3,775 matches
-
până în anul 1945 la venirea preotului Cordus Aurelian, de locul lui din com. Sf. Ilie din Suceava, care slujește timp de aproape 50 de ani, până în anul 1994 când iese la pensie de bătrânețe. Preotul Corduș a fost absolvent al vestitei facultăți de teologie din Cernăuți fiind numit după terminarea facultății preot în județul Ismail din Basarabia. A cunoscut ororile regimului comunist, a fost strămutat cu familia în iarna anului 1943 la o parohie din județul Bârlad de unde în anul 1945
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
salcii și ulmi. Alături de ea era o pădure mare de circa 100 hectare de ulmi, stejari și salcii. În aceste locuri s-au luptat în 1917 armata româno-rusă cu nemții. Până în 1920 pădurea s-a defrișat. Ea făcea parte din vestita pădure a Vlasiei. La început aici s-a construit un conac boieresc cu trei -patru locuințe unde se adăposteau logofătul și slugile boierului. Cu timpul s-au adăugat și alte case formând un sat cu aproximativ patruzeci de familii. Numele
Comuna Tomșani, Prahova () [Corola-website/Science/301746_a_303075]
-
realizarea unei balastiere. Investițiile în proiect vizează modernizarea rețelei de apă potabilă - 17 miliarde. Istoricul comunei nu este prea cunoscut. Se știe că așezarea ar fi luat ființă între 1513-1520, deci cam în vremea când Neagoe Basarab și-a redactat vestitele sale „Învățături către fiul său Teodosie”, de către un oarecare Ștefan, probabil acel „moș Ștefu” invocat de Iorga. Satul Scurtești apare mai târziu, numele trăgându-se de la un căpitan al lui Șerban Vodă Radu - domnitor al Țării Românești 1601, numit Scurtu
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
Acești ciobani erau tulburați de oamenii din lume doar de două ori pe an: toamna când venea alaiul domnesc la vânătoare și primăvara când veneau doi-trei călugări să le sfințească stâna. Domnii de la Gurghiu invitau în aceste locuri unice, vânători vestiți, de la curtea împăratului de la Viena, unul din aceștia foarte priceput în fabricarea sticlei. Coborând odată Dealul Crungii, printr-o râpă săpată de acel pârâiaș cristalin, a descoperit un răzor de nisip, care, spunea el, era perfect pentru topirea sticlei. Acest
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
sunt: "Agropyron cristatum", "Agropyron ischemus", "Festuca sulcata", "Artemisia campestris" etc. Terenurile cultivate au în general următoarele buruieni: "Amaranthus retroflexus", "Taxacum afficale", "Cirsium arvense", "Agropyron repens", "Agrostecuma", "Setaria", "Veronila", "Stellaria" ș.a. Pe dealurile din nordul localității crește în pâlcuri rare și vestitul bujor de stepă. Pe teritoriul localității a fost descoperit în secolul al XIX-lea un colan (torques) din argint. Piesa reprezintă unul dintre acele coliere sau brățări mari, rigide, cunoscute sub numele de torques și formate dintr-o bară rigidă-în
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
fetele cu apă de colonie și le urează să-nflorească și să crească cât mai înalte și mai frumoase iar fetele le servesc cu ouă roșii, prăjituri și vin. Cel mai important dintre toate balurile era cel al Culesului Strugurilor, vestitul Szüreti Bál, organizat toamnă după recoltarea viilor. Această petrecere în cinstea lui Bachus debuta cu o paradă pe străzi, în fruntea alaiului mergând un car tras de cai. Imediat dupa car mergeau lăutarii, care interpretau cântece de pahar. Câtva tineri
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
că între anii 1784 și1831 au fost vreo 14 epidemii de ciumă și holeră, care au decimat populația. Așa se face că un sat din apropiere numit Pistolești, -sat blestemat de Dumnezeu- [s-a risipit], majoritatea locuitorilor murind de ciumă (vestita ciumă a lui Caragea-Vodă), iar cei ce mai rămăseseră, betegiți, și-au abandonat bordeiele și s-au mutat pe dealul din apropiere, formând localitatea Betegi. Satul s-a mai numit și Adunați pentru că, cu timpul a roit prin străinașii venți
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
că în registrul studenților de la Universitatea din Cracovia, în anul 1470 este înscris studentul Johan Stanislau din Trotușul Moldovei. După invazia tătarilor din anul 1241, ungurii, ca să aibă siguranța trecătorilor spre Moldova, au ocupat în Moldova teritoriul din fața trecătorilor formând vestita Marcă de Răsărit, cu administrație civilă și bisericească proprie. Nu știm cât au înaintat pe teritoriul Moldovei, dar regiunea Târgu Trotuș a trebuit să fie, sigur, cuprinsă în această zonă de siguranță, încă înainte de formarea statului feudal al Moldovei. Ep.
