale incolore, solubile în apă, descompunandu-se spontan la căldură și umiditate. Este folosit în fotografie, la albirea textilelor sau vopsirea țesăturilor, la prepararea amidonului solubil, la fabricarea altor persulfați sau a anumitor băi electrolitice, în sintezele organice etc. 2) Peroxidsulfatul de sodiu [Na(2)S(2)O(8)]. Cristale incolore, foarte
ANEXĂ nr. 28 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ANORGANICE; COMPUSI ANORGANICI SAU ORGANICI AI METALELOR PRETIOASE, AI ELEMENTELOR RADIOACTIVE, AI METALELOR DE PAMANTURI RARE SAU AI IZOTOPILOR. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166827_a_168156]
-
pentru epurarea gazului de iluminat. b) Hidrogenocarbonat de sodiu (bicarbonat de sodiu sau carbonat acid de sodiu) [NaHCO(3)]. În general praf cristalin sau cristale albe, solubile în apă, mai ales la cald și susceptibil de a se descompune la umiditate. Se folosește în medicină (împotriva litiazei), la fabricarea pastilelor digestive, la gazeificarea băuturilor, la prepararea prafului de copt, în industria porțelanului, etc. ... Carbonatul de sodiu natural (natron, trona, urao) este clasificat la poziția nr. 25.30. 3) Carbonați de potasiu
ANEXĂ nr. 28 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ANORGANICE; COMPUSI ANORGANICI SAU ORGANICI AI METALELOR PRETIOASE, AI ELEMENTELOR RADIOACTIVE, AI METALELOR DE PAMANTURI RARE SAU AI IZOTOPILOR. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166827_a_168156]
-
Carbonatul artificial [FeCO(3)] anhidru sau hidratat [cu 1H(2)O], cuprins aici, este preparat prin dublă descompunere a sulfatului de fier și a carbonatului de sodiu; cristale gri, insolubile în apă, oxidandu-se ușor la aer, mai ales la umiditate. Utilizat la prepararea sărurilor de fier și a anumitor medicamente. Poziția nu cuprinde carbonatul natural de fier (fier spatic sau siderit, salibit) poziția nr. 26.01). 13) Carbonați de cobalt. Carbonatul de cobalt [CoCO(3)] anhidru sau hidratat [cu 6H
ANEXĂ nr. 28 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ANORGANICE; COMPUSI ANORGANICI SAU ORGANICI AI METALELOR PRETIOASE, AI ELEMENTELOR RADIOACTIVE, AI METALELOR DE PAMANTURI RARE SAU AI IZOTOPILOR. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166827_a_168156]
-
sodiu. Utilizați la albire, pentru prepararea leșiilor menajere și în fotografie. 2) Percarbonați de potasiu. Obținuți prin electroliza la -10°C sau -15°C a unei soluții saturate de carbonat neutru de potasiu. Cristale albe, foarte higroscopice, devenind albăstrui la umiditate, solubile în apă. Constituie oxidanți energici, utilizați uneori la albire. 3) Alți percarbonați. De menționat percarbonatul de amoniu sau de bariu. 28.37 - CIANURI, OXICIANURI ȘI CIANURI COMPLEXE. - Cianuri și oxicianuri: 2837.11 - - De sodiu 2837.19 - - Altele 2837.20
ANEXĂ nr. 28 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ANORGANICE; COMPUSI ANORGANICI SAU ORGANICI AI METALELOR PRETIOASE, AI ELEMENTELOR RADIOACTIVE, AI METALELOR DE PAMANTURI RARE SAU AI IZOTOPILOR. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166827_a_168156]
-
aprind spontan. Utilizată cu carbura de calciu pentru semnalizări maritime (încărcarea geamandurilor care se autoaprind). 3) Fosfura de zinc [Zn(3)P(2)]. Praf gri, cu aspect sticlos în spărtura; produs otrăvitor, degajând fosfura de hidrogen și alterandu-se la umiditate. Utilizat la distrugerea rozătoarelor și a lăcustelor. Se utilizează de asemenea în medicină că înlocuitor al fosforului. 4) Fosfura de staniu. Solid alb-argintiu, foarte friabil, cristalizează în lamele. Este utilizată în turnătorie. 5) Alte fosfuri. Există și fosfuri de hidrogen
ANEXĂ nr. 28 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ANORGANICE; COMPUSI ANORGANICI SAU ORGANICI AI METALELOR PRETIOASE, AI ELEMENTELOR RADIOACTIVE, AI METALELOR DE PAMANTURI RARE SAU AI IZOTOPILOR. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166827_a_168156]
