3,889 matches
-
spre lacrimi, și doream, dar nu vedeam nimic din trecut cu privire la împăcare. În capelă, o evlavie foarte liniștită, iar la pregătirea altarului crescând cu anumite simțiri sau mișcări noi ca spre a lăcrima; și mai încolo, și când am îmbrăcat veșmintele și, mi se pare, și în alte momente trecute, gânduri și cugetări despre ce dorea Preasfânta Treime să facă din mine, și anume, pe ce cale să mă conducă, iar eu cugetam la felul în care și pe unde voia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
-mă la iubirea celor înfățișate, într-atât încât mi se părea că văd mai limpede mai curând dincolo de ceruri decât ceea ce dincoace voiam să cuget cu mintea, pentru că Ea se ilumina acolo sus, așa cum am zis. După ce mi-am scos veșmintele,la rugăciunea de mulțumire, S-a făcut din nou văzută aceeași ființă și aceeași viziune sferică; vedeam într-un fel toate cele trei Persoane așa cum le văzusem și mai înainte, și anume, că Tatăl, pe de o parte, Fiul pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
mijloc încolo, deosebit de mare și neîntreruptă evlavie, cu multă limpezime strălucitoare, caldă și foarte suavă, și care nu a contenit nici după rugăciune; apoi, în timpul rugăciunii pregătitoare, șm-am simțitț cu spiritul liniștit și recules, la fel în capelă. Apoi, îmbrăcând veșmintele, noi mișcări spre a lăcrima și a mă face una cu voința divină, ca să mă călăuzească, să mă poarte etc. Ego sum puer etc.5. Am început liturghia cu multă evlavie și respect lăuntric și înclinație spre a lăcrima, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
La rugăciunea obișnuită, de la început până la sfârșit, însă din ce în ce mai mult, am fost însoțit de har, cu o evlavie foarte limpede, strălucitoare și călduroasă, spre marea îndestulare a sufletului, precum și multă mulțumire șsimțindț la rugăciunea pregătitoare și în capelă. La îmbrăcarea veșmintelor, noi mișcări, devenind până la sfârșit din ce în ce mai mari, și cu belșug de lacrimi, arătându-mi-se o smerenie foarte mare, ca să nu mai privesc la cer și, cu cât voiam să privesc mai puțin spre înalt și să mă smeresc și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
sine, mi se părea că văd ceva din ființa dumnezeiască, pe care, alteori, căutând-o, nu-mi stătea în putere să o aflu. A ZILEI 27 șbisț. Duminică ș9 martieț - Rugăciunea obișnuită, asemănătoare celei de dinainte. După ce mi-am pus veșmintele, în timpul rugăciunii pregătitoare șam simțitț o nouă evlavie și mișcări înspre a lăcrima, sfârșind îndeosebi la Preasfânta Treime și la Isus. Intrând în capelă, mișcări și mai mari, însoțite de lacrimi, toate sfârșind când la Preasfânta Treime, când la Isus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
toate sfârșind când la Preasfânta Treime, când la Isus, uneori uniți sau aproape uniți, în așa fel încât faptul că sfârșea la Isus nu micșora evlavia față de Preasfânta Treime, și nici invers, iar această evlavie a durat până în momentul punerii veșmintelor, și din când în când cu lacrimi. După liturghie, cu o căldură care venea dinafară, motiv de evlavie și de bucurie a spiritului, puține mișcări sau înclinații spre lacrimi, totuși fiind mai mulțumit fără ele decât, uneori, avându-le din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ca de-a lungul întregii zile să trag folos din aceasta 2, fără a mă îndrepta spre altceva. A ZILEI 17. a. l. Miercuri ș2 aprilieț - În timpul rugăciunii obișnuite, Viziune apoi în odaie, în capelă și când mi-am pus veșmintele, lacrimi, acestea fiind din belșug în timpul liturghiei. În aceste răstimpuri, de mai multe ori, viziune a ființei dumnezeiești, iar când sfârșea la Tatăl, sub formă de cerc, cu multe priceperi și cunoașteri lăuntrice. În răstimpurile cu mai multe cunoașteri și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
asină și mânzul ei, zicând: („Dezlegați-i și aduceți-Mi-i; iar dacă cineva v-ar spune ceva, spuneți că Domnul are nevoie de ei și vi-i va da pe dată”). 2. S-a urcat pe asina acoperită cu veșmintele apostolilor. 3. șIudeiiț ies să-L întâmpine cu ramuri de copaci, așternându-și hainele în cale și zicând: („Mântuiește-ne, Fiul lui David! Binecuvântat cel ce vine în numele Domnului! Mântuiește-ne, întru înalturi!”). 288. DESPRE PREDICAREA DIN TEMPLU. LC. 19
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
trimis pe Isus, galileanul, la Irod, tetrarhul Galileii. 2. Irod, curios, I-a pus multe întrebări, iar El nu răspundea nimic, deși scribii și preoții Îl învinuiau neîncetat. 3. Irod cu ostașii lui L-au batjocorit, îmbrăcându-L cu un veșmânt alb. 295. DESPRE MISTERELE PETRECUTE DE LA CASA LUI IROD ȘI PÂNĂ LA CEA A LUI PILAT. MT. 26, LC. 23, MC. 15 ȘI IN. 19. 1. Primul. Irod L-a trimis înapoi la Pilat, ceea ce i-a făcut să devină prieteni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
