33,276 matches
-
laică a necesitat de asemenea sacrificarea pe altarul Republicii triumfătoare a 250 de boi special aduși de la Nivernais, 150 de duzini de rațe de Rouen precum și fazanii necesari producerii a mii de piftii. În sfîrșit, participanții la banchetul republican au băut preignac și saint-julien la carafă, haut-sauternes și margaux la sticlă (ceea ce a provocat mînia lui M. Latour... primarul din Aloxe-Corton). Meniul a fost următorul: Aperitiv Castraveți și măsline Salam și unt Felii de somon glasat à la parisienne Haut-Sauternes File
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Noua Spanie sau prin Noua Olandă, imigranții europeni au importat și au impus locuitorilor limbile lor, culturile lor, religiile lor, obiceiurile lor, artele lor, științele lor, modul lor de a se îmbrăca, precum și felul lor de mânca și de a bea. I. Sub semnul viței de vie Începând cu secolul al XV-lea, Europa creștină, în special creștinătatea mediteraneană, pornește la descoperirea, apoi la cucerirea noii lumi. Colonizarea, evanghelizarea și plantarea viței de vie mergeau mână în mână: "Oricare dintre călugării
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
16 ianuarie, sub influența ligilor virtuoase și a societăților biblice, presiune alimentată de o întreagă literatură edifiantă (printre care și faimosul John Barleycorn al lui Jack London)127. Această lege interzicea cumpărarea, fabricarea sau transportarea băuturilor alcoolice. Era voie să bei acasă la tine sau la un amic, să cumperi băutură în baza unei autorizații medicale, în limita a 0,473 litri o dată la zece zile. Însă nimeni nu avea voie să posede băutură în afara domiciliului său, fie că o primea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
sa comică făcând elogiul "Divinei butelci" și celebrându-i misterele. Pierre de Ronsard (1524-1585), în Sonete, asimila cu plăcere fructul viței de vie cu cel al pasiunii. Jean-Baptiste Poquelin, zis Molière (1622-1673), vedea în vin un concentrat de înțelepciune: "Să bem, prieteni dragi, să bem! Ne-ndeamnă vremea care zboară. Să facem viața o comoară Atâta cât putem. Trec anii mai ușor ca spuma, Se face traiul tot mai greu. Să ne grăbim să bem acuma Căci nu vom bea mereu
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Divinei butelci" și celebrându-i misterele. Pierre de Ronsard (1524-1585), în Sonete, asimila cu plăcere fructul viței de vie cu cel al pasiunii. Jean-Baptiste Poquelin, zis Molière (1622-1673), vedea în vin un concentrat de înțelepciune: "Să bem, prieteni dragi, să bem! Ne-ndeamnă vremea care zboară. Să facem viața o comoară Atâta cât putem. Trec anii mai ușor ca spuma, Se face traiul tot mai greu. Să ne grăbim să bem acuma Căci nu vom bea mereu. Lăsați pe proști să
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
vin un concentrat de înțelepciune: "Să bem, prieteni dragi, să bem! Ne-ndeamnă vremea care zboară. Să facem viața o comoară Atâta cât putem. Trec anii mai ușor ca spuma, Se face traiul tot mai greu. Să ne grăbim să bem acuma Căci nu vom bea mereu. Lăsați pe proști să povestească De-al fericirii rost deplin, Înțelepciunea omenească O pune-ntr-un ulcior cu vin! Averea, gloria, știința De grijă nu ne pot scăpa, În vin alină suferința, Și află
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Să bem, prieteni dragi, să bem! Ne-ndeamnă vremea care zboară. Să facem viața o comoară Atâta cât putem. Trec anii mai ușor ca spuma, Se face traiul tot mai greu. Să ne grăbim să bem acuma Căci nu vom bea mereu. Lăsați pe proști să povestească De-al fericirii rost deplin, Înțelepciunea omenească O pune-ntr-un ulcior cu vin! Averea, gloria, știința De grijă nu ne pot scăpa, În vin alină suferința, Și află-ți fericirea ta!"141 În
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
o parte cele câteva excepții strălucitoare și bahice, trebuie să admitem că în general opera literară își găsește inspirația mai degrabă în pulsiunile specifice unui autor care va putea, în funcție de mediul lui, să descrie o podgorie sau plăcerea de a bea. De-a lungul secolelor, mari artiști au consacrat câteva pagini din scrierile lor viei, vinului sau viticultorilor; însă acești scriitori sunt relativ puțini la număr. Să părăsim vinul și penița pentru artele plastice și alte forme de reprezentări bahice care
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