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
acoperit cu gresie, modernizarea lui fiind făcută în anul 2010 de către profesor Cosmin Curelea, în calitate de primar, în mandatul său. S-au împlinit peste 130 de ani de când armatele române sub conducerea viteazului domnitor Carol I, intrau biruitoare în Plevna și vestitul Osman Pașa închină sabia și drapelul semilunei acestuia. Din comuna Cașin, 23 de tineri au luptat pe câmpul Bulgariei la Grivița și Plevna, cu toată vitejia și dragoastea pentru domn și țară. Din cei 23 veterani pomeniți, Grigoraș Neculai a
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Ion Creangă a descris în ""Amintiri din copilărie"" (1881). Descriind zona unde a copilărit, el amintește și de vechea cetățuie, la începutul părții a III-a. ""Iar deasupra Condrenilor, pe vârful unui deal nalt și plin de tihărăi, se află vestita Cetatea Neamțului, îngrădită cu pustiu, acoperită cu fulger, locuită vara de vitele fugărite de strechie și străjuită de ceucele și vindereii care au găsit-o bună de făcut cuiburi într-însa"". În partea a IV-a, el completează că Cetatea
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
În povestirea ""Spre mânăstiri"" din volumul "Pe drumuri de munte" (1912), el descrie trecerea sa prin orașul Târgu Neamț, aflat pe valea unui pârâu limpede ce scânteia sub lumina soarelui. ""Alăturea, în umbra depărtării, stătea nemișcată și gânditoare pare că vestita Cetate a Neamțului, cetatea lui Ștefan, martoră nepieritoare a gloriei noastre trecute"". Aici a stat la umbra unui mesteacăn, pentru a se odihni și a-și sătura ""ochii și sufletul de această măreață priveliște"". Alți scriitori care au descris cetatea
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
în "Kreka" trăiau 23 de familii, aproximativ 115 persoane. O altă Conscripție, cea din anul 1750, ne prezintă la capitolul ",Cottus Szolnok Kőzepső”"(pag. 284), numărul de locuitori din Creaca: 164. Între anii 1768-1773, autoritățile austriece la îndemnul Mariei Tereza, vestita împărăteasă, demarează un proiect de cartografiere a imperiului. Hărțile au fost finalizate sub domnia împăratului Iosif al II lea de la care își trag și numele: hărți iosefine. Se observă pe această hart, așa cum am mai spus înainte, că satul Creaca
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
și deservește cele două localități. Satul e împărțit de localnici în trei părți denumite după cum urmează: Acest sat este un sat de pictori cunoscuți în România, Ioan Grigore, Costin Neamțu, Liviu Gherghina, Cezar Petrescu, Emil Grigore cât și de politicieni vestiți, Vasile Lupu.() Biserică, se află în centrul satului.(),([ https://www.facebook.com/photo.php?fbid=400549100015021&set=pb.100001798048576.-2207520000.1350197632&type=1&theater]) Codul poștal al satului este 727335.() Cea mai veche mărturie este din 25 ianuarie 1648 când
Corni, Suceava () [Corola-website/Science/301942_a_303271]
-
i-au dus să moară într-o zonă a pădurii bântuită de lupi. Aceasta zonă se numește și azi Zăcătoarea - locul unde au fost duși turcii să zacă. Satul are o bogată moștenire folclorică, de la olărit până la călușarii și lăutarii vestiți și până la săptămânalul târg ce are loc în fiecare duminică, sau bâlciul de Sfântă Mărie pe 15 august. Satul Dobriceni aparținător localității, a fost atestat documentar cu 418 ani în urmă, mai exact la 29 mai 1589, în timpul domniei lui
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
o aleasă cultură a epocii sale, distingându-se prin inteligență și mult echilibru politic, reușește să înființeze tipografii și să tipărească numeroase cărți. Din acest motiv "mănăstirea Hurezi" devine un puternic "centru cultural" al Țării Românești. Aici a înființat domnitorul vestita "bibliotecă", rămasă peste veacuri sub denumirea de "Biblioteca lui Constantin Brâncoveanu", care mai numără în prezent aproximativ 4000 de volume. Catalogul bibliotecii întocmit la 1791, arată ca aceasta dispunea pe vremea aceea de 382 de volume de carte tipărită și
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
un cuțit și un topor de bronz sunt primele obiecte ce atestă vechimea habitatelor umane pe teritoriul Negreniului. Continuitatea vieții pe aceste meleaguri este dovedită și de-a lungul perioadei navălirii popoarelor migratoare. Ulterior, din Evul Mediu, sunt informații despre vestitul "târg de la Lacul Negreni", confirmă dezvoltarea comunității din zona Negreni. Numele localității apare în cronici, unde este asociat și lui Horea, conducătorul răscoalei de la 1784. Documentele vremii atestă că Horea a venit în aceste părți în anul 1782 și a
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