2. Soarele s-a întunecat, pietrele au crăpat, mormintele s-au deschis, catapeteasma templului s-a sfâșiat în două de sus până jos. 3. Era hulit, spunându-I-se: („Hei, Tu, care dărâmi templul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce!”); veșmintele I-au fost împărțite; străpungându-I-se coasta cu o suliță, a curs apă și sânge. 298. DESPRE MISTERELE PETRECUTE DE LA CRUCE ȘI PÂNĂ LA MORMÂNT, INCLUSIV. IBIDEM. 1. Primul. A fost dat jos de pe cruce de Iosif și Nicodim, fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
deasupra capului ei. Ieșind ea din apă, merge acasă condusă de vreo femeie. [Vinerea] după-amiază se duc casnicii separați după gen, Întâi bărbații și apoi femeile, la feredeu de se scaldă. Apoi se Îmbracă toți În albituri curate și-n veșminte de sărbătoare [...]. În baia micfa trebuie să se cufunde fiecare evreu de 3 ori, spre a fi curat. Înainte vreme, când evreii n-aveau feredee și nici micfe, trebuiau ei, urmând prescriptelor de curățire, să iee, chiar iarna pe gerul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fii Tu, Doamne, Dumnezeul nostru [...], care ne- ai poruncit să ne spălăm mâinile”, „Clătiți paharul Înainte de a bea și după ce ați băut”, „Se interzice traiul Într-un oraș care nu are baie”, „Lipsa de curățenie a capului duce la orbire, veșmintele murdare duc la demență, murdăria corporală produce ulcere și dureri ; ferește-te deci de orice necurățenie”, „Se cuvine să Îmbăiezi copiii mici și apoi să-i ungi cu ulei”, „Este interzis să trăiești Într-un oraș În care nu există
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ironi zându- l, dar fără să-l critice În mod explicit : „Lucrurile pe care femeia le dorește nu sunt decât podoabe. Toate gândurile femeii sunt pentru frumusețea ei. Dacă un bărbat vrea să facă plăcere femeii sale, să-i dea veșminte din in de calitatea cea mai bună” <endnote id="(481, p. 239)"/>. În 1781, istoricul austriac Franz Joseph Sulzer - culegător de folclor românesc - scria despre „renumita frumusețe a evreicelor” din Bucovina și mai ales a celor din Cernăuți. El considera
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îmbracă după moda evreilor polonezi” <endnote id="(124, p. 237)"/>. La sfârșitul secolului al XIX-lea, etnograful Dimitrie Dan remarca și el frumusețea și eleganța evreicelor din Bucovina : „Între femei se află chipuri de-o regularitate clasică. Femeile [evreice] poartă veșminte moderne de lână, catifea și mătasă și se ornează cu aurime și pietre scumpe În cari desvoltă ele un lux foarte mare” <endnote id=" (126, pp. 7-9)"/>. Chiar și Nicolae Iorga, Într-o carte cu puternice accente antisemite, admitea că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Consiliului orășenesc din Alba Iulia - singurul oraș din Transilvania În care evreii aveau dreptul să se stabilească - se plângeau că au fost apostrofați „În fața Întregii țări” (adică În Dieta Transilvaniei) pentru faptul că femeile evreice din oraș, fiind Înstărite, poartă veșminte foarte elegante : „umblă În straie strălucitoare din mătase, cu fir de aur și argint [magh. koronka selyem]”. Autoritățile orășenești au hotărât „În unanimitate” să interzică evreicelor acest port <endnote id="(43, p. 121)"/>. Tot cam atunci, În 1778, În sudul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
superlativ și călătorul englez Thomas Coryat, În memoriile vizitei sale din 1607 În nord-estul Italiei : „[În sinagogile venețiene erau] multe femei evreice, unele dintre ele fiind mai frumoase decât orice altă femeie pe care am văzut-o vreodată. Ele purtau veșminte atât de elegante și erau Împodobite cu lanțuri de aur și inele cu pietre prețioase, Încât unele dintre contesele noastre engleze ar rivaliza cu greu cu ele. Rochiile lor aveau trene lungi și minunate, ca acelea purtate de prințesele care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
298, p. 308)"/> ; sau : „Femeile lor [ale evreilor sefarzi] sunt unele de o frumusețe frapantă, cu ochi negri scânteietori și un teint fin, bătând În brun” <endnote id="(778, p. 41)"/>. Tot pe atunci (În 1839), doi misionari scoțieni admirau veșmintele și podoabele femeilor sefarde din București : „Evreicele pe care le-am văzut la poartă [a sinagogii de rit spaniol] erau Înfășurate În mantii de mătase tivite cu blană”, fiind „Îmbrăcate somptuos și purtând cunună de diamante pe cap”, „pentru că fiicele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care le-am văzut la poartă [a sinagogii de rit spaniol] erau Înfășurate În mantii de mătase tivite cu blană”, fiind „Îmbrăcate somptuos și purtând cunună de diamante pe cap”, „pentru că fiicele lui Iuda au aceiași plăcere de a purta veșminte și podoabe somptuoase pe care o aveau și În zilele profetului Isaia” (referire la Isaia 3, 18-24) <endnote id=" (382, pp. 390-392)"/>. Pentru a-și legitima faima, „proverbiala” frumusețe a evreicelor din epoca modernă trebuia să moștenească presupusa frumusețe a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
