10,104 matches
-
Iașul literar” (1964), colaborând apoi la „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „România literară”, „Luceafărul”, „Timpul” (Iași), „Sinteze” (Bacău). Privite în ansamblu, scrierile lui se orientează de la început spre domeniul literaturii comparate, îmbinând argumentarea solidă și informația vastă cu o deschidere a perspectivei comparatiste spre spații culturale puțin cunoscute la noi (de exemplu, clasicismul japonez), deși punctul de referință îl va constitui întotdeauna literatura română. O excelentă cunoaștere a câmpului teoriei literare și a teatrologiei moderne reprezintă baza
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
aparținând acestui curent), dar principalul motiv rămâne convingerea sa că editarea de cărți românești și folosirea lor tot mai largă trebuie să devină un mod de a fi, în plan cultural , al românilor, un mod de afirmare a identității etnice. Vasta difuzare a tipăriturilor coresiene pe teritoriile locuite de români (prin retipăriri sau chiar prin copii manuscrise), preluarea unor texte în lucrări alcătuite mai târziu au făcut din aceste cărți un însemnat factor de unificare lingvistică și spirituală. Tipărituri: [Octoih mic
CORESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
fie un critic de direcție, cum fuseseră aproape toți criticii din generația anterioară. El nu respinge aprioric nici o experiență estetică și nu se arată preocupat în chip special de bătălia dintre tradiționaliști și moderniști. Lui N. Iorga îi admiră cultura vastă și-i reproșează nu opțiunea pentru sămănătorism, ci lipsa de gust artistic și tendința de a impune o „dictatură culturală”. Dintre moderni, scriitorul lui favorit este, neîndoios, Arghezi. A dus ani în șir o luptă cu N. Iorga, G. Bogdan-Duică
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
Letopisețul Țării Moldovei. 1709-1711, precum și din Ceasornicul domnilor, traducere și prelucrare după opera lui Antonio de Guevara, Libro aureo del gran emperador Marco Aurelio con el Relox de principes (1529). Letopisețul Țării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601 este o vastă lucrare de compilație, pentru o perioadă veche, în care C. discută cu toată atenția izvoarele în legătură cu războaiele dacice, cucerirea Daciei, organizarea și colonizarea ei de către romani. Se ocupă, de asemenea, de originea numelui comun al românilor dat de alte popoare
COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
-
ezitări. „Admir atât de mult literatura franceză, încât mi-a anulat plăcerea pentru alte literaturi! Clasici, romantici, simboliști, realiști, naturaliști etc., scriitorii francezi au un geniu specific, o structură a expresiei atât de tipică, încât mă simt acasă oriunde.” Din vasta operă a lui Sainte-Beuve, critică „creatoare” pe fundal romantic, a reținut în special cele treisprezece volume de Portrete literare, din care a extras și tradus texte reprezentative, incluzându-le într-o antologie (Pagini de critică, 1940). L-au impresionat verva
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
mai mare cronicar literar al nostru. Din postul său de pândă, în care a stat neclintit peste douăzeci de ani, îndurând cu eroism truda (și uneori mizeria) unei munci umile de vameș al literaturii, el a cuprins cu ochii un vast teritoriu, înregistrând infiltrația noilor valori printre atâtea cazuri de contrabandă. Cu o regularitate de metronom, criticul a semnalat neobosit nume, opere, generații, tendințe, drastic și pedepsitor uneori, entuziast și încurajator alteori, întotdeauna însă de bună-credință, instalat în obiectivitate definitiv, irevocabil
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
le contestăm și credem că noi nu.” Compasul personajului-autor măsoară neliniștit distanțele dintre scris și trăire, dintre schemă și eveniment, torturat de angoasa că limbajul însuși s-ar putea osifica și deveni o schemă, una printre altele - deversându-se în vastul estuar de clișee rebutate ale existenței. Întâmplări - cum le numește cel ce scrie - nu se prea petrec în roman. Din gesturi banale, din momente terne și decolorate se compune, cu opintiri și pauze de respirație, destinul celui care scrie, numitul
CRACIUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286463_a_287792]
-
spiritul liric bacovian se simte ocrotit. La prima vedere, spațiul de refugiu este spațiul singurătății (camera în care se izolează și unde ascultă tăcerile grele sau de unde vede prăpădul ninsorii, crâșma păcătoasă dintr-un târg blestemat, hanul de la marginea orașului, vastul cavou în care se află cadavrul iubitei, din nou cârciuma în care cântă barbar o femeie etc.), un spațiu care închide spiritul, nu-l eliberează de fantasmele urâtului. Este, apoi, spațiul din afară: parcul, târgul ca atare, marginile lui, care
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
