7,806 matches
-
ajută la recunoașterea unui ocnaș, cel puțin o întregește. La Înșeală-Moartea, evadat de opt ani, mișcarea aceasta slăbise mult; dar, în urma cugetării care-l absorbea, umbla cu pași atât de înceți și de solemni, încât oricât de slab îi era viciul de mers, trebuia să izbească un ochi atât de ager ca al lui La Pouraille. De altminteri, e ușor de înțeles că ocnașii, necontenit împreună la ocnă și neavînd de observat decât pe ei înșiși, și-au studiat în așa
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
are drept obiect imaginea, corpul, trăsăturile, calitățile fizice, sau doar exterioare, atitudinea, felul de a se mișca al unei ființe animate, reale sau fictive, adică pur și simplu imaginate" (p. 425); d) etopeea: "descriere ce are drept obiect moravurile, caracterele, viciile, virtuțile, talentele, defectele, în fine, trăsăturile morale, pozitive sau negative, ale unui personaj real sau fictiv" (p. 427); e) portretul: cu această categorie, Fontanier are în vedere asocierea punctelor (c) și (d): "este descrierea atît morală, cît și fizică a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
O parte din istoria noastră recentă trebuie să fie îndiguită și clasată în mod rezonabil în mentalul colectiv" ("Cotidianul", 7 nov. 2006). Această igienă socială va sluji "reforma interioară, revoluția personală" de care vorbești? Ne vom putea elibera, astfel, de viciile "tradiției" și ale "tranziției"? Liviu Antonesei: Sigur, chestia asta cu Mari Români este o tâmpenie, pentru că-și propune să compare merele, perele, căpșunii, verzele ș.a.m.d., ca să nu mai spun că, oricum, competiția a fost clar falsificată de anumite
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
48,10), îndurând foamea precum câinii (cf. Ps 58,15). Aceștia sunt adevărata sare a pământului (Mt 5,13), cei care dau mâncării gustul plăcut al mântuirii; ei conservă alimentele ferindu-le de mirosul neplăcut al viermilor și de duhoarea viciilor. Ei sunt ca lumina lumii (Mt 5,14), iluminând pe mulți spre cunoașterea adevărului, înflăcărând și aprinzând pe mulți de fervoarea castității. 17. Acest Ordin al desăvârșirii, a cărui curte interioară are o așa mare întindere, nu este potrivit celor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
temporare și veți lupta goi împotriva aceluia care este gol, veți putea avea încredere în Domnul căci veți avea puterea de a-l învinge pe dușman. Însă, aveți grijă că el încearcă să-i atace cu mai mare înverșunare cu vicii spirituale, în interiorul lor, pe aceia în care nu găsește motive pentru a începe o luptă exterioară. Așadar, „lumea este răstignită pentru voi iar voi pentru lume” (Gal 6,14) în așa măsură, încât dușmanul nu mai găsește nimic ca să vă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
lumea este răstignită pentru voi iar voi pentru lume” (Gal 6,14) în așa măsură, încât dușmanul nu mai găsește nimic ca să vă ispitească în lucrurile lumești, din moment ce ați renunțat la toate... (p. 153). (Trece la examinarea câtorva dintre aceste vicii spirituale, subliniind pericolele și abuzurile frecvente în viața religioasă, atenționându-i mai ales pe predicatori: premeditare, invidie, murmurare publică împotriva prelaților, lipsa de prudență în divulgarea greșelilor altuia, frecventarea fără temei a femeilor, pentru a încheia cu o recomandare): 3
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fost doi bărbați de o bunătate vădită ce iradiau splendoarea și trăinicia multiplelor virtuți, adică Dominic și Francisc. Aceștia, asemenea trâmbițelor lui Moise (cf. Num 10,2), cu sunetul puternic și ascuțit al predicării lor, au deșteptat lumea adormită în vicii și în păcate ca să se grăbească să meargă la luptă împotriva întreitului dușman. Vocea lor răsună pe întreaga față a pământului (Ps 18,5), iar credința lor s-a răspândit în scurt timp până la marginile lumii (Rom 10,18). De
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Francisc înduplecă astfel inimile lor ostile și împietrite, înmuindu-le prin suavitatea predicilor sale imploratoare. 9. Faima numelui său s-a răspândit astfel prin toate regiunile Italiei și mulți nobili, urmând exemplul lui, i-au acceptat învățătura, părăsind lumea cu viciile și ademenirile ei. 2291 10. De aceea, acest Ordin al Fraților Predicatori, care sunt numiți minori și locuiesc în orașe și în târguri în grupuri de zece sau de șapte, a crescut în puțin timp în întreaga lume. În zilele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ușor să le ducă pe cele două surori mai mărișoare...