6,121 matches
-
în conducerea cultului; semnalarea cu operativitate și prevenirea acțiunilor elementelor recalcitrante și protestatare vizând influențarea delegațiilor la congres pentru a-i alege pe ei sau legăturile lor; organizarea de grupuri care să facă agitație în scop de intimidare; difuzarea de zvonuri, memorii și proteste prin care să calomnieze delegații cu poziție loială; deplasarea la București la locul ținerii congresului etc; cunoașterea activității cetățenilor străini (emisari) care în perioada premergătoare adunării generale de la comunitatea O. și a congresului, ori în timpul desfășurării lor
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Reg. Bârlad, Bacău, Iași și Suceava. Stiliștii au 4 preoți care deservesc 24 de biserici, 12 paraclise și 3 case de rugăciuni. În cele 8 mănăstiri și schituri stiliste se adăpostesc 48 de călugări și 112 de călugărițe. [...] Stiliștii, pe lângă zvonuri alarmiste și instigări împotriva regimului nostru, a URSS și a GAC, în mănăstirile lor au adăpostit bandiți fugiți din munți și chiaburi urmăriți de autorități. Astfel, în iarna lui 1950 călugări de la mânăstirea Slătioara, conduși de G., au oferit adăpost
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
acest cult prezintă interes pentru existența acestor deservenți sau enoriași, cunoscuți cu antecedente politice sau penale, care, atât prin poziția și comportarea lor, prin atitudinea ce o adoptă și prin activitățile religioase desfășurate, se pot deda la manifestări ostile, incitări, zvonuri calomnioase, folosind această acoperire a activităților mistico-religioase sau, așa cum se menționa, folosirea de către deservenți a ascendentului moral ce-l au față de enoriași pentru influențe negative.” * Adresă 04.08.1988 Direcția 1 către IJ Constanța „În conformitate cu ordinul conducerii Departamentului Securității Statului
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
-i aplici ușoare distorsiuni, trebuie ca, plecând de la ceva verosimil, să faci astfel încât să pară că acel ceva e veritabil. O ipoteză posibilă, o voință de a face rău, o pervertire, nici nu-ți trebuie cine știe ce pentru a lansa un zvon, pentru a-i confecționa cuiva o proastă reputație, pentru a-i face într-adevăr rău, un mare rău. Fiindcă unele dintre aceste reproșuri au la bază fapte reale, desigur, doar că aceste fapte sunt interpretate incorect cu bună știință. Astfel
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de gestație a informației, ci de un ritm susținut de lucru și asistență. Aproape de fiecare dată când vizita pe care o efectuam era la distanță de câteva zile de cea anterioară, încrederea că voi mai veni slăbea, în schimb sporeau zvonurile nefondate. [...]. Oamenii înțeleg foarte greu de ce trebuie să se tot întâlnească pentru a realiza un proiect și de ce nu îl concep cei care se pricep să facă lucrul acesta. Asta îi face să se gândească și să discute mai mult
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și ierarhizării problemelor locale, a alegerii unui Comitet de Conducere a Proiectului (CCP), a planificării contribuției comunitare etc. Aparent, comunitatea se înscrisese pe o traiectorie așteptată. Însă, când trecuse mai mult de o lună de la începerea procesului de facilitare, un zvon a început iarăși să circule cu intensitate în sânul comunității: „o să ne ia Banca vitele din ogradă” și „ne vom pierde casele pentru că nu vom putea achita dobânda”. Previzibil, acțiunile legate de proiect au stagnat și chiar au regresat. A
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cunoșteau. Până la urmă, au desenat o schiță și au ajuns la concluzia că ar fi posibil să fie reabilitate toate cele trei porțiuni de drum sătesc. (Vizita a opta) [...] Întâlnirea a fost deturnată de o intervenție care era rodul unui zvon ce îi frământa pe mai mulți participanți: dacă nu e drum, atunci se pun telefoane în sat! (Vizita a zecea) Am ajuns în sat unde mă așteptau cei trei membri CCP, plus încă 4-5 săteni. Deoarece drumurile alese inițial nu
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Distribuția pe județe a comunităților facilitate PDR (2003) și SDSCM (2004, 2006) „O să ne ia Banca vitele din ogradă”. Relația facilitator-comunitate. O simplă răsfoire a arhivei FRDS conținând „jurnalele de facilitare” din primii ani relevă o anumită regularitate -circulația unor zvonuri similare în majoritatea satelor facilitate: de la „ne vom pierde vitele până la urmă, dacă facem un astfel de proiect” până la „facilitatorul este un reprezentat al unei secte religioase”, „al unui străin care vrea să-și tragă drum și să ne ia
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
politic care își face campanie electorală”. După cum am menționat la începutul acestui text, astfel de reacții nu au venit doar la începutul facilitării (în anumite cazuri, s-au repetat chiar după câteva luni de la începerea acesteia). Fără îndoială că aceste zvonuri au reflectat anumite credințe locale și nu au fost cauzate (doar) de un deficit de informație. De pildă, „zvonul cu vitele” exprima mai mult decât faptul că ar fi „ceva în neregulă cu acești bani”/lipsa de familiaritate cu ideea
