4,164 matches
-
în ceață. Femeile au tendința să imite "expresiile seducătoare și provocatoare" de pe chipurile starurilor, "aerul lor romantic", "ochii lor îmbătători"113 sub clar de lună. La rândul lor, bărbații și-l iau drept model pe Rudolph Valentino, cu părul lui uns cu briantină, iar apoi pe Clark Gable, Humphrey Bogart sau Gary Cooper, eroi virili, dar cu un suflet blajin. Ritualurile amoroase cunosc prin urmare o metamorfoză, și asta se întâmplă în toate mediile sociale. Sărutul pe gură mai ales, care
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
acesteia. Însă ea se scaldă în egală măsură în atmosfera postbelică, identificându-se cu sex-simbolurile, cu bombele sexy etalate pretutindeni, în reviste și pe ecrane. Aceste două imagini pe care le are despre ea însăși fecioară înzăuată și "fata desfrânată unsă cu toate unsorile" nu se împacă, iar Leslie flirtează cu schizofrenia. Pentru a încerca să iasă din acest impas, din această contradicție absurdă, începuse să facă, asemenea atâtor americani albi, bogați și cultivați, ședințe de psihanaliză. Ce se poate spune
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mai „tari”, bune să iasă învingătoare a doua zi la ciocnitul, când ziceam „Hristos a înviat”. După ce mama le scotea din boia, foi de ceapă, sfeclă roșie sau coajă de nucă verde, păstrată de anul trecut de la decojirea nucilor, le ungeam cu puțin ulei sau cu o feliuță de slănină, iar când se zvântau le lustruiam cu ceva moale, pufos, așteptând nerăbdători ca mama să ne laude pentru treaba făcu tă, ea fiind aceea care hotăra ale cui ouă sunt mai
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pădurii, se execu tau trei operații. Unii tăiau copacii cu joagărul (beschie, ferestrăul), alții îi cojeau folosindu-ne de un hârleț, iar o altă echipă așeza butucul tăiat și jupuit de coajă pe un jgheab - anume construit din scândură - bine uns cu parafină, pentru a ajunge „uns”, prin alunecare, tocmai jos, la poalele munților de unde erau preluați și transportați la fabrica de cherestea. Se înțelege, o astfel de muncă nu era de loc ușoară. Seara, când ajungeam la colibă, eram epuizați
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Unii tăiau copacii cu joagărul (beschie, ferestrăul), alții îi cojeau folosindu-ne de un hârleț, iar o altă echipă așeza butucul tăiat și jupuit de coajă pe un jgheab - anume construit din scândură - bine uns cu parafină, pentru a ajunge „uns”, prin alunecare, tocmai jos, la poalele munților de unde erau preluați și transportați la fabrica de cherestea. Se înțelege, o astfel de muncă nu era de loc ușoară. Seara, când ajungeam la colibă, eram epuizați. Așa era vara sau toamna, dar
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cobor. Dă-te, jos împelițatule, că ai să-ți rupi gâtul, zbenguitule!, dar eu nici chip să ascult. Până nu-mi umpleam bine traista cu cireșe nu coboram, iar când o făceam la o anumită vreme, cu mare întârziere, eram uns și stropit de mustul cireșelor, ca un pui de drac, după expresia surorii mele. Dar mie nici nu-mi păsa, de o asemenea insultă, pe care o socoteam total nevi novată. Mama repede îmi scotea cămașa și o spăla în
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și repictată în 1677 de Antonie Ruset Voievod, din a cărui zid de incintă nu s-a mai păstrat decât o porțiune, restaurată și adusă la forma originară de arhitectul Leocompte de Nouy, între anii 1884-1904. În această biserică erau unși domnii Moldovei în secolul al XV-lea, până la anul 1849. La 1679 aici a ființat mitropolitul Dosoftei o tiparniță. Până la 1749 a ființat și o școală pentru mazili, negustori și bresle, în apropiere fiind chiar o mahala a breslașilor. Iată
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Romé a doua Romă) începuseră cu câteva secole în urmă, și nu erau numai de ordin religios. Factorul politic juca un rol important, în condițiile în care împăratul Bizanțului se considera singurul urmaș legitim al împăraților romani, dar Papa îl unsese în anul 800 pe Carol cel Mare al francilor ca Împărat roman. Apoi, Bizanțul avea posesiuni în sudul Italiei pe care papii le voiau pentru Scaunul Roman. Fără îndoială, în decursul vremii se adăugaseră și unele deosebiri doctrinare, canonice și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