-
ale acidului azothidric [HN(3)]. 1) Azotura de sodiu [NaN(3)]. Se obține prin reacția protoxidului de azot cu amidura sodica sau din hidrazina, nitrit de etil și soda caustica. Paiete cristaline, incolore. Este solubila în apă, putin alterabila la umiditate, dar alterabila în contact cu dioxidul de carbon din aer. Sensibilă la șoc, ca fulminantul de mercur, ea este mai puțin sensibilă decât acesta, la căldură. Utilizată la prepararea explozivilor de amorsare pentru detonatoare. 2) Azotura de plumb [PbN(6
ANEXĂ nr. 28 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ANORGANICE; COMPUSI ANORGANICI SAU ORGANICI AI METALELOR PRETIOASE, AI ELEMENTELOR RADIOACTIVE, AI METALELOR DE PAMANTURI RARE SAU AI IZOTOPILOR. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166827_a_168156]
-
nu este recomandată utilizarea dispozitivelor în atmosfere inflamabile sau explozive. Articolul 26 (1) Umidificarea atmosferei se recomandă să fie utilizată în cazul operațiunilor de fabricație sau de manipulare care permit acest procedeu. ... (2) Pentru împiedicarea formării sarcinilor electrostatice se recomandă umidități relative ale aerului peste 70%. ... (3) Măsură devine sigură atunci când este combinată cu utilizarea eliminatorilor inductivi sau radioactivi. ... Articolul 27 Mărirea conductivității corpurilor izolante (textile, cauciuc, materiale plastice, hârtie, lichide pure etc.) poate fi făcută, în masă lor sau superficial
DISPOZIŢII GENERALE din 1 august 2001 (*actualizate*) privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încărcări electrostatice - D.G.P.S.I.-004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166045_a_167374]
-
de dispersie a instala��iei de legare la pământ, măsurată la utilajul cel mai îndepărtat de priză de pământ; ... f) metodă de măsurare folosită, tipul și clasa de precizie a aparatelor utilizate în acest sens; ... g) aprecieri asupra gradului de umiditate a solului (umed, uscat, foarte uscat); ... h) observații asupra defectelor constatate și înlăturate. ... Articolul 94 Măsurarea rezistenței de dispersie pentru instalația de legare la pământ se face: a) în instalații subterane și în instalații locale de legare la pământ, cel
DISPOZIŢII GENERALE din 1 august 2001 (*actualizate*) privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încărcări electrostatice - D.G.P.S.I.-004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166045_a_167374]
-
cu uscare rapidă) generează sarcini electrostatice care pot duce la apariția descărcărilor disruptive între materialele și părțile conducătoare de electricitate din zona de lucru. La lucrările policrome procesul tehnologic se desfășoară în atmosferă inflamabila, electricitatea statică acumulată fiind influențată de umiditate. La viteze mari presele de policromie dezvolta sarcini electrostatice care pot aprinde vaporii inflamabili formați deasupra rezervorului cu solvenți (cerneluri) sau în mediul înconjurător. În cazul preselor pentru heliogravura sarcinile electrostatice se formează pe materiale și cilindri de cauciuc și
DISPOZIŢII GENERALE din 1 august 2001 (*actualizate*) privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încărcări electrostatice - D.G.P.S.I.-004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166045_a_167374]
-
incineratoarele cu o singură cameră de ardere, respectiv peste 3.500 kcal/kg pentru incineratoarele pirolitice cu camera dublă de ardere; - conținut de materiale combustibile - peste 60%; - conținut de solide necombustibile - sub 5%; - conținut total de fracțiuni necombustibile - sub 20%; - umiditate - sub 30%. Dacă este cazul, se poate utiliza combustibil suplimentar. Deșeurile spitalicești supuse incinerării nu trebuie să conțină: - butelii de gaz sub presiune; - cantități mari de deșeuri chimice reactive; - săruri de argint și deșeuri fotografice sau radiografice; - materiale plastice halogenate