vinificare. Simultan, într-un cadru artistic mai restrâns, miniaturiști și gravori reiau ca ritualuri aceleași scene în ceasloave și calendare. Pentru secolul al XVII-lea, olandezii (numiți pe atunci flamanzi) sunt cei care celebrează cel mai bine plăcerea de a bea, prin intermediul picturii, al interioarelor din hanuri și cabarete, prin banchetele și reuniunile ofițerilor arcași ai regelui de o zi, le roi boit147. Însă aceștia expun cel mai bine ochilor noștri lacomi banchete fabuloase în care artistul își exploatează întregul talent
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de asemenea, apariția artelor și a tradițiilor populare 153. Operele artiștilor și artizanilor au țesut legături care apropie comunitatea viticolă, în spațiu și timp, de Lumea Veche și de cea Nouă. Începând cu Renașterea, gustul vinului și plăcerea de a bea în societate au incitat artizanii sticlei, ai lemnului și ai metalului să creeze, să modeleze sau să sculpteze recipiente demne să găzduiască prețioasa băutură. Arta prelucrării sticlei din secolul al XVII-lea a dat naștere multor forme originale, decorate cu
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
și care a fost publicat în mai 1995 de către British Medical Journal (pp.1165-1169), are următoarea concluzie: "Riscul de mortalitate între 30 și 79 de ani scade odată cu consumul de vin: de la un risc de 1 la subiecții care nu beau niciodată până la 0,5 pentru cei care beau 3 până la 5 pahare de vin pe zi" (aproximativ o jumătate de litru). Rezultatele sunt cu atât mai remarcabile cu cât nu sunt înregistrate în cazul altor băuturi alcoolice. 63 R. Dion
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de către British Medical Journal (pp.1165-1169), are următoarea concluzie: "Riscul de mortalitate între 30 și 79 de ani scade odată cu consumul de vin: de la un risc de 1 la subiecții care nu beau niciodată până la 0,5 pentru cei care beau 3 până la 5 pahare de vin pe zi" (aproximativ o jumătate de litru). Rezultatele sunt cu atât mai remarcabile cu cât nu sunt înregistrate în cazul altor băuturi alcoolice. 63 R. Dion, Le paysage et la vigne. Essai de géographie
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
fadal ("invitație frățească"). 98 Ceea ce numim astăzi "simpozion", pentru a desemna reuniunile din perioada modernă, pare a nu avea decât puține legături cu modelul original. Exceptând faptul că, după un colocviu, un congres... sau un simpozion, participanții nu uită să bea împreună: după comuniunea întru cuvânt urmează comuniunea întru vin. 99 C. Salles, Les bas-fonds de l'Antiquité, Robert Laffont, Paris, 1982, p. 85. 100 J.-F. Revel, Un festin en paroles, colecția "Pluriel", Hachette, Paris, 1982, p. 93. 101 În
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
B. Faÿ, La franc-maçonerie et la révolution intellectuelle au XVII, Éditions de Cluny, Paris, 1935, p. 70. 106 J.-F. Gautier, Les vins de France, colecția "Que sais-je?", nr. 208, PUF, Paris, 1994, p. 14. 107 În original: "lamper" a bea avid, cu înghițituri mari (n. trad.). 108 Alfred Capus (1857-1922) spunea că acest tip de banchet aduce nenorociri, întrucât întotdeauna măcar un invitat va muri după aceea. 109 J.-F. Gautier, Le vin et ses fraudes, Paris, PUF, colecția "Que
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
les âges, LCF, Bordeaux, 1989, p. 142. 146 Cartierul La Courtille (vechi cuvânt francez, sinonim cu "împrejmuire" și "grădină de țară") era celebru la sfârșitul Vechiului Regim pentru cabaretele sale populare, niște bodegi faimoaseîn franceză guinguettes unde parizienii veneau să bea vin autohton din regiunea Ile-de-France, scutit de accize (bodegile acestea erau situate în afara perimetrului fiscal care înconjura capitala). 147 Aluzie la unele dintre picturile flamandului Jacob Jordaens (1593-1678), ilustrând tradiția de a servi prăjituri în care sunt ascunse figurine-fèves-, de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
ilustrând tradiția de a servi prăjituri în care sunt ascunse figurine-fèves-, de sărbătoarea catolică a Epifaniei (6 ianuaire). Cel care găsește în prăjitura sa figurina regelui este declarat regele zilei, moment în care se strigă " le roi boit!", adică "regele bea!" (n.trad.). 148 A se vedea și volumul lui Louis Réau, L'Europe française au siècle des Lumières, Albin Michel, Paris, 1971. 149 În original : On reconnaît toujours une nation dominante à ce qu'on s'efforce de l'imiter
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Tom, care mănîncă broaște de baltă, broaște rîioase, mormoloci, șopîrle de ziduri și șopîrle de apă; care în furia inimii lui, cînd bîntuie necuratul vrăjmaș, mănîncă balega de vacă-n loc de salată; înghite șoareci bătrîni și cîini din șanț; bea lintița verde de pe baltă; el e minat cu biciul din parohie-n parohie, și pus în butuci, pedepsit, și închis; el, care-a avut trei sumane de pus în spinare, șase cămăși de pus pe-al sau trup, Cal de
