8,098 matches
-
2007, 136. 427 Moldoveanu E, Neagu M, Popescu LM, Dicționar de biochimie și biologie moleculară, Editura Medicală, București, 2001, 158, 194. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 147 Formaldehida [2428] aldehidă derivată din acidul formic [2], utilizată subformă de vapori, în trecut pentru sterilizarea și dezinfectarea camerelor, a saltelelor și a cearceafurilor [2], vapori toxici se produc prin fierberea formaldehidei într-un vas deschis [2], sinonim: aldehidă formică, metanal [2]. Formaldehid dismutaza [1429] EC 1.2.99.4 [1], enzimă
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
moleculară, Editura Medicală, București, 2001, 158, 194. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 147 Formaldehida [2428] aldehidă derivată din acidul formic [2], utilizată subformă de vapori, în trecut pentru sterilizarea și dezinfectarea camerelor, a saltelelor și a cearceafurilor [2], vapori toxici se produc prin fierberea formaldehidei într-un vas deschis [2], sinonim: aldehidă formică, metanal [2]. Formaldehid dismutaza [1429] EC 1.2.99.4 [1], enzimă care catalizează transformarea a două molecule de formaldehidă la formiat și metanol [1], enzima
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Zgomotul S2 la focarul AP poate fi accentuat sau dedublat odată cu creșterea presiunii în AP. - Suflu holosistolic apical, de intensitate și durată, la focarul mitral cu iradiere spre axilă și acompaniat de freamăt. Timbrul aspru sugerează în semiologie „țâșnitura de vapori”. Se pot întâlni variații ale suflului în IM ca iradiere, intenstiate și alte caractere. Intensitatea suflului nu se corelează cu severitatea insuficienței mitrale [3]. - Zgomot S3 poate fi auzit în IM chiar în absența fenomenelor de insuficiența cardiacă. S3 este
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
în parte. Tehnica securității muncii în laboratorul de Chimie și Biochimie Condițiile speciale în care se desfășoară unele lucrări de laborator sau analize, la temperaturi ridicate sau scăzute, cu substanțe toxice, corozive, inflamabile sau explozive, cu degajare de prafuri sau vapori toxici, cu producere de zgomot sau lumină puternică impun anumite măsuri de protecție a muncii, obligatorii conform Legii nr. 5/1995. Prin specificul lor, lucrările experimentale implică posibilități diferite de accidentare, care pot fi evitate prin respectarea normelor de tehnica
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
de tehnica securității muncii. Principalii factori de periculozitate care pot genera accidente sau îmbolnăviri sunt: * operațiile cu lichide agresive ce provoacă arsuri; * degajările de substanțe inflamabile; * acțiunea curentului electric; * acțiunea căldurii; * zgomotul; * vibrațiile; * degajările de substanțe toxice sub formă de vapori, praf, fum; * exploziile datorate unor materiale explozive, unor amestecuri ce devin explozive sau presiunilor înalte. Deoarece aparatul respirator este cel mai vulnerabil, în special la acțiunea substanțelor toxice, este necesar să se realizeze un anumit confort de lucru, dat de
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
respirator este cel mai vulnerabil, în special la acțiunea substanțelor toxice, este necesar să se realizeze un anumit confort de lucru, dat de temperatură, umiditate și circulația aerului, precum și de natura gazelor existente în încăpere. Substanțele toxice sub formă gazoasă, vapori, prafuri sau fumuri, ce acționează asupra organismului, provoacă modificări în ceea ce privește permeabilitatea membranelor celulare și desfășurarea proceselor metabolice prin inhibarea sau otrăvirea enzimelor. De exemplu, vaporii de benzină produc narcoză letală; metale ca manganul sau mercurul atacă celulele ganglionare; cobaltul produce
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
și circulația aerului, precum și de natura gazelor existente în încăpere. Substanțele toxice sub formă gazoasă, vapori, prafuri sau fumuri, ce acționează asupra organismului, provoacă modificări în ceea ce privește permeabilitatea membranelor celulare și desfășurarea proceselor metabolice prin inhibarea sau otrăvirea enzimelor. De exemplu, vaporii de benzină produc narcoză letală; metale ca manganul sau mercurul atacă celulele ganglionare; cobaltul produce hemoragii cerebrale; prafurile minerale (dioxidul de siliciu, praful de cărbune, praful de trioxid de aluminiu) produc boli pulmonare; materialele radioactive, unele uleiuri din gudronul de
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
în număr și capacități suficiente, prevăzute cu instalație de gaz, apă și canal de scurgere, cu o bună ventilație, care să fie menținute într-o bună stare de funcționare. Se interzice lucrul în vase deschise, cu substanțe toxice care emană vapori, gaze sau praf toxic sub nișe care nu au aspirația asigurată perfect. Este interzis să se încarce nișa cu vase sau aparate de laborator în afară de cele ce sunt necesare la efectuarea operațiilor curente. *Este interzis a se lăsa instalațiile să