stat autocratic, întreaga putere fiind concentrată în mâinile țarului și ale unui grup de boieri, apoi de funcționari, apropiați lui. Orice împotrivire, oricât de mică, era pedepsită cu moartea. Țarul era mult deasupra muritorilor de rând, iar Biserica rusă îl ungea, la încoronare, ca pe un ales al lui Dumnezeu. De aceea nu este de mirare că, după secole de autocrație, în mentalul poporului rus s-a format convingerea că e normal să fie așa, că totul vine de la țar, că
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
de tulburările urinare neinfluențate de medicamente se va propune bolnavului autosondajele intermitente. După un scurt instructaj, persoana în cauză va fi capabilă să efectueze ea însăși acest sondaj. După o toaletă prealabilă, sonda uretrală sterilă scoasă din ambalaj, va fi unsă cu un gel anestezic, apoi introdusă prin uretre în vezică. Tremurăturile puternice ale mâinilor și o acuitate vizuală redusă poate face această metodă dificilă. O infirmieră la domiciliu ar putea ajuta persoanele cu dificultăți în punerea sondei. Se poate că
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
culca lângă mine, îmbietoare, deja ațipită, învelindu-ne pe amândoi cu un cearceaf subțire... Se auzeau, de afară, acarii (Bujoreanu și Munteanu), înjurând domol, ca într-un descântec infinit, duios aproape, folosind cele mai grele vorbe, da, boscorodind acele (macazele!); neunse cu păcură când trebuia, se înțepeneau, duceau trenurile halandala pe linia secundară... O, dar pe cine nu înjurau ei!? Înjurau indescriptibil de amănunțit semaforul cu un braț verde și unul roșu, țeapene și ele... Înjurau fructifer un prun pipernicit de pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
limbi, precum engleza, lipsindu-le în faza actuală. Ca atare, adjectivele care cunosc acest fenomen realizează comparația în mod redundant, prin altenanță fonetică și prin sufix: germ. hoch "înalt", höcher, am höchsten; dan. stor [sto:r] "mare", større [störə], størst; ung [ö(] "tînăr", yngre [ü(rə], yngst [ü(st]; norv. stor "mare", større, størst; ung, ynge, yngst; sued. stor, större, störst; lång "lung", längre, längst. Supletivismul se menține încă în toate limbile germanice și se manifestă de obicei la aceleași adjective
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fenomen realizează comparația în mod redundant, prin altenanță fonetică și prin sufix: germ. hoch "înalt", höcher, am höchsten; dan. stor [sto:r] "mare", større [störə], størst; ung [ö(] "tînăr", yngre [ü(rə], yngst [ü(st]; norv. stor "mare", større, størst; ung, ynge, yngst; sued. stor, större, störst; lång "lung", längre, längst. Supletivismul se menține încă în toate limbile germanice și se manifestă de obicei la aceleași adjective, fiind o moștenire din germanica comună: germ. viel [fi:l] "mult", mehr, am meisten
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la război. Chiar poetul e silit să ia arma în mână (Tristele, IV 1) pentru a respinge atacul barbarilor cu săgeți otrăvite, de două ori ucigașe : Ca ei să facă moartea mai crudă, mai cumplită,/ Cu fiere de șerpoaică își ung a lor săgeți (Ponticele, I 2). Bătrân, bolnav, palid, istovit, pradă insomniei sau coșmarurilor (Nici cerul, nici pământul, nici apa nu-mi priește,/ Nici aerul, și trupul mi-e lânced tot mereu.../ De când venii aice, mă chinuie nesomnul/ Sunt piele
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
vegetație săracă, pe jumătate acoperită de nisip. Motea, care tocmai deschide portița, bombăne pentru că balamalele ruginite scot un scârțâit strident. Nu aude sunetele ascuțite, surâde doamna Segal, și asta o irită. Acum, că folosim poarta asta din nou, o s-o ungem." Are totuși un aer de femeie cumsecade doamna Segal, cheia enigmei trebuie căutată altundeva. Locotenentul încalecă pe calul pe care așteptarea îl făcuse nervos și pornește în goană, urmat de ordonanța care se străduie să se țină după el. Comandantul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și al încrederii ei de neclintit în virtuțile represiunii directe sau disimulate. Consagvinitatea care o lega de celelalte personaje nu mai există aici, înlocuită fiind de răceală. Eul i se împlinește în detașare. Mușcă dintr-o felie de pâine prăjită unsă cu unt: cranț. Nimic mai bun pentru a savura cafeaua matinală decât pâinea prăjită unsă cu unt. Cu condiția să ai unt. Și cafea. Soția lui e deja în hol, pe picior de plecare. Își vâră capul prin ușa întredeschisă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
