33,268 matches
-
greutate mică la naștere și la aceia cu sistem imunitar slăbit. La sugari simptomele candidozei bucale constă în pete de culoare albă localizate la nivelul gurii și pe limbă cu aspect brânzos și scăderea apetitului la nou născut. La adulți simptomele candidozei bucale constă în senzație de arsură la nivelul gurii și a gâtului, pete albe localizate pe mucoasa gurii și a limbii și apariția unui gust neplăcut în gură. Țesutul din jurul acestor pete albicioase este roșu și dureros. Semnele și
Candidoză () [Corola-website/Science/329321_a_330650]
-
candidozei bucale constă în senzație de arsură la nivelul gurii și a gâtului, pete albe localizate pe mucoasa gurii și a limbii și apariția unui gust neplăcut în gură. Țesutul din jurul acestor pete albicioase este roșu și dureros. Semnele și simptomele includ mâncărimi genitale, arsuri și uneori scurgeri vaginale ce seamănă cu „brânza de vacă”.”. Penisul poate fi afectat, mai puțin comun, rezultând mâncărimi. Foarte rar, infecția poate deveni invazivă, împrăștiindu-se în tot corpul, rezultând febră corelată cu alte simptome
Candidoză () [Corola-website/Science/329321_a_330650]
-
simptomele includ mâncărimi genitale, arsuri și uneori scurgeri vaginale ce seamănă cu „brânza de vacă”.”. Penisul poate fi afectat, mai puțin comun, rezultând mâncărimi. Foarte rar, infecția poate deveni invazivă, împrăștiindu-se în tot corpul, rezultând febră corelată cu alte simptome, în funcție de zona afectată a corpului. La nou născuți candidoza bucală nu reprezintă o problemă serioasă deoarece poate fi tratată ușor prin spălarea tetinelor și ștergerea cavității bucale cu o bucată de material moale și umed. Dacă sugarul este alăptat natural
Candidoză () [Corola-website/Science/329321_a_330650]
-
modificarea microflorei bacteriene întâlnite în mod normal în vagin. Manifestarile caracteristice ale candidozei vaginale sunt scurgeri de culoare albă cu aspect brânzos,mâncărimi și usturimi în zona intimă și sensibilitate crescută a perineului. În unele cazuri, candidoza nu prezintă nici un simptom și este mai greu de depistat. Pentru a diagnostica candidoza vaginala este necesar un consult ginecologic complet, care include: Împotriva candidozei vaginale se administrează preparate specifice antimicotice cu acțiune locală, prezente într-o largă varietate (capsule de gelatină, ovule, spumă
Candidoză () [Corola-website/Science/329321_a_330650]
-
dificil de tratat. Perioadele de prurit intens sunt mai deranjante pe timp de noapte. El afectează 1% -5% din populație, afectând mai frecvent bărbații decât femeile în proporția de 4:1 (B:F). Pruritul anal poate să apară ca un simptom al unei boli specifice care afectează tegumentul perianal sau, mai frecvent, ca un pruritul anal idiopatic, posibil cauzat de materiile fecale reziduale. Tegumentul perianal este foarte sensibil la prurit. Numeroase boli anorectale, incluzând fisuri, fistule, polipi cutanați mici, criptite și
Prurit anal () [Corola-website/Science/328558_a_329887]
-
care suferă de hemoroizi și de multe ori dispare la tratamentul hemoroizilor. Afecțiunile maligne anale, inclusiv boala Bowen, cancerul epidermoid și boala Paget extramamară, se pot manifesta rareori cu prurit anal și ar trebui să fie luate în considerare, chiar dacă simptomele au existat timp de câțiva ani. Pruritul anal apare și în boli sistemice (de exemplu, diabet zaharat, afecțiuni hepatice). "Candida albicans" și infecții dermatofitice se manifestă sub formă de erupții cutanate eritematoase localizate caracteristice și pot fi cultivate din zona
Prurit anal () [Corola-website/Science/328558_a_329887]
-
în 36-53 zile. Oxiuriaza apare sub formă de epidemii familiale sau instituționale. Este o boală cronică, datorită autoinfectării sau reinfectării cu ouă luate de la membrii familiei sau din surse extrafamiliale. Ciclu de viață a oxiurilor este strict intraluminal intestinal, provocând simptome gastro-intestinale, în special pruritul anal intens. În timpul migrației ectopice a oxiurilor (în tractul genital, cavitatea abdominală, tractul urinar, ficat, splină, rinichi, plămâni) pot apărea semne extradigestive. Diagnosticul este ușor și se bazează pe evidențierea femelei adulte și a ouălor prin