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
control, de calitate și precizie corespunzătoare. Se va evita în mod special manipularea acizilor, bazelor tari și a substanțelor toxice fără echipamentul de protecție corespunzător. Se va evita topirea metalelor în aer liber, operația se va executa sub nișă deoarece vaporii metalelor sunt toxici. *Măsurarea soluțiilor toxice nu se va face prin pipetare directă, ci numai cu biurete sau pipete automate. Pipetarea produselor biologice se va face cu pipete prevăzute cu filtru de vată. *Tuburile de oxigen, dioxid de carbon, azot
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
și se întrerupe încălzitorul electric; * se închid ușile și se deschid ferestrele; * lichidul vărsat se șterge cu o cârpă și apoi prin stoarcere se colectează într-un balon cu dop; * se va întrerupe aerisirea numai după constatarea dispariției complete a vaporilor lichidului vărsat în încăpere; * se interzice depozitarea în laborator de la o zi la alta a reactivilor sau a substanțelor toxice și inflamabile. În cazul substanțelor inflamabile în apă (alcool), flacăra se poate stinge cu stingătoarele cu spumă chimică, dioxid de
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
albuș de ou bătut, lapte, apă de var sau soluție de oxid de magneziu pentru intoxicarea cu acizi iar dacă intoxicarea s-a produs cu baze, o soluție diluată de acid acetic). * în cazul intoxicării cu brom, intoxicatul va inhala vapori de amoniac, apă sau hidrogen sulfurat. 4.3. Primul ajutor în caz de electrocutare În cazul electrocutării se întrerupe imediat curentul electric, aparatul defect se decuplează, iar persoana electrocutată se va scoate la aer și i se va face respirație
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
separarea precipitatelor la centrifugă. Eprubetele se umplu cel mult până la jumătate, iar agitarea conținutului se face prin scuturare. La încălzire, eprubeta se înclină, pentru a asigura fierberea lichidului din partea superioară și se agită ușor pentru a evita degajarea bruscă a vaporilor. Bagheta servește la amestecarea și transvazarea lichidelor prin curgerea lor de-a lungul baghetei înclinate. Sticla de ceas se folosește pentru efectuarea reacțiilor în picături sau pentru cântărire. Paharele Berzelius și paharele conice Erlenmeyer se folosesc pentru prepararea soluțiilor, pentru
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
în care se introduce un vas circular cu solvent. Se așează discul de hârtie pe vas astfel ca fitilul sa pătrundă în solvent. Se așează capacul cutiei deasupra discului în așa fel încât atmosfera din interior să fie saturată în vaporii solventului. 3. Revelarea cromatogramei Cromatograma uscată nu poate fi studiată direct deoarece substanțele implicate sunt incolore. Pentru a localiza compușii se apelează la revelarea cu reactivi convenabili, care dau cu componenții derivați colorați sau fluorescenți în lumină ultravioletă. Identificarea ionilor
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
acetonă în raport molar de 5:8:87, până când frontul de eluție este aproape de marginea discului. După uscare, se pulverizează cromatograma cu o soluție de acid rubeanic 1% în solvent de eluție, apoi se expune, după încă o uscare, la vapori de amoniac. Se obțin complecși colorați caracteristici: Cu2+ verde măsliniu, Fe3+ verde brun și Co3+roșcat. Acidul rubeanic suferă o tautomerizare, trecând în forma imino, după care reacționează cu ionii metalici, formând combinații chelatice polimere cu următoarea compoziție: Reacțiile specifice
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
fierbere ale celor două componente diferă cu mai mult de 100C. Distilarea simplă se realizează într-un distilator (fig. 1.). Distilatorul este compus dintr-un balon (blază) 1 în care se fierbe amestecul și un refrigerent care servește la condensarea vaporilor. Prin distilare simplă nu se poate obține un component volatil de puritate avansată. Rectificarea (distilarea fracționată) se folosește ca metodă de separare a amestecurilor de lichide care au puncte de fierbere foarte apropiate. Se lucrează cu coloane de rectificare în
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
foarte apropiate. Se lucrează cu coloane de rectificare în care se realizează un număr foarte mare de distilări simple. Coloana de rectificare (fig. 2.) este formată dintr-o serie de despărțituri numite talere pe care are loc stabilirea echilibrului lichidvapori. Vaporii care urcă din balon trec prin primul clopot și condensează pe taler. Pe măsură ce distilarea continuă, vaporii sunt obligați să barboteze prin lichidul aflat pe primul taler, astfel încât nivelul lichidului crește și se revarsă prin tubul de preaplin înapoi spre balon
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