ființă în satul Urzica-Mare, pe proprietatea Sfintei Episcopii a Râmnicului. În harta căpitanului Friederich Schwartz în anul 1718 apare titulatura Urzicuța Verde. După ciuma din anul 1785, o parte din supraviețuitori au întemeiat o așezare lângă pârâul Baboia la marginea vestitei păduri a Brobintarilor (acum desfințată), un locuitor pe nume Ionel a construit câteva bordeie la sud de pădurea de stejari a satului Bârca în local numit “Crângul cu ulmi”. Ultimul sat component al așezării actuale este înființat in anul 1924
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]
-
1620 și au cumpărat de la succesorii târzii ai boierilor Minea și Iepure două moșii aflate acolo. Nu se știe cum au intrat în posesia satului scindat acești succesori. Dar ei erau puternici, respectați și foarte apropiați de scaunele domnești. Erau vestiții Frați Buzești. Ei stăpâneau ocinile dobridorene pe bază de documente voievodale emise de Radu de la Afumați (1522-1523; 1525-1529), Vlad Înecatul (1530-1531), Radu Paisie Călugărul (1535-1545), și Pătrașcu Vodă (1554-1557) și întărite de Mihnea Turcitul la 9 mai 1581. Cele două
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
bursier, Liceul Militar din Craiova, fără să fie însă atras de viața cazonă. După absolvire, răspunzînd chemării sale celei mai intime, se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie, unde va fi unul dintre studenții preferați ai profesorului Nicolae Cartojan, vestitul istoric al literaturii noastre vechi. Va fi frecventat, fascinat, ca mai toată elita generației lui, măcar o parte din strălucitele cursuri ale profesorului Nae Ionescu (a cărui influență se face destul de mult simțită în scrisul său de mai târziu)... Activitatea
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
păducel, soc și corn, rugii de mure, iar prin curți mai sunt tei, ale căror flori se folosesc pentru infuzii. Dintre plantele de apă trestiile se foloseau la acoperit șoproane și cotețe, papura la împletituri, cum ar fi rogojinile și vestitele sacoșe oltenești, papornițele, iar nuielele de răchită pentru împletit coșuri, garduri și pătule. Lintița și nuferii au dispărut odată cu lacurile. Despre faună se poate vorbi tot așa, la trecut și la prezent. Până la colectivizare aproape fiecare familie avea vite mari
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
și uliul. Prin poduri se adăpostesc răpitoarele de noapte, huhurezii și cucuvelele, detestate dintr-o superstiție stupidă. Prin pădure ar mai fi existat bufnițe, dar acum mai sunt doar granguri, mierle, sturzi, ciocănitoare, sticleți, cinteze, pițigoi și pupeze, și desigur, vestiții cuci. Din păcate turturelele au dispărut prin anii 60, eliminate de guguștiuci, păsări mai mari și mai agresive. Prigoriile și gaițele sunt ceva mai rare, dacă nu cumva au și dispărut. Mamiferele sălbatice includ de la șoareci ce câmp, guzgani, popândăi
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
înființat oficial școala din Covei. Învățătorii Dinu Hurhuți, Dinu Lofofătul și Mieiță, oficial numindu-se Mihai N. Ion nu erau învățători atestați. Ca să urmeze cursurile unei școli adevărate, copii din Covei trebuia să meargă la Catane, unde preda un dascăl vestit în epocă, pe nume Ștefan Ghinea. După înființarea oficială din 1889, în anul următor, 1890, Casa Școalelor a zidit primul local cu destinația de școală, format dintr-o sală de clasă și o cancelarie, pentru care s-au cheltuit 4395
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
- în română Tițian - (n. între 1488 și 1490, Pieve di Cadore, Republica Venețiană - d. 27 august 1576, Veneția) a fost un vestit pictor italian din secolul al XVI-lea, aparținând școlii venețiene. Nu se cunoaște data exactă a nașterii artistului; se presupune că s-ar fi născut între 1488 și 1490 la Pieve di Cadore, în Munții Dolomiți. Tatăl său avea diverse
Tiziano Vecellio () [Corola-website/Science/298686_a_300015]
-
În Ferrara, Baldasare Castglione scrie ""Curteanul"" - operă care va fi studiată apoi în întreaga Europă apuseană. După devastarea Romei (""Sacco di Roma"") de către armatele imperiale ale lui Carol Quintul în 1527, mulți fugari sosec la Veneția. Printre ei se află vestitul arhitect Jacopo Sansovino și exegetul Pietro Aretino, cel mai "caustic" condei al Italiei. Amândoi vor deveni prietenii cei mai apropiați ai lui Tiziano. În anul 1525, Tiziano se căsătorește cu Cecilia Soldano, fiica unui bărbier, de la care are doi fii
Tiziano Vecellio () [Corola-website/Science/298686_a_300015]
-
se înscrie la Facultatea de Litere. În anul universitar 1889-1890 e remarcat, ca student eminent, de T.Maiorescu. Profesorul îi mai selectase pe C.Rădulescu-Motru, S.Mehedinți, Mihail Dragomirescu, Ion A. Rădulescu-Pogoneanu, I.Al.Brătescu-Voinești. Îi primea în casa lui, vestită, din strada Mercur 1, într-un cenaclu anume organizat, le supraveghea și stimula lecturile, pregătindu-i pentru a-i urma direcția și a le preda conducerea "Convorbirilor literare". P.P. Negulescu devine licențiat universitar. Teza de licență, "Critica apriorismului și a
Petre P. Negulescu () [Corola-website/Science/299620_a_300949]