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
doar la începutul facilitării (în anumite cazuri, s-au repetat chiar după câteva luni de la începerea acesteia). Fără îndoială că aceste zvonuri au reflectat anumite credințe locale și nu au fost cauzate (doar) de un deficit de informație. De pildă, „zvonul cu vitele” exprima mai mult decât faptul că ar fi „ceva în neregulă cu acești bani”/lipsa de familiaritate cu ideea de „credit nerambursabil”: neîncrederea în instituția care finanțează și poate chiar credința că nu se pot obține bani decât
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Joule, R.V., 1998, „Supunerea liber-consimțită: schimbarea atitudinilor și a comportamentelor sociale”, în Psihologia socială a relațiilor cu celălalt, Editura Polirom, Iași. Kadushin, A.; Harkness, D., 2002, Supervision in social work, ediția a patra, Columbia University Press, New York. Kapferer, N.K., 1993, Zvonurile, Editura Humanitas, București. Keough, Noel, 1998, „Participatory development principles and practice: Reflections of a western development worker”, Community Development Journal, vol. 33, 3, pp. 187-196. Kideckel, D. (ed.), 1995, East European Communities: the struggle for balance in turbulent times, Westview
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
facilitatori FRDS (altfel spus, nu cuprind satele care au beneficiat de suportul unor facilitatori specializați din cadrul altor organizații (- OTL, CAR, Albamont etc. -) sau al celor nespecializați - membri din sau în contact cu comunitățile locale). J. Kapferer (1993, p. 71) afirma : „Zvonul e mijlocul prin care grupul ne comunică ce anume trebuie să credem dacă dorim în continuare să facem parte din el. Zvonul e un mijloc eficace de coeziune socială: toate discuțiile exprimă opinia grupului cu care ne identificăm. Participarea la
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
sau al celor nespecializați - membri din sau în contact cu comunitățile locale). J. Kapferer (1993, p. 71) afirma : „Zvonul e mijlocul prin care grupul ne comunică ce anume trebuie să credem dacă dorim în continuare să facem parte din el. Zvonul e un mijloc eficace de coeziune socială: toate discuțiile exprimă opinia grupului cu care ne identificăm. Participarea la zvon este și un act de participare la grup. Criteriul adevărului devine, în acest caz, un criteriu pur social: e adevărat ceea ce
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
e mijlocul prin care grupul ne comunică ce anume trebuie să credem dacă dorim în continuare să facem parte din el. Zvonul e un mijloc eficace de coeziune socială: toate discuțiile exprimă opinia grupului cu care ne identificăm. Participarea la zvon este și un act de participare la grup. Criteriul adevărului devine, în acest caz, un criteriu pur social: e adevărat ceea ce înțelegerea colectivă consideră adevărat”. De regulă, aceștia nici nu au avut experiența și expertiza necesare. Pentru o analiză a
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
singurătatea oamenilor risipiți - trăsături de penel Întunecate, presărate cu sclipiri metalice - ce se depărtau unii de alții sub ploaie. A spălat pensulele cu apă și săpun și le-a pus la uscat. De jos, de la poalele falezei, ajungea până la el zvonul motoarelor și muzica navei cu turiști care, zi de zi, la același ceas, lingea țărmul. Fără să aibă nevoie de ceas, Andrés Faulques a știut că era ora unu. Vocea femeii suna ca de obicei, amplificată de instalația de megafoane
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
secretele orașului. Prin acest dispozitiv de supraveghere explicit, salonul burghez devenea un veritabil Panopticon, în genul celui imaginat de Bentham, cu singura deosebire că gaițele-supraveghetoare nu dispuneau de niciun mijloc de sancțiune imediată. Bârfitoare suprainformate, bătrânele doamne pritocesc și amplifică zvonurile pe baza informațiilor obținute datorită supravegherii de proximitate. Spre deosebire de Goldoni însă, aici, supravegherea nu unește, ci izolează. Rolurile nu se schimbă niciodată, situația rămâne blocată. Departe de a întreține relațiile sociale firești dintre membrii mediului observat, o atare practică nu
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
schimbă niciodată, situația rămâne blocată. Departe de a întreține relațiile sociale firești dintre membrii mediului observat, o atare practică nu face decât să contribuie la erodarea acestor relații și la crearea unui climat tensionat, crispat. Supravegherea se află la originea „zvonului” și, pornind de la el, a emiterii unor judecăți de valoare asupra oamenilor, cu inerentele lor efecte dezagreabile pe plan local. Când există o imobilitate definitivă a rolurilor, supravegherea de proximitate se degradează, coboară la nivelul unor observatori mediocri care acționează
