17,513 matches
-
potențiale în acțiunile de antrenare; identificarea reprezentărilor privind formarea managerială în România, din punctul de vedere al nevoilor și capacităților de formare, într-o abordare longitudinală, istorică. Abordarea de nivel specific: proiectarea designului experimental (ipoteză, grupuri experimentale, variabile independente și variabile dependente); identificarea unei organizații care să ne permită realizarea experimentului și testarea ipotezelor de studiu; diagnoza nevoilor de formare managerială printr-o analiză pe trei niveluri (organizațional, al posturilor și al indivizilor); realizarea programului propriu-zis de antrenare; recoltarea și analiza
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
etc. Designul experimental. Testarea ipotezei lansate și obiectivele aplicative propuse au impus apelul la metoda experimentului, în varianta experimentului natural. Am utilizat un plan experimental bifactorial, prin care am urmărit atât influența fiecărui factor, cât și influența interacțiunii lor asupra variabilelor dependente. Designul experimental este de tip 2 × 2, subiecții fiind repartizați în 4 grupuri, în funcție de două variabile independente: antrenarea competențelor psihologice și sociale ale subordonaților managerilor ce vor fi incluși în programul de antrenare (criteriul a), cu două modalități de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
varianta experimentului natural. Am utilizat un plan experimental bifactorial, prin care am urmărit atât influența fiecărui factor, cât și influența interacțiunii lor asupra variabilelor dependente. Designul experimental este de tip 2 × 2, subiecții fiind repartizați în 4 grupuri, în funcție de două variabile independente: antrenarea competențelor psihologice și sociale ale subordonaților managerilor ce vor fi incluși în programul de antrenare (criteriul a), cu două modalități de variație a variabilei independente: grup martor (a1) și antrenare subordonați (a2); antrenarea competențelor psihologice și sociale ale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
experimental este de tip 2 × 2, subiecții fiind repartizați în 4 grupuri, în funcție de două variabile independente: antrenarea competențelor psihologice și sociale ale subordonaților managerilor ce vor fi incluși în programul de antrenare (criteriul a), cu două modalități de variație a variabilei independente: grup martor (a1) și antrenare subordonați (a2); antrenarea competențelor psihologice și sociale ale managerilor (criteriul b), cu două modalități de variație a variabilei independente: grup martor (b1) și antrenare manageri (b2). Se delimitează astfel următoarele grupuri: grupul a1b1 - este
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ce vor fi incluși în programul de antrenare (criteriul a), cu două modalități de variație a variabilei independente: grup martor (a1) și antrenare subordonați (a2); antrenarea competențelor psihologice și sociale ale managerilor (criteriul b), cu două modalități de variație a variabilei independente: grup martor (b1) și antrenare manageri (b2). Se delimitează astfel următoarele grupuri: grupul a1b1 - este un grup martor pentru ambele criterii, nesupus nici unei manipulări experimentale, alcătuit din manageri (10 persoane) care nu vor beneficia de antrenare și nici nu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
câte unul pentru fiecare manager) vor beneficia și ei de grupuri de antrenare. Antrenare manageri (b) Antrenare subordonați (a) b1 grup martor b2 antrenare manageri a1 grup martor a1b1 a1b2 a2 antrenare subordonați a2b1 a2b2 Tabelul 1 - Planul experimental bifactorial Variabilele dependente sunt reprezentate de cele patru criterii de evaluare din modelul lui Kirkpatrick: reacțiile la training, criteriul învățării, criteriul comportamentului și criteriul rezultatelor. Reacțiile la training - evaluarea s-a realizat cu ajutorul anchetei pe bază de chestionar, utilizându-se un chestionar
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
produce transferul abilităților antrenate; dificultățile de transfer au fost detectate doar în trei cazuri, ceea ce ne permite să afirmăm că, în organizația-țintă prezentată, antrenarea competențelor manageriale psihologice și sociale conform acestui model de antrenare este alegerea cea mai bună. Ipoteze Variabile HA HB HA × B F P F p F p Achiziție de cunoștințe 10,74 ≤ 0,0023 153,83 ≤ 0,0001 7,34 ≤ 0,01 Retenție de cunoștințe 1,4 ≤ 0,25 97,7 ≤ 0,0001 0,1 ≤ 0,77
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
asupra altora. Tannenbaum și Schmidt (1973) susțin că liderii de succes sunt aceia care conștientizează ce forțe sunt relevante pentru comportamentul lor la un moment dat (forțe dependente de lider: sistem de valori, motivație pentru conducere; forțe dependente de subordonați: variabilele de personalitate și așteptările privind relația cu liderul; forțe dependente de situație: tipul de organizație, eficiența grupului, natura problemei) și faptul că acestea sunt interdependente; liderii trebuie să fie capabili să acționeze adecvat în funcție de forțele respective și de interacțiunea lor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
frecvent întâlnite la subiecții cu funcții militare se constituie în pattern-uri de personalitate. De aceea, am analizat corelația acestor dimensiuni cu cele trei tipuri de stiluri de conducere, pentru a contura existența unor relații confirmate și statistic între aceste variabile, în virtutea cărora se pot desprinde anumite legități privind adoptarea unui stil de leadership în funcție de tipul de personalitate. Analiza corelațiilor cu ajutorul programului SPSS a confirmat corelații între funcțiile tipurilor psihologice P (stil perceptiv) și T (stil logic-rațional) și stilurile de conducere