chipuri de draci”, cum o descrie Le Sage În 1715, În romanul Gil Blas, la o ardere pe rug În Toledo), un alt semn infamant pe care erau obligați să-l poarte ereticii osândiți la arderea pe rug era un veșmânt de culoare galbenă, numit de inchizitorii spanioli san-benito, pentru că semăna cu veșmântul purtat de călugării benedictini. După incinerarea publică a ereticilor, stigmatele lor vestimentare (carochas și san-benitos) erau expuse În biserica parohială, ca trofee ale războiului purtat de Inchiziție Împotriva
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Gil Blas, la o ardere pe rug În Toledo), un alt semn infamant pe care erau obligați să-l poarte ereticii osândiți la arderea pe rug era un veșmânt de culoare galbenă, numit de inchizitorii spanioli san-benito, pentru că semăna cu veșmântul purtat de călugării benedictini. După incinerarea publică a ereticilor, stigmatele lor vestimentare (carochas și san-benitos) erau expuse În biserica parohială, ca trofee ale războiului purtat de Inchiziție Împotriva ereziei. Astfel de stigmate purtau nu numai ereticii și vrăjitorii, ci și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înainte evreii, saracinii și ismaeliții să fie arătați prin semne deosebite și să fie despărțiți de creștini” <endnote id="(5, p. 4)"/>. Este o hotărâre care se referă și la comitatele Inculpat În fața tribunalului Inchiziției, stigmatizat cu pălăria conică și veșmântul san benito (gravură de Goya, din ciclul Capricii, 1799) din voievodatul Transilvaniei, al cărui guvernator era chiar prințul Bela al IV-lea. Conciliul de la Buda (1279) a Întărit obligativitatea ca evreii să poarte un semn distinctiv, dar regele Ladislau al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să poarte un semn distinctiv, dar regele Ladislau al IV-lea (1272- 1290) s-a opus aplicării acestui edict <endnote id="(518, p. 22)"/>. Din secolul al XVII-lea, stigmatizarea etnică ia forma interdicției : evreii nu au dreptul să poarte veșmântul specific etnicilor majoritari, chiar dacă această discriminare este prezentată câteodată ca un privilegiu. În 1623, de exemplu, principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen, emite la Cluj un act de privilegii referitor la evreii din principat, În care se specifică : „Pentru ca să nu necinstească veșmântul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
veșmântul specific etnicilor majoritari, chiar dacă această discriminare este prezentată câteodată ca un privilegiu. În 1623, de exemplu, principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen, emite la Cluj un act de privilegii referitor la evreii din principat, În care se specifică : „Pentru ca să nu necinstească veșmântul creștinilor, nici să nu se folosească de vreun semn necuviincios, [evreilor] li se Îngăduie portul [lor]” <endnote id="(5, p. 90)"/>. Ceea ce „li se Îngăduie” evreilor, de fapt, li se impune. În 1650, Dieta nobilimii maghiare hotărăște la Alba Iulia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spre aplicare, statutul evreilor din Galiția (care, din 1790, va cuprinde și Bucovina). În articolul 47 al acestui statut se preve deau următoarele : „Întrucât evreii sunt Întru toate egali celorlalți supuși În fața statului și a legilor, toate semnele exterioare și veșmintele distinctive, atât cele decretate anterior, cât și cele statornicite de obiceiuri, vor fi desființate cu desăvârșire, Începând cu anul 1791, iar hainele obișnuite la ei până acum vor fi admise numai pentru rabini” <endnote id="(124, p. 338)"/>. După ce, secole
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
până acum vor fi admise numai pentru rabini” <endnote id="(124, p. 338)"/>. După ce, secole de-a rândul, evreii au fost obligați să poarte anu mite elemente vestimentare infamante, acum sunt obligați, dimpotrivă, să renunțe „cu desăvârșire” până și la veșmintele lor specifice, la „cele statornicite de obiceiuri”. Chiar și lui Moses Mendelsohn - care propovăduia integrarea evreilor - i s-a părut că este de plătit un preț prea mare. El a primit cu rezerve edictele imperiale din vremea lui Iosif al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]