de distilări simple. Coloana de rectificare (fig. 2.) este formată dintr-o serie de despărțituri numite talere pe care are loc stabilirea echilibrului lichidvapori. Vaporii care urcă din balon trec prin primul clopot și condensează pe taler. Pe măsură ce distilarea continuă, vaporii sunt obligați să barboteze prin lichidul aflat pe primul taler, astfel încât nivelul lichidului crește și se revarsă prin tubul de preaplin înapoi spre balon. În contact cu lichidul, componenta mai puțin volatilă a vaporilor (cu punct de fierbere mai înalt
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
condensează pe taler. Pe măsură ce distilarea continuă, vaporii sunt obligați să barboteze prin lichidul aflat pe primul taler, astfel încât nivelul lichidului crește și se revarsă prin tubul de preaplin înapoi spre balon. În contact cu lichidul, componenta mai puțin volatilă a vaporilor (cu punct de fierbere mai înalt și presiune de vapori mai joasă) se condensează. Căldura de vaporizare degajată provoacă o vaporizare a unei părți de lichid și anume a componentei mai volatile. Lichidul de pe un taler are compoziția vaporilor care
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
barboteze prin lichidul aflat pe primul taler, astfel încât nivelul lichidului crește și se revarsă prin tubul de preaplin înapoi spre balon. În contact cu lichidul, componenta mai puțin volatilă a vaporilor (cu punct de fierbere mai înalt și presiune de vapori mai joasă) se condensează. Căldura de vaporizare degajată provoacă o vaporizare a unei părți de lichid și anume a componentei mai volatile. Lichidul de pe un taler are compoziția vaporilor care urcă de pe talerul anterior. Pe măsură ce vaporii depășesc mai multe talere
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
a vaporilor (cu punct de fierbere mai înalt și presiune de vapori mai joasă) se condensează. Căldura de vaporizare degajată provoacă o vaporizare a unei părți de lichid și anume a componentei mai volatile. Lichidul de pe un taler are compoziția vaporilor care urcă de pe talerul anterior. Pe măsură ce vaporii depășesc mai multe talere, ei devin tot mai bogați în componenta volatilă (cu punct de fierbere scăzut) iar lichidul care trece prin tuburile de preaplin rămâne mai bogat în componenta mai puțin volatilă
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
înalt și presiune de vapori mai joasă) se condensează. Căldura de vaporizare degajată provoacă o vaporizare a unei părți de lichid și anume a componentei mai volatile. Lichidul de pe un taler are compoziția vaporilor care urcă de pe talerul anterior. Pe măsură ce vaporii depășesc mai multe talere, ei devin tot mai bogați în componenta volatilă (cu punct de fierbere scăzut) iar lichidul care trece prin tuburile de preaplin rămâne mai bogat în componenta mai puțin volatilă, cu punct de fierbere mai ridicat. Această
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
devin tot mai bogați în componenta volatilă (cu punct de fierbere scăzut) iar lichidul care trece prin tuburile de preaplin rămâne mai bogat în componenta mai puțin volatilă, cu punct de fierbere mai ridicat. Această circulație în contracurent ascendentă a vaporilor și descendentă a condensatului este esențială pentru o separare eficientă în coloana de fracționare. La partea superioară se preiau o parte din vaporii care condensează într-un răcitor. În acest fel, la sfârșitul rectificării, în balon va rămâne componentul mai
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
în componenta mai puțin volatilă, cu punct de fierbere mai ridicat. Această circulație în contracurent ascendentă a vaporilor și descendentă a condensatului este esențială pentru o separare eficientă în coloana de fracționare. La partea superioară se preiau o parte din vaporii care condensează într-un răcitor. În acest fel, la sfârșitul rectificării, în balon va rămâne componentul mai nevolatil, iar cel volatil va fi cules pe la partea superioară a coloanei, sub formă de vapori, va fi răcit și stocat corespunzător. Coloanele
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
partea superioară se preiau o parte din vaporii care condensează într-un răcitor. În acest fel, la sfârșitul rectificării, în balon va rămâne componentul mai nevolatil, iar cel volatil va fi cules pe la partea superioară a coloanei, sub formă de vapori, va fi răcit și stocat corespunzător. Coloanele de rectificare pot fi cu talere sau, cele mai eficiente, cu umplutură din diferite materiale. Într-o asemenea coloană se realizează separări similare dar pe talere imaginare, teoretice. În cazul unui amestec de
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
se introduce cantitativ într-un balon Kjeldahl apoi se adaugă 10 20 ml acid azotic concentrat cu ajutorul unui cilindru gradat. Mineralizarea începe printr-o încălzire ușoară, sub nișă, urmată de o încălzire puternică, pe baie de nisip, până la încetarea degajării vaporilor bruni de oxizi de azot. În acest moment, soluția din balon este limpede, iar volumul a scăzut la aproximativ 3 ml. Se lasă să se răcească balonul și se adaugă cu ajutorul unui cilindru gradat 1 ml acid sulfuric concentrat. Se
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]