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
patologice provocate de oxiuri se întâlnesc la nivelul apendicelui și al regiunii anale. Viermi adulți locuiesc în mod normal în ileonul terminal, cec, apendicele vermiform și colonul ascendent proximal. Datorită ciclului lor de viață strict intraluminal, oxiurii provocă în principal simptome gastro-intestinale legate de stimularea mecanică și acțiune lor iritativă, de multe ori însoțită de semne generale. Atașarea viermilor adulți de mucoasa intestinală poate provoca ulcerații mici ale mucoasei intestinale și poate duce la o inflamație locală ușoară a intestinului, însă
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
a intestinului, însă leziunile mecanice sunt nesemnificative. Uneori "Enterobius vermicularis" pătrunde în apendice, unde poate provoca apendicită acută sau cronică. Femelele gravide, aflate pe mucoasa anală și pe tegumentele perianale, prin mușcăturile și mișcările lor târâtoare, provocă un prurit, principalul simptom al bolii. Acest simptom variază în intensitate în funcție de sensibilitatea individuală și de posibilitatea existenței unei componente alergice. Pruritul antrenează leziuni de grataj, cu hemoragii, eczemă, suprainfecție cu bacterii piogene și poate provoca insomnie și coșmaruri. Rareori, mai ales în infecțiile
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
mecanice sunt nesemnificative. Uneori "Enterobius vermicularis" pătrunde în apendice, unde poate provoca apendicită acută sau cronică. Femelele gravide, aflate pe mucoasa anală și pe tegumentele perianale, prin mușcăturile și mișcările lor târâtoare, provocă un prurit, principalul simptom al bolii. Acest simptom variază în intensitate în funcție de sensibilitatea individuală și de posibilitatea existenței unei componente alergice. Pruritul antrenează leziuni de grataj, cu hemoragii, eczemă, suprainfecție cu bacterii piogene și poate provoca insomnie și coșmaruri. Rareori, mai ales în infecțiile masive, femelele de "Enterobius
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
și apoi se răspândește pe cale hematogenă. Prezența parazitului sau a ouălor sale provoacă o reacție inflamatorie, cu formarea ulterioară de granuloame cu eozinofile pseudotuberculoide care pot conține cristale Charcot-Leyden. Această reacție inflamatorie este suficient de importantă pentru a fi sursa simptomelor. Oxiuriaza este o boală cronică, datorită autoinfectării sau reinfectării cu ouă luate de la membrii familiei sau din surse extrafamiliale. Oxiuriaza este adesea (în o treime din cazuri) o parazitoză asimptomatică, datorită prezenței unui număr mic de viermi în tubul digestiv
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
adesea (în o treime din cazuri) o parazitoză asimptomatică, datorită prezenței unui număr mic de viermi în tubul digestiv. Într-un studiu suedez referitor la copii de vârstă școlară, 21% dintre ei erau purtători de oxiuri și nu prezentau nici un simptom. Acest lucru este mai frecvent la populația adultă. În infecțiile masive, ca urmare mai ales a rolului important jucat de autoinfecție, numărul de paraziți devine considerabil și prezența lor este relevată de o serie de simptome și complicații, datorate mai
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
și nu prezentau nici un simptom. Acest lucru este mai frecvent la populația adultă. În infecțiile masive, ca urmare mai ales a rolului important jucat de autoinfecție, numărul de paraziți devine considerabil și prezența lor este relevată de o serie de simptome și complicații, datorate mai ales localizărilor ectopice a oxiurilor (dermatită, apendicită, endometrită, salpingită, uretrită, infecții ale tractului urinar și vulvovaginite). Simptomul principalul și cel mai constant este pruritul anal și perianal, care este considerat ca patognomonic pentru oxiuriaza. El este
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