(p. 47-48). Intrarea în Ordin 3. Cel de-al treilea fiu (al lui Guido de Adam) am fost eu, fratele Salimbene, care, atunci când am ajuns la răscrucea dintre virtute și viciu (pycthagoricae litterae), adică la cincisprezece ani, am intrat în Ordinul Fraților Minori, în care am trăit mulți ani, ca preot și predicator, am văzut multe lucruri și am locuit în multe provincii și am învățat multe lucruri (p. 53). ...M-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în care împăratul Frederic se afla în aceste regiuni, a venit Fericitul Francisc să semene Cuvântul lui Dumnezeu și, predicând în fața poporului chiar în același loc unde se instalase împăratul cu suita sa, a început să predice cu putere împotriva viciului luxului și al senzualității, cu care văzuse că erau infectați aproape toți curtenii și mulți alții, arătând prin fragmente din Scriptură că cei care comit asemenea lucruri nu vor avea parte de Împărăția lui Dumnezeu. Unii curteni care erau de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și să-i mulțumesc Domnului, care voise să clarifice această îndoială. Într-adevăr, am considerat că porumbelul simboliza sufletul, ce pare să fie curat și inocent întru totul, iar imaginea șarpelui simbolizează ispita provocată de diavol, mai ales referitor la viciul plăcerii carnale prin intermediul gândurilor nepermise și consimțite. Așa cum porumbelul a căzut mort doar la vederea șarpelui, tot așa și sufletul, poate să-și piardă viața harului, doar prin complacerea necurată, chiar dacă nu consimte la săvârșirea păcatului». 14. Breviarul sfântului Francisc
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
27), a doborât nu doar o mie, ci mai multe mii de filisteni, cu ajutorul Celui care atinge munții și îi face să fumege (cf. Ps 103,32), și a dat umilința spiritului celor care înainte slujeau necurățiilor trupului. Murind pentru vicii și trăind pentru Dumnezeu, nu pentru ei înșiși, din moment ce partea cea mai rea a fost dată pieirii, din aceeași falcă (cf. Jud 15,19Vg) a ieșit apă din abundență ce întrema, spăla și îi nutrea pe cei care erau căzuți
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Domnului trupul său, ce odinioară îl înșelase, ca o fiică unică, asemenea lui Iefta (cf. Jud 11,1), punându-se sub focul carității, mortificându-și trupul prin foame, sete, frig, goliciune, multe privegheri și posturi. Și crucificând-o astfel împreună cu viciile și poftele (cf. 2Cor 11,27), putea să spună împreună cu Apostolul: Nu mai trăiesc eu, ci Cristos trăiește în mine (Gal 5,24; Gal 2,20). Și, într-adevăr, de-acum nu mai trăia pentru el însuși, ci mai degrabă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pentru el însuși, ci mai degrabă pentru Cristos (cf. 2Cor 5,15), care a murit pentru păcatele noastre și a înviat pentru îndreptățirea noastră (Rom 4,25), pentru ca să nu mai slujim păcatului (Rom 6,6) în nici un fel. Doborând și viciile (cf. Ef 6,12), s-a angajat cu bărbăție în lupta împotriva lumii, a trupului și puterilor cerești, și renunțând la soție, la casa de la țară și la boi (cf. Lc 14,15-20), pe care îi ținea deoparte pentru invitații
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fugar marea Scitică"111. Într-un alt pasaj, adresându-se soției lui de data aceasta, reia: "Cezar nu mi-a luat nici viața, nici norocul, nici dreptul meu de cetățean, deși aș fi meritat să pierd totul din cauza vinii mele (viciului meu); dar, deoarece intenția criminală (facinus) a fost departe de păcatul meu, el nu mi-a ordonat decât să abandonez căminul patriei, și așa cum s-a întâmplat și cu alții, care nu pot fi numărați, divinitatea lui Cezar a fost
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cauza exilului său, și pentru că, fără un auditoriu, să scrii versuri e ca și cum ai dansa în întuneric!... Dacă totuși încă mai scrie versuri, o face pentru a se consola și pentru a-i trece timpul. Dat fiind că nu are viciul băuturii, nici pe cel al jocurilor de noroc, nici nu se poate relaxa cultivând pământul, nu-i rămân decât Pieridele, slabă consolare, zeițe care nu au vreun bun meritat de la el. Fie ca Severus, care bea cu mai multă fericire
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Se aseamănă perfect inclusiv prin solemnitatea exprimării. Într-adevăr, pe vremea când toți sunt împinși de speranța unui câștig, numai Maximus face excepție: "Te admir cu atât mai mult, cu cât în acest vârtej nu te lași târât de curentul viciului comun" (v. 21-22). În timp ce numeroșii prieteni ai lui Ovidiu din vremurile fericite l-au abandonat, Maximus face parte din puținii, "doi sau trei", care l-au ajutat la necaz. Și în aceste afirmații avem un element important în favoarea lui Paulus