lega de celelalte personaje nu mai există aici, înlocuită fiind de răceală. Eul i se împlinește în detașare. Mușcă dintr-o felie de pâine prăjită unsă cu unt: cranț. Nimic mai bun pentru a savura cafeaua matinală decât pâinea prăjită unsă cu unt. Cu condiția să ai unt. Și cafea. Soția lui e deja în hol, pe picior de plecare. Își vâră capul prin ușa întredeschisă: "Te întorci la prânz?" El izbucnește în râs: "Ce mai e și ciuperca aia?" "O
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
77 E atâta Busuioc în firea mea câtă victorie e în Nicolae. Doamne, ce frumos ar fi să fie așa! Vă invit la o busuioacă de Bohotin pentru a ni se dezlega mai bine limbile. La un ceas de taifas uns cu o asemenea binecuvântată licoare se poate drege și busuiocul (aflu recent că expresia asta este greșită, nu busuiocul este dres, el drege apa, sfințind-o). Nicolae e un nume augural și devoțional antic, de la Nikolas, un compus care cuprinde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
De ce se-ntîmplă toate necuviințele astea?! Las' că mor și eu într-o bună zi! Din jurnalul lui N.D. Cocea: "Marele Stalin! Genialul Stalin! Părintele popoarelor, Stalin! Se inaugura o uzină? Stalin a proiectat-o! Se înmulțeau tractoarele? Stalin le-a uns roțile! Pornea o locomotivă? Stalin a însuflețit-o! Își lua avînt un avion? Stalin i-a dat aripi! Epoca lui Stalin! Veacul lui Stalin! De cine-mi amintește chestia aceasta?!!! Ghicitoare, desigur! Azi e ziua domnului Liviu (Constantin-Liviu Rusu, muzeograf-conservator
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
pe cap. Însoțiți de membrii guvernului, Carol și Mihai au luat loc în Rotonda Mausoleului, în fața altarului. Mitropolitul Ardealului, Bălan și episcopul Ciopron al armatei au oficiat slujba de târnosire. Carol al II-lea, îmbrăcat cu cămașa de ctitor, a uns cu sfântul mir masa de pe altar. Apoi s-a oficiat sfânta liturghie. După sfințirea Mausoleului de la Mărășești, Carol și Mihai au ieșit în fața bisericii, unde s-a oficiat parastasul pentru pomenirea eroilor primului război mondial de către episcopul Ciopron. Au rostit
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
mânca acasă... Eu râdeam și ieșeam numaidecât pe ușă afară. Mama cocea pâine de seară. Cuptorul era mare, de vreo 7-8 pâini. Punea aluatul la crescut în coșărcuțe, apoi îl lua și-l punea pe o lopată mare de lemn. Ungea fiecare pâine cu apă caldă, o netezea și presăra peste ea multă secărică. În cuptor se cocea pe vatra încinsă, direct, fără tăvi și era foarte gustoasă. Când Maria venea la noi, îi plăcea să ne jucăm în șură. Ne
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
prezenți la arie care urmau după noi, ne-au venit în ajutor. Ne-au legat sacii la batoză și s-au împărțit la toate lucrările cerute: tăiatul snopilor sus la "cuțitoaie", la pleavă, au fixat curelele la tractor și au uns cu ulei roțile. Astfel s-a dat drumul motorului și-a început treieratul. Eu cu mama supravegheam toate operațiunile. A început mai întâi cu grâul, căci aveam mai multe căruțe cu snopi. Deodată, mamei i s-a părut că s-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
săteni apelau la serviciile lui, când se ocupau de făcut povidlă. Împreună cu el, mama o așeza în borcane și oale de lut, smălțuite și le așeza în beci, la răcoare. Peste iarnă, povidla ne prindea foarte bine. Feliile de pâine unse cu un strat de unt și deasupra cu povidlă erau tare gustoase. Perele nu prea stăteau peste iarnă. Fiind zemoase și foarte dulci, le consumam proaspete. Pentru musafirii erau un deliciu. Livada noastră a constituit totdeauna un beneficiu pentru familie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de obicei cireș și vișin, cu credința de-a se păstra tânăr și frumos, precum el. La 40 de Sfinți. Fiind la începutul primăverii, sătenii (gospodinele) obișnuiau să facă sfințișori sau mucenici, niște colăcei împletiți în formă de opt. Îi ungeau cu miere și deasupra presărau nucă măcinată. Mi-amintesc că o dată am însoțit niște gospodine care au dus mucenici copiilor de la Orfelinatul din Rădăuți (printre ele era și mama mea, Maria Lavric). Alexiile. Era credința care mai dăinuie și-acum
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o frunză de măr sau cireș, va iubii pomii și va deveni un bun pomicultor. Sf. Andrei se sărbătorește la 30 noiembrie, la sfârșit de toamnă. Asemenea multor fete din sat, credeam că în noaptea Sf. Andrei vin strigoii. Mama ungea cu usturoi geamurile și ușile de la grajd și de la bucătăria de vară. Mie îmi dădea cu mujdei gros pe la nas. În felul acesta se alungau duhurile rele e casă, de noi și de animale. Dacă la unele case, fetele lăsau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]