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
reeducați”. Cu semnătura lui Gheorghe Pintilie, șeful Securității și ministru adjunct de Interne, În 3 aprilie 1950 era emis ordinul MAI nr. 100/Cabinet, aducând precizări privind internările În unitățile de muncă. Acestea urmau să fie aplicate celor ce răspândesc zvonuri alarmiste, dușmănoase, ascultă și difuzează propaganda posturilor de radio imperialiste, celor ce aduc injurii Partidului Muncitoresc Român, conducătorilor RPR, URSS și țărilor de democrație populară, celor ce frecventează legațiile imperialiste, bibliotecile, concertele, Întrețin legături cu membrii și familiile ambasadelor 26
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
note) săptămânale spre forurile superioare care Întocmeau apoi sinteze, confirmă ceea ce martorii povestesc, În rubrici privitoare la „starea de spirit” a celor deportați, Înregistrând plângerile sau protestele acestora sub eticheta de „manifestări dușmănoase”13. Sub aceeași etichetă sunt menționate și zvonurile care circulau printre deportați, rezultat direct al izolării și al incertitudinilor legate de viitor. Rapoartele Securității Înregistrează și o intensă activitate de recrutare de informatori 14 printre cei deportați, menită să faciliteze supravegherea, folosind În acest scop victimele șantajabile sau
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fără nici o explicație, le fuseseră reținuți din salarii. Cu fiecare apel la patriotism și respect pentru orânduirea socialistă pe care Îl formulează diferiți trimiși ai autorităților, mulțimea devine tot mai agitată și mai furioasă, mai ales pentru că circulau deja destule zvonuri despre salariile uriașe pe care le primeau cei din conducere. Pe traseul spre birourile administrației, muncitorii distrug produsele sfidătoare ale propagandei comuniste, sparg geamuri și scandează: „Hoților! Unde ne sunt banii?”2. Pentru că nu se ajunge la un dialog cu
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
6. Asupra celor arestați pentru curajul de a Înfrunta regimul comunist În 15 noiembrie 1987 organele de represiune au folosit, fără nici o rezervă, destule tehnici moștenite Încă din perioada Gheorghiu-Dej. Bătăile, Încercările de a-i intimida pe protestatari prin diverse zvonuri, interzicerea somnului, hrana insuficientă, Încarcerarea printre deținuți de drept comun (unii fiind chiar informatori ai Securității) au conturat acest univers al torturilor pe care securiștii le-au folosit pentru a-și face victimele să cedeze atât psihic, cât și fizic
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fost un moment ilustrativ pentru frica Întreținută de organele de represiune și pentru reacția victimelor Într-un moment de presiune maximă. Transportați Într-o dubă neîncăpătoare, cu cătușe și lanțuri la mâini și păziți de soldați Înarmați, ca urmare a zvonului că s-ar putea să fie lichidați pe drum, În momentul În care vehiculul s-a oprit, mulți dintre cei arestați au Început să cedeze psihic și să plângă. Puterea anchetatorului, care dispunea total de cei anchetați, se făcea Însă
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
atenția Serviciului III al Securității. De acum Încolo, ea va fi Încadrată cu informatori, iar numele său de „obiectiv” devine „Diana”. Trupa de colaboraționiști va oferi de-a lungul anilor informații complete despre disidentă: de la aspecte ale vieții personale până la zvonuri care circulau despre ea. Orice ar fi putut fi folosit pentru a o discredita. Atitudinea profesoarei clujene și afirmațiile pe care le făcea la cursurile de la universitate determină autoritățile comuniste să decidă instalarea unor microfoane În casa Doinei Cornea, cu
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ele indică natura indirectă a unui pericol ori a unei fapte. Aceasta înseamnă fie că cel ce visează nu are toate elementele pentru a judeca sau a acționa, fie că intuiește o situație, fie că este influențabil și sensibil la zvonuri. Ultimul sens este aplicabil în cazul perceperii unui sunet sau al unui ecou. Ecoul este pentru voce ceea ce este umbra pentru corp. Nu este decât un reflex, o aparență fugară. Ecoul interior are o semnificație simbolică mai profundă, de indicator
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
3); uita (3); asculta (2); beta (2); caută (2); căuta (2); a cerceta (2); ghicește (2); informare (2); informat (2); înțelege (2); lucruri noi (2); minciuna (2); ceva nou (2); revelație (2); surprindere (2); știință (2); uită (2); vestea (2); zvon (2); act; a achiziționa; adevăruri; aiurea; ajută; alarma; aluzie; a asculta; așteptare; auzind; bine; e bine; bîrfă; bîrfi; a bîrfi; bucurie; calea; capabil; carte; cerceta; cercetaș; cineva; cu ciorbă; citește; citit; cîine; comoară; conștient; cultură; a cunoscut; cunoștință; a lua
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]