NORMATIV TEHNIC din 10 decembrie 2002 privind depozitarea deşeurilor - construirea, exploatarea, monitorizarea şi închiderea depozitelor de deşeuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155027_a_156356]
-
celorlalte instalații și să fie alimentat înaintea întreruptorului general. 5.1.15 Întreg echipamentul electric inclusiv componentele de securitate electrice ale trapelor de scenă și instalațiile de cortine pentru incendiu vor corespunde încăperilor considerate cu mediu umed, pentru a rezista umidității și ploii artificiale ce se produc cu ocazia exercițiilor, probelor periodice și intervențiilor de stingere. În fundul puțului trapei se va prevedea în loc corespunzător o priză pentru lampă portativa astfel ca să fie asigurat iluminatul în timpul reviziei tehnice, întreținerii, reparării și verificării
PRESCRIPTIE TEHNICĂ din 20 februarie 2003 PT R 18-2003 privind proiectarea, construirea, montarea, exploatarea şi verificarea tehnică a trapelor de scenă, trapelor de decoruri şi instalaţiilor de cortine pentru incendiu în sălile de spectacole*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154962_a_156291]
-
legumicole și îndeosebi pentru cele pretențioase la căldură: ardei, pătlăgele vinete, tomate, castraveți, pepeni, fasole și altele asemenea; - subzona a II-a, caracterizată prin precipitații medii anuale cuprinse între 550 și 650 mm, temperaturi medii anuale de 10,5-11°C, umiditate relativă de 65-75% și soluri de tip cernoziom, brune de pădure, de luncă, lăcoviști și nisipuri solificate. Ocupă Câmpia de Vest a Banatului și Crișanei, incluzând județele Timiș, Arad și Bihor. În această subzonă se pot cultiva majoritatea speciilor legumicole
HOTĂRÂRE nr. 1.614 din 23 decembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155264_a_156593]
-
Arieșului, Someșului, cursul inferior al Târnavelor, valea Crișurilor, județele Caraș-Severin, Satu Mare și parțial Sălaj, Bistrița-Năsăud, Cluj, Alba, Mureș și Hunedoara. Din punct de vedere climatic se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 9-10°C, precipitații medii anuale de 450-550 mm, umiditatea relativă de 65-80%. Solurile predominante sunt cele brune. Zona a II-a ocupă circa 30% din suprafața totală cultivată de legume, principalele culturi fiind cele din grupa verzei, rădăcinoasele, bulboasele și tomatele. c) Zona a III-a ocupă circa 20
HOTĂRÂRE nr. 1.614 din 23 decembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155264_a_156593]
-
din grupa verzei, rădăcinoasele, bulboasele și tomatele. c) Zona a III-a ocupă circa 20% din suprafața de legume a României și se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 8-8,7°C, precipitații medii anuale de 600-650 mm și o umiditate relativă medie a aerului cuprinsă între 57% și 65%. Zona a III-a acoperă regiuni de dealuri din Transilvania - o parte a județelor Alba, Cluj, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Mureș, Hunedoara și județele Brașov, Maramureș, Sibiu și Covasna. Principalele tipuri de sol
HOTĂRÂRE nr. 1.614 din 23 decembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155264_a_156593]
-
legumicole și îndeosebi pentru cele pretențioase la căldură: ardei, pătlăgele vinete, tomate, castraveți, pepeni, fasole și altele asemenea; - subzona a II-a, caracterizată prin precipitații medii anuale cuprinse între 550 și 650 mm, temperaturi medii anuale de 10,5-11°C, umiditate relativă de 65-75% și soluri de tip cernoziom, brune de pădure, de luncă, lăcoviști și nisipuri solificate. Ocupă Câmpia de Vest a Banatului și Crișanei, incluzând județele Timiș, Arad și Bihor. În această subzonă se pot cultiva majoritatea speciilor legumicole