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ținut în acel loc; și, la orice menționare care se făcea despre el sau despre Iulia suspina și obișnuia să exclame: De-aș fi rămas celibatar și fără fii să mor! și fără să le nominalizeze altfel decât: cele trei vicii și cele trei supărari ale lui (tres vomicas ac tria carcinomata sua)442. Ovidiu, însă, nu pare să-și fi dat seama de evoluția spirituală și morală a lui Augustus, nici măcar când se afla în exil la Tomis. Cu atât
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ca să nu vrea, nici nu-ți poți feri corpul, chiar dacă închizi totul: închiși pe-afară cu toții, adulterul va fi înăuntru. Cine poate păcătui, păcătuiește mai puțin; posibilitatea însăși slăbește impulsul de a face rău. Crede-mă, nu-ți mai stimula viciile cu interziceri: le vei învinge mai bine cu voia ta." Cui peccare licet, peccat minus; ipsa potestas Semina nequitiae languidiora facit. Desine, crede mihi, vitia inritare vetando; Obsequio vinces aptius illa tuo (v. 9-12). Aici, din punctul nostru de vedere
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
pe cine își propunea să lovească cu elegia sa: însuși Augustus, care se ridica atât de mult în apărarea purității și a castității, era fructul unui... adulter, și nimic mai mult. Să înceteze, așadar, o dată pentru totdeauna, să mai întărâte viciile și oamenii vremii cu interzicerile lui!453. V. Semnificativa coincidență dintre data de naștere a lui Ovidiu și cea (presupusă) a instaurării Imperiului. După cum se știe, Ovidiu ne prezintă data sa de naștere în două versuri alambicate și destul de simbolice
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
la București au putut auzi de la șoferii de taxi această întrebare angoasată și sinceră: "Ați venit să ne cumpărați țara?" În această atmosferă de rezistență alimentată de suferința mentalităților derutate, apare teama de străinul occidental decadent, purtător potențial al tuturor viciilor și vinovat pentru degradarea moravurilor, pentru intensificarea epidemiei de SIDA... SIDA, pornografia, prostituția: tot atâtea nenorociri care par a fi apărut odată cu deschiderea țării spre Occident. Cei care au știut să exploateze aceste temeri fundamentale ale unei societăți amenințate cu
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
a personajelor (modelate după un tipar actanțial), ci în elementele de intrigă capabile să mențină suspense-ul și, mai ales, în scenografia menită a impresiona prin montări fastuoase sensibilitatea publicului, deprins a recunoaște în orice spectacol eternul război dintre virtute și viciu. Într-adevăr, o dată cu apariția melodramei arta spectacolului cunoaște o dezvoltare fără precedent, cu butaforia și toate acele trucuri făcute să creeze iluzia stilizată a vieții, imortalizând prin emfază niște gesturi caracteristice și transformând scena într-un tablou plastic, mai elocvent
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
subordonării la psihologia rasei, precum "franțuzoaica" Mab, "napoletanca" Igeea sau "moldoveanul" Andrei. "Roabă a realității", trăind exclusiv în prezent, ea suferă doar "ascendentul senzațiilor", care o determină să găsească în amor, cu o lipsă totală de imaginație, numai "beția" și "viciul". Pentru Andrei, dimpotrivă, iubirea se consumă aproape doar în imaginar, ceea ce explică și frecventele întoarceri în timp (trecutul e perceput ca "substrucția" necesară prezentului), și pasiunea idolatră pentru același tip de femeie-"icoană"209. Cine pe cine va "converti"? Aceasta
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
afirmare. "Nu cred în psihologia sexelor după cum nu cred în psihologia popoarelor", intervine el în dezbatere, pentru a conchide, în spiritul cel mai liberal-raționalist cu putință: "Răutatea n-are sex. Nu există om, ci oameni: domeniul tuturor posibilităților, plămadă de vicii și calități". Atitudinea belicoasă a junelui amorez sfidează însă întreaga comunitate și legile ei sacrosancte, dezvăluind tuturor că "inițierea" a eșuat și că "boala", în loc să se vindece, s-a agravat în prezența lui Lulù. De acum încolo, și Ciprian și
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
media sfîrșește prin a-i da terorismului o nouă profunzime și culori mai vii. Prin ea, un asasin devine vedetă mai ales dacă este fotogenic și ține conferințe de presă, prezentat ca o victimă a unei societăți mamă a tuturor viciilor. Ucigașii Bonnie și Clyde iau loc în galeria celebrilor îndrăgostiți și "Banda lui Bonnot" este confundată cu cei "Trei Mușchetari", ba chiar s-a încercat prezentarea lui Baader și ai săi drept martiri ai unei cauze drepte. În aprilie 1987
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]