o impresie extraordinară de suferință și de vibrație aproape maladivă a spiritului. Dacă nevroza are un sunet și are o culoare, ea are, în literatura română, culoarea și sunetul poemului bacovian. Spre deosebire de Arghezi, care încearcă toate temele și construiește o vastă mitologie lirică în marginea lor, autorul Plumbului trasează în jurul lui un cerc de mici subiecte și nu evadează aproape niciodată din acest spațiu. Tot ceea ce se petrece se petrece aici. La urmă, se observă că la el cercul s-a
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
la cei de jos, la cei de sus -/ La geamul tău, în spaima nopții, ca un prelung final, / Voi repeta că anii trec mereu mai greu și mai brutal”; „Ninge secular, tăcere, pare a fi bine”; „Ninge grandios, în orașul vast cum nu mai este”; „Sunt cel mai trist din acest oraș”; „Verde crud, verde crud; Te mai văd, te mai aud”; „La geamuri, toamna cântă funerar / Un vals îndoliat și monoton”; „E numai vedere... nu mai pot să vorbesc”; „Și
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
a celui balnear, extinderea turismului la monumentele istorice Și religioase, susținerea turismului rural etc. (Niță, Niță, 2008: 32). Recunoscând importanța turismului pentru economia națională, Ministerul Dezvoltării Regionale Și Turismului a elaborat Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007-2026. Documentul, extrem de vast, are următoarea viziune: Să transformăm România într-o destinație turistică de calitate pe baza patrimoniului său natural Și cultural, care să corespundă standardelor Uniunii Europene privind furnizarea produselor Și serviciilor până în 2013 Și să realizăm o dezvoltare durabilă din punct
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
în 1955, Cântare omului în 1956, Din drum... în 1957. Devine membru al Academiei Republicii Populare Române, e decorat cu Ordinul Muncii clasa I (1955). Face parte din delegația care preia de la Moscova o parte din tezaurul țării (1956; Un vast univers, discursul său la Kremlin, neagă resentimente mai vechi și mai sincere). Laureat al Premiului de Stat în 1957, va fi sărbătorit ca poet național în 1960. Apar Lume veche, lume nouă (1958), Versuri (1959, 1960), Tablete de cronicar (1960
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
sociale nocive: lichelismul, paralizarea energiilor țării (Ploșnițele, Năpârca, Baroane, Omul cu ochii vineți). Desfigurarea bestială sau hidoasă a omului, traducând-o pe cea morală, paiațele anapoda, colajele eterogene, arătările cu o morfologie cvasifantastică, vermina foșgăitoare din pamflete trec în sfera vastei teme argheziene a apocalipsei. A. a realizat cea mai cutremurătoare panoramă a „materiei care se îneacă în propria-i putreziciune”. Valoarea excepțională a artei sale pamfletare vine din sugestia piezișă a unei intenții de exorcism și din potențialul de halucinare
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
humuleșteanului de a săvârși o sinteză individuală unică a procedeelor artistice curente în proza populară. Superioară acestui studiu și, desigur, una dintre cele mai importante lucrări ale lui B. este Istoria folcloristicii românești (1974; Premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei Române), vastă sinteză diacronică a folcloristicii noastre, prima încercare de ierarhizare a valorilor, de la creatorii de școală și „folcloriștii piloni” până la culegătorii amatori care și-au adus contribuția, cu mai multă sau mai puțină pricepere științifică, dar întotdeauna călăuziți de bune intenții
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
consacrată lui Pirandello, o cercetare exhaustivă cu privire la piesele lui G. B. Shaw pe scenele românești, un studiu riguros despre teatrul medieval european, o radiografie atentă a teatrului american de azi. B. dovedește de fiecare dată că stăpânește temeinic domeniul datorită vastei informații teoretice și documentare, reușind totodată să ofere cititorului o cale de acces spre tema propusă. Istoria teatrului universal (I-II, 1981-1982, în colaborare cu Silvia Cucu și Eugen Nicoară) este un tratat destinat formării și educării omului de teatru
BERLOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285708_a_287037]
-
sau balade, pe de o parte, și de romanul din literatura cultă, pe de altă parte. Apropierea de roman a fost menționată încă de B. P. Hasdeu și fixată într-o formulare memorabilă de G. Călinescu: „Basmul este un gen vast, depășind cu mult romanul, fiind mitologie, etică, știință, observație morală etc.” Apropierea se susține numai până la un punct, deoarece b. este, ca și romanul, „o operă de creație literară”, dar are, spre deosebire de acesta, „o geneză specială” și un mod de
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
situează pe la 1667. Despre această b., devastată în parte la 1716, când stolnicul a fost omorât la Constantinopol, s-au scris nu puține studii, inclusiv de către străini. Constantin Brâncoveanu (1688-1714), strălucit voievod și mecena al culturii, avea și el o vastă b. la București și Hurezi, adunată cu grijă prin cumpărături și daruri. Dar cea mai bogată b., fondată în primele decenii ale secolului al XVIII-lea de către Nicolae Mavrocordat (1716-1730), a fost cea de la Văcărești, organizată sistematic, cu cataloage riguroase
BIBLIOTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
-
Andreea-Irina Chirculescu INTRODUCERE Ne propunem să începem demersul nostru printr-o scurtă analiză a termenului "apocrif", a originii acestuia și a rolului său în cadrul vastului domeniu reprezentat de literatură de-a lungul secolelor. În Dicționarul Explicativ al Limbii Române, în dreptul adjectivului"apocrif" găsim următoarea explicație:"Apocrif,a, apocrifi, -e, adj. (Despre scrieri) Care este atribuit altui autor decât celui adevărat; a cărui autenticitate este îndoielnică
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
din diverse epoci. Nu trebuie însă să pierdem din vedere faptul că scrierile apocrife prezintă partea secretă, tăinuita a diverselor perioade ale istoriei universale, atât din punct de vedere social cât și cultural. Dacă am putea compară literatura cu un vast castel, plin de camere somptuoase, reprezentate de epoci literare, cu coridoare care se întrepătrund și se intersectează, si care reprezintă curentele literare, atunci am putea afirmă că scrierile apocrife reprezintă încăperile secrete, create cu bună știință de către arhitecți, pentru a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
catalana" <footnote idem"l'ancien arbitre de la mode avait retrouvé să coquetterie pour son ultime parade. Îl revêtit un habit de drap brun couvert de larges dentelles d'or, des chausses de soie verte liées par un ruban blanc, son vaste manteau écarlate à gros boutons d'argent, un chapeau noir dont l'aile était relevée à la catalane" footnote> Lucrarea intitulată L’Intrigue du cabinet sous Henri IV et Louis XIII, terminée par la Fronde și care este semnată de către
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
iar Smaragda a murit foarte tânără. După 1700, cu renta primită din sursă cantacuzină, C. își construise, potrivit unui plan propriu, un palat pe malul Bosforului. Devine mentor cultural al odraslelor unor înalți demnitari otomani și începe să-și sistematizeze vastele cunoștințe în vederea redactării primelor opere. Din această perioadă datează portretul prințului (costumat oriental-occidental), pictat de Van Mour, pe care l-a descoperit N. Iorga în muzeul din Rouen. Portretul clasic al cărturarului înveșmântat princiar, cu perucă occidentală și sceptru de
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
dânsa, iară nu ea pe tine să stăpânească”. Iar lucrurile lumii „comedii sunt”. Cu toată fracturarea tematică, unitatea internă a discursului moral este perfect controlată și nu se abate de la canonul impus. Fondul didactic sapiențial al Divanului e susținut de vasta cultură a autorului. Se fac astfel asociații cu miturile grecești și legendele biblice, „Labirintul Critului” și Grădinile Semiramidei sunt invocate alături de Sodoma și Ierusalimul ceresc. Pitoresc în invenții de vocabular e și mitul Sirenelor, invocat în chip de parabolă. Receptarea
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
și sub pseudonimul colectiv Horia Trandafir. Militant fervent de stânga, C. era dublat de un umanist angajat, pentru care problema fundamentală era cultura, de vreme ce aceasta „înseamnă moralitate, în accepțiunea completă a cuvântului”. Influențat, poate, de D. Gusti, publicistul întreprinde o vastă muncă de documentare, al cărei rezultat va fi utilizat în articole de sociografie, sociologie, în broșuri și cărți cu titluri grăitoare: Sociografia românească (1928), Cum trăiesc 40 000 de moți (1928), Satele răzlețe ale României (1939), rod al studiilor despre
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
tonifiată prin consumarea mâncărurilor și a ierburilor dulci cu energie de Pământ, iar energia de Metal a plămânilor și a intestinului gros poate fi tonifiată prin folosirea silabei curative shee. Permutările și combinările acestui sistem sunt nenumărate și reflectă potențialul vast al folosirii artei qi gong atât pentru tratamentul curativ, cât și pentru îngrijirea preventivă. În tabelul 1 se enumeră diferitele organe, funcții, emoții, culori, gusturi și alte atribute asociate celor Cinci Energii Elementare din sistemul microcosmic al corpului și minții
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
și înzestrează fiecare ființă sensibilă cu lumina originală a conștienței. Fiind nemuritor, imaterial și luminos, spiritul primordial este oceanul infinit al conștiinței din care izvorăște spiritul etern al fiecărui individ. Dacă spațiul infinit al universului ar fi comparat cu întinderea vastă a oceanului, conștiința omniprezentă a spiritului primordial ar putea fi comparată cu umezeala apei oceanului, datorită calității sale pătrunzătoare, cuprinzătoare a întregului univers. În calitatea sa de „minte transcendentă a universului”, spiritul primordial este sursa înțelepciunii, compasiunii și a tuturor
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]