NORME METODOLOGICE din 23 decembrie 2003 de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155265_a_156594]
-
Arieșului, Someșului, cursul inferior al Târnavelor, valea Crișurilor, județele Caraș-Severin, Satu Mare și parțial Sălaj, Bistrița-Năsăud, Cluj, Alba, Mureș și Hunedoara. Din punct de vedere climatic se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 9-10°C, precipitații medii anuale de 450-550 mm, umiditatea relativă de 65-80%. Solurile predominante sunt cele brune. Zona a II-a ocupă circa 30% din suprafața totală cultivată de legume, principalele culturi fiind cele din grupa verzei, rădăcinoasele, bulboasele și tomatele. c) Zona a III-a ocupă circa 20
NORME METODOLOGICE din 23 decembrie 2003 de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155265_a_156594]
-
din grupa verzei, rădăcinoasele, bulboasele și tomatele. c) Zona a III-a ocupă circa 20% din suprafața de legume a României și se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 8-8,7°C, precipitații medii anuale de 600-650 mm și o umiditate relativă medie a aerului cuprinsă între 57% și 65%. Zona a III-a acoperă regiuni de dealuri din Transilvania - o parte a județelor Alba, Cluj, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Mureș, Hunedoara și județele Brașov, Maramureș, Sibiu și Covasna. Principalele tipuri de sol
NORME METODOLOGICE din 23 decembrie 2003 de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155265_a_156594]
-
nu se admite amplasarea, chiar pentru perioade scurte, a unor bunuri culturale mobile în spații care nu corespund condițiilor prevăzute de prezentele norme. Articolul 4 Se consideră corespunzător spațiul care îndeplinește următoarele condiții: a) este salubru; ... b) are stabilitate microclimatică: ... ● umiditatea relativă, denumită în continuare U.R., trebuie să fie cuprinsă în general între 50-65%. Pentru obiecte foarte sensibile, pentru care din anamneză se cunoaște că și-au creat un echilibru la alte valori ale U.R., se vor crea condiții
HOTĂRÂRE nr. 1.546 din 18 decembrie 2003 pentru aprobarea Normelor de conservare şi restaurare a bunurilor culturale mobile clasate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155262_a_156591]
-
nu se admite amplasarea, chiar pentru perioade scurte, a unor bunuri culturale mobile în spații care nu corespund condițiilor prevăzute de prezentele norme. Articolul 4 Se consideră corespunzător spațiul care îndeplinește următoarele condiții: a) este salubru; ... b) are stabilitate microclimatică: ... ● umiditatea relativă, denumită în continuare U.R., trebuie să fie cuprinsă în general între 50-65%. Pentru obiecte foarte sensibile, pentru care din anamneză se cunoaște că și-au creat un echilibru la alte valori ale U.R., se vor crea condiții
NORME din 18 decembrie 2003 de conservare şi restaurare a bunurilor culturale mobile clasate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155263_a_156592]
-
aportul în exces al apei evacuate în afara sistemului radicular antrenează formele de azot, la traversarea solului, fie spre apele de suprafață, prin șiroire, fie spre apele subterane, prin infiltrare. Suprairigarea este indusă primăvara, atunci când solurile beneficiază de o parte din umiditatea achiziționată în timpul iernii; ca urmare crește riscul poluării, căci fertilizatorii sunt folosiți parțial de vegetație. În tabelul următor sunt prezentați factorii care induc sensibilitate la transferul fertilizanților în circuitul apei:
ORDIN nr. 1.072 din 19 decembrie 2003 privind aprobarea organizării Monitoringului suport naţional integrat de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole în apele subterane şi de suprafaţă şi pentru aprobarea Programului de supraveghere şi control corespunzător şi a procedurilor şi instrucţiunilor de evaluare a datelor de monitorizare a poluanţilor proveniţi din surse agricole în apele de suprafaţă şi în apele subterane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155366_a_156695]