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
46%) Total 5 13 21 39 Tabelul 6. Repartiția stilurilor de conducere pe cele trei niveluri ierarhice Rezultatele testului de statistică, evaluate pe trei clase valorice (trei stiluri de conducere) au fost comparate pe niveluri ierarhice. Testul c2 pentru asocierea variabilelor indică faptul că rezultatele nu diferă semnificativ în funcție de nivelul ierarhic. c2(4) = 1,08; p > 0,05 Rezultatele obținute (pentru eșantionul de cercetare, care are totuși un volum mic) infirmă concluziile altor cercetări realizate pe ofițeri de marină americani și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
28,13%) Total 4 13 15 32 Tabelul 7. Repartiția stilurilor de conducere pe cele trei niveluri ierarhice Rezultatele testului de statistică, evaluate pe cele trei stiluri de conducere au fost comparate pe tipuri de personalitate. Testul c2 pentru asocierea variabilelor indică faptul că rezultatele nu diferă semnificativ în funcție de stilul psihologic. c2(2) = 0,35; p > 0,05 Din cele prezentate rezultă că la nivelul grupului militar regăsim două tipuri psihologice: ESTJ, care apare în 57,5% dintre cazuri, și ISTJ
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și biologici (viruși) (un excelent articol pe această temă se poate consulta în Israel et al., 1996). Modelul cauzal (denumit și ingineresc sau cibernetic) conceptualizează stresul ca pe o funcție a stimulilor stresanți (definiți drept input-uri sau operaționalizați ca variabile independente) în relație unilaterală și unidirecțională cu reacțiile la stres (definite ca output-uri sau operaționalizate ca variabile dependente). În ultimii ani - în special în țările occidentale - s-au înmulțit considerabil studiile privind costurile, respectiv impactul S.O. asupra individului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cauzal (denumit și ingineresc sau cibernetic) conceptualizează stresul ca pe o funcție a stimulilor stresanți (definiți drept input-uri sau operaționalizați ca variabile independente) în relație unilaterală și unidirecțională cu reacțiile la stres (definite ca output-uri sau operaționalizate ca variabile dependente). În ultimii ani - în special în țările occidentale - s-au înmulțit considerabil studiile privind costurile, respectiv impactul S.O. asupra individului/organizației (boli profesionale relaționate muncii) și eficienței intervenției strategiilor de management și au apărut noi reviste de specialitate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în managementul stresului în muncă (prevenție, control și reducere); intervențiilor legate de siguranța/securitatea ocupațională și sănătatea psihosocială. Din perspectiva psihologiei organizaționale și a muncii, termenul de stres ocupațional, profesional sau relaționat muncii este utilizat pentru a descrie nu o variabilă singulară, ci situația în care caracteristicile (singulare sau coroborate) ale muncii reprezintă factori de risc, care cresc probabilitatea slăbirii/pierderii „stării de bine” și/sau a sănătății fizice sau mentale. Esența experienței S.O. constă în interacțiunea recursiv-dinamică a caracteristicilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
esențial pe lângă mecanismele individuale de evaluare și gestionare a stresului îl joacă și factorii mediatori/moderatori. Astfel se poate aborda S.O. ca proces dinamic. În consecință, considerăm că S.O. ar trebui studiat și operaționalizat ca sistem dinamic de variabile interdependente (modalitate bidirecțională) și nu ca o variabilă unidimensională. Procesul stresului se referă la un complex de relații dintre o anumită persoană, cu anumite caracteristici, și un anumit mediu al muncii (ocupațional/organizațional), cu anumite caracteristici. De aceea, responsabilitatea și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a stresului îl joacă și factorii mediatori/moderatori. Astfel se poate aborda S.O. ca proces dinamic. În consecință, considerăm că S.O. ar trebui studiat și operaționalizat ca sistem dinamic de variabile interdependente (modalitate bidirecțională) și nu ca o variabilă unidimensională. Procesul stresului se referă la un complex de relații dintre o anumită persoană, cu anumite caracteristici, și un anumit mediu al muncii (ocupațional/organizațional), cu anumite caracteristici. De aceea, responsabilitatea și competența de a propune modele teoretico-metodologice și de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ocupație și organizație. 2. Discuții critice privind utilitatea metodologică și aplicarea/testarea paradigmelor teoretico-experimentale ale stresului ocupațional Multitudinea și varietatea modelelor de stres (și în special S.O.) formulate și testate până în prezent utilizează diagrame schematice, care reprezintă relațiile dintre variabilele implicate în procesul stresului. În majoritatea modelelor se poate constata o notă de consistență și un acord cu privire la natura și interacțiunea variabilelor articulate schematic în următoarea ecuație: variabilele personale și factorii de mediu se „filtrează” prin intermediul proceselor de evaluare și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