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
form of justice, yet our power Shall do a court'sy to our wrath, which men May blame, but not control. Enter Gloucester, brought în by two or three. Who's there, the trăitor? REGAN: Ingrateful fox, 'tis he. CORNWALL: Bînd fast hîș corky arms. GLOUCESTER: What means your Graces? Good my friends, consider You are my guests. Do me no foul play, friends. CORNWALL: Bînd hîm, I say. [Servants bînd hîm.] REGAN: Hard, hard! O filthy trăitor. Sfătuiește-l pe
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
by two or three. Who's there, the trăitor? REGAN: Ingrateful fox, 'tis he. CORNWALL: Bînd fast hîș corky arms. GLOUCESTER: What means your Graces? Good my friends, consider You are my guests. Do me no foul play, friends. CORNWALL: Bînd hîm, I say. [Servants bînd hîm.] REGAN: Hard, hard! O filthy trăitor. Sfătuiește-l pe duce, acolo unde mergi, să se grăbească cu pregătirile; noi vom face la fel. Legăturile dintre noi vor fi iuți și agere. Cu bine, draga
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
s there, the trăitor? REGAN: Ingrateful fox, 'tis he. CORNWALL: Bînd fast hîș corky arms. GLOUCESTER: What means your Graces? Good my friends, consider You are my guests. Do me no foul play, friends. CORNWALL: Bînd hîm, I say. [Servants bînd hîm.] REGAN: Hard, hard! O filthy trăitor. Sfătuiește-l pe duce, acolo unde mergi, să se grăbească cu pregătirile; noi vom face la fel. Legăturile dintre noi vor fi iuți și agere. Cu bine, draga sora; cu bine, milord de
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
brațele uscate. GLOUCESTER: Ce vreți să spuneți? Prieteni, vă gîndiți Că-mi sînteți oaspeți; nu mă rușinați. CORNWALL: Legați-l, spun! REGAN: Strîns, strîns! O, trădător infam! GLOUCESTER: Unmerciful lady aș you are, I'm none. CORNWALL: To this chair bînd hîm. Villain, thou shalt find [Regan plucks hîș beard.] GLOUCESTER: By the kind gods, 'tis mostly ignobly done To pluck me by the beard. REGAN: Șo white, and such a trăitor? GLOUCESTER: Naughty lady, These hairs which thou dost ravish
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
dormit azi-noapte. Nu rîdeți de mine, Căci, precum om sînt, cred că doamna asta-i Copilă mea, Cordelia. CORDELIA: Chiar eu sînt, eu sînt! LEAR: Ți-s lacrimile ude? Da. Te rog, nu plînge. De ai otravă pentru mine, -o beau. I know you do not love me; for your sisters Have, aș I do remember, done me wrong. You have some căușe, they have not. CORDELIA: No căușe, no căușe. LEAR: Am I în France? KENT: În your own kingdom
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
pot forma peroxizi explozivi. ● Criterii de utilizare: - de regulă, limitat la cazurile menționate mai sus, când există riscul unor leziuni oculare și/sau cand substanțele și preparatele este probabil să fie utilizate de publicul larg. S20 - A nu mânca sau bea în timpul utilizării. ● Aplicabilitate: - substanțe și preparate foarte toxice, toxice și corosive. ● Criterii de utilizare: - de regulă, limitat la cazuri speciale (de exemplu, arsenul și compușii arsenului, fluoroacetați), în special când aceste produse este probabil să fie utilizate de publicul larg
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207505_a_208834]
-
de căldură. S16 A se păstra departe de orice flacăra sau sursă de scântei - Fumatul interzis. S17 A se păstra departe de materiale combustibile. S18 A se manipula și a se deschide recipientul cu prudență. S20 A nu mânca sau bea în timpul utilizării. S21 Fumatul interzis în timpul utilizării. S22 A nu se inspiră praful. S23 A nu se inspiră gazul/fumul/vaporii/aerosolii (termenul(îi) corespunzător(i) se specifică de producător). S24 A se evita contactul cu pielea. S25 A se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207505_a_208834]
-
umiditate). S7/9 Păstrați ambalajul (recipientul) închis ermetic și într-un loc bine ventilat. S7/47 Păstrați ambalajul (recipientul) închis ermetic și la o temperatură care să nu depășească ...° C (temperatura se indică de producător). S20/21 Nu mâncați, nu beți și nu fumați în timpul folosirii. S24/25 Evitați contactul cu pielea și ochii. S27/28 După contactul cu pielea, scoateți imediat toată îmbrăcămintea contaminată și spălați imediat cu mult ... (produsul pentru spălare se specifică de producător). S29/35 Nu goliți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207505_a_208834]