-
deșeuri comerciale similare celor menajere, deșeuri din piețe, parcuri și grădini, deșeuri stradale, deșeuri din demolări, nămol municipal, materii fecale și nămol fecal, reziduuri de la incineratoare etc. Caracterizarea deșeurilor municipale se poate face, în principal, prin: - greutatea specifică [kg/mc] - umiditate [%] - puterea calorica [kJ/kg sau kcal/kg] - raportul carbon/azot [C/N] Greutatea specifică a deșeurilor Prin greutatea specifică a deșeurilor se înțelege greutatea unității de volum, în starea în care se găsesc acestea depuse. Datorită formelor multiple în care
NORMATIV TEHNIC din 10 ianuarie 2003 privind incinerarea deseurilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155060_a_156389]
-
scăderea procentajului de materiale inerte (zgură, cenușă, pământ, moloz etc.) ca urmare a îmbunătățirii gradului de confort a locuințelor. Deșeurile menajere au greutatea specifică relativ mare, în special datorită procentului ridicat de deșeuri fermentabile (vegetale și animale), cât și a umidității ridicate a acestora. Această variază între 300-350 kg/mc. Greutatea specifică medie a componentelor deșeurilor menajere Nr. Componenții deșeurilor Greutatea specifică (kg/mc) crt. Menajere Uscate Umede 1 Umiditatea deșeurilor Pe langă influență pe care o are asupra greutății specifice
NORMATIV TEHNIC din 10 ianuarie 2003 privind incinerarea deseurilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155060_a_156389]
-
procentului ridicat de deșeuri fermentabile (vegetale și animale), cât și a umidității ridicate a acestora. Această variază între 300-350 kg/mc. Greutatea specifică medie a componentelor deșeurilor menajere Nr. Componenții deșeurilor Greutatea specifică (kg/mc) crt. Menajere Uscate Umede 1 Umiditatea deșeurilor Pe langă influență pe care o are asupra greutății specifice a deșeurilor menajere, umiditatea are influență directă și asupra puterii calorice și a proceselor de fermentare, când acestea sunt destinate formării compostului. Umiditatea totală a deșeurilor se exprimă matematic
NORMATIV TEHNIC din 10 ianuarie 2003 privind incinerarea deseurilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155060_a_156389]
-
Această variază între 300-350 kg/mc. Greutatea specifică medie a componentelor deșeurilor menajere Nr. Componenții deșeurilor Greutatea specifică (kg/mc) crt. Menajere Uscate Umede 1 Umiditatea deșeurilor Pe langă influență pe care o are asupra greutății specifice a deșeurilor menajere, umiditatea are influență directă și asupra puterii calorice și a proceselor de fermentare, când acestea sunt destinate formării compostului. Umiditatea totală a deșeurilor se exprimă matematic prin formulă: W(h) ● [100 - W(r)] W(ț) = W(r) + ─────────────────── [%] 100 în care: W
NORMATIV TEHNIC din 10 ianuarie 2003 privind incinerarea deseurilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155060_a_156389]
-
mc) crt. Menajere Uscate Umede 1 Umiditatea deșeurilor Pe langă influență pe care o are asupra greutății specifice a deșeurilor menajere, umiditatea are influență directă și asupra puterii calorice și a proceselor de fermentare, când acestea sunt destinate formării compostului. Umiditatea totală a deșeurilor se exprimă matematic prin formulă: W(h) ● [100 - W(r)] W(ț) = W(r) + ─────────────────── [%] 100 în care: W(ț) - umiditatea totală a deșeurilor [%] W(r) - umiditatea relativă [%] W(h) - umiditatea higroscopica [%] Umiditatea relativă este reprezentată de conținutul
NORMATIV TEHNIC din 10 ianuarie 2003 privind incinerarea deseurilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155060_a_156389]