stres (și în special S.O.) formulate și testate până în prezent utilizează diagrame schematice, care reprezintă relațiile dintre variabilele implicate în procesul stresului. În majoritatea modelelor se poate constata o notă de consistență și un acord cu privire la natura și interacțiunea variabilelor articulate schematic în următoarea ecuație: variabilele personale și factorii de mediu se „filtrează” prin intermediul proceselor de evaluare și gestionare a stresului (coping), influențând efectele stresului. Testarea modelelor impune însă din partea cercetătorilor cel puțin două eforturi: validarea constructelor psihologice incluse în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
formulate și testate până în prezent utilizează diagrame schematice, care reprezintă relațiile dintre variabilele implicate în procesul stresului. În majoritatea modelelor se poate constata o notă de consistență și un acord cu privire la natura și interacțiunea variabilelor articulate schematic în următoarea ecuație: variabilele personale și factorii de mediu se „filtrează” prin intermediul proceselor de evaluare și gestionare a stresului (coping), influențând efectele stresului. Testarea modelelor impune însă din partea cercetătorilor cel puțin două eforturi: validarea constructelor psihologice incluse în model precum și a instrumentelor de măsurare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
complementarităților privind modelele teoretice), care merită să rețină atenția cercetătorilor în domeniul problematicii S.O.: Majoritatea modelelor teoretice prezentate se fundamentează pe câte o secvență cauzală, mai simplă sau mai complexă, fiecare incluzând doar parțial multitudinea de tipologii/dimensiuni ale variabilelor/factorilor și relațiilor dinamice care caracterizează procesul S.O. (condiții, situații, caracteristici ocupațional-organizaționale, antecedente, tipuri de incertitudine ca stresori; percepții, evaluare; mediatori sau moderatori; strategii sau mecanisme de coping; tipuri de strain; răspunsuri, rezultate, efecte la nivel individual sau de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
care urmează să fie măsurate pentru creșterea validității relativă la construct. lungimea (întinderea în timp) și „încărcarea” secvenței cauzale a procesului S.O. cu cât mai multe variabile-criteriu (de exemplu performanță individuală, eficiență organizațională, satisfacție, sănătate fizică și/sau mentală, variabile organizaționale, structurale sau procesuale), variabile independente, dependente, moderatoare de măsurat, relaționate specific organizației, situației profesionale și persoanei (chiar dacă toate aceste variabile nu pot fi incluse deodată într-un singur experiment sau studiu explorativ, ele definesc domeniul și aria de cuprindere
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pentru creșterea validității relativă la construct. lungimea (întinderea în timp) și „încărcarea” secvenței cauzale a procesului S.O. cu cât mai multe variabile-criteriu (de exemplu performanță individuală, eficiență organizațională, satisfacție, sănătate fizică și/sau mentală, variabile organizaționale, structurale sau procesuale), variabile independente, dependente, moderatoare de măsurat, relaționate specific organizației, situației profesionale și persoanei (chiar dacă toate aceste variabile nu pot fi incluse deodată într-un singur experiment sau studiu explorativ, ele definesc domeniul și aria de cuprindere ale aspirației cercetătorilor la ora
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
S.O. cu cât mai multe variabile-criteriu (de exemplu performanță individuală, eficiență organizațională, satisfacție, sănătate fizică și/sau mentală, variabile organizaționale, structurale sau procesuale), variabile independente, dependente, moderatoare de măsurat, relaționate specific organizației, situației profesionale și persoanei (chiar dacă toate aceste variabile nu pot fi incluse deodată într-un singur experiment sau studiu explorativ, ele definesc domeniul și aria de cuprindere ale aspirației cercetătorilor la ora actuală). Nu există conturată clar o teorie comprehensivă/tranzacțională despre rolul agresivității și al emoțiilor în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
multe dintre instrumentele descrise mai sus este că tind să se focalizeze doar pe o dimensiune a stresorului investigat, iar diversele scale trebuie permanent revalidate. Metodele de măsurare psihofiziologică a stresului profesional pot fi împărțite în trei mari categorii, privind variabilele cardiovasculare, hormonii de stres și variabilele sau schimbările imunologice; chiar dacă utilizarea acestora este în plin progres, este importantă evaluarea critică a eficienței lor, deoarece pot prezenta probleme de validitate în termeni de specificitate și discriminare. La noi în țară, o
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
este că tind să se focalizeze doar pe o dimensiune a stresorului investigat, iar diversele scale trebuie permanent revalidate. Metodele de măsurare psihofiziologică a stresului profesional pot fi împărțite în trei mari categorii, privind variabilele cardiovasculare, hormonii de stres și variabilele sau schimbările imunologice; chiar dacă utilizarea acestora este în plin progres, este importantă evaluarea critică a eficienței lor, deoarece pot prezenta probleme de validitate în termeni de specificitate și discriminare. La noi în țară, o trecere în revistă și o actualizare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]