rolului important jucat de autoinfecție, numărul de paraziți devine considerabil și prezența lor este relevată de o serie de simptome și complicații, datorate mai ales localizărilor ectopice a oxiurilor (dermatită, apendicită, endometrită, salpingită, uretrită, infecții ale tractului urinar și vulvovaginite). Simptomul principalul și cel mai constant este pruritul anal și perianal, care este considerat ca patognomonic pentru oxiuriaza. El este prezent la aproximativ 30% dintre pacienți, maximal seara și noaptea, căldura din pat provocând o activitate intensă a femelelor gravide de
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
este forțat să se predea. Corabia lui Sandokan este capturată de crucișătorul englez, iar piratul află că la bordul navei se află inamicul său, James Brooke. Pentru a scăpa de spânzurătoare, Sandokan bea o otravă care cauzează o moarte aparentă, simptomele durând numai trei ore. După ce este aruncat în mare, piratul se trezește la viață și este salvat din fericire de corabia lui Yanez care pornise în urmărirea crucișătorului englez. Yanez este trimis în Labuan deghizat ca Sir Anthony Walker, un
Sandokan, tigrul Malaeziei () [Corola-website/Science/328741_a_330070]
-
un nivel ridicat al glicemiei în contextul unei rezistențe la insulină și unei deficiențe relative de insulină. Acesta este opus diabetului zaharat de tipul 1, în care există o deficiență absolută de insulină, cauzată de distrugerea celulelor insulare din pancreas. Simptomele clasice sunt setea exagerată, urinarea frecventă și senzația constantă de foame. Diabetul de tip 2 reprezintă aproximativ 90% din cazurile de diabet, în timp ce restul de 10% sunt reprezentate în principal de diabetul zaharat tip 1 și diabet gestațional. Se crede
Diabet zaharat de tipul 2 () [Corola-website/Science/328746_a_330075]
-
ce poate necesita dializă, și circulație deficitară a membrelor, care poate duce la amputare. Complicația severă reprezentată de cetoacidoză, o caracteristică a diabetului tip 1, are o frecvență redusă. Cu toate acestea, se poate produce coma diabetică hiperosmolară fără cetoacidoză. Simptomele clasice ale diabetului sunt poliuria (urinare frecventă), polidipsia (sete exagerată), polifagia (senzație crescută de foame) și scăderea în greutate. Alte simptome prezente la diagnosticare includ: situații repetate de vedere încețoșată, mâncărime, neuropatie preriferică, infecții vaginale recurente și oboseală. Cu toate
Diabet zaharat de tipul 2 () [Corola-website/Science/328746_a_330075]
-
a diabetului tip 1, are o frecvență redusă. Cu toate acestea, se poate produce coma diabetică hiperosmolară fără cetoacidoză. Simptomele clasice ale diabetului sunt poliuria (urinare frecventă), polidipsia (sete exagerată), polifagia (senzație crescută de foame) și scăderea în greutate. Alte simptome prezente la diagnosticare includ: situații repetate de vedere încețoșată, mâncărime, neuropatie preriferică, infecții vaginale recurente și oboseală. Cu toate acestea, multe persoane nu prezintă niciun simptom în primii câțiva ani și sunt diagnosticate în timpul unor teste de rutină.Persoanele care
Diabet zaharat de tipul 2 () [Corola-website/Science/328746_a_330075]
-
frecventă), polidipsia (sete exagerată), polifagia (senzație crescută de foame) și scăderea în greutate. Alte simptome prezente la diagnosticare includ: situații repetate de vedere încețoșată, mâncărime, neuropatie preriferică, infecții vaginale recurente și oboseală. Cu toate acestea, multe persoane nu prezintă niciun simptom în primii câțiva ani și sunt diagnosticate în timpul unor teste de rutină.Persoanele care suferă de diabet zaharat de tip 2 pot prezenta foarte rar comă diabetică hiperosmolară fără cetoacidoză (cauzată de un nivel foarte ridicat al glicemiei, asociată cu
Diabet zaharat de tipul 2 () [Corola-website/Science/328746_a_330075]
-
este necesară și o deteriorare a secreției de insulină a celulelor beta pancreatice. Organizația Mondială a Sănătății definește diabetul (atât de tipul 1, cât și de tipul 2) fie prin valoarea crescută a glicemiei, la o singură determinare, însoțită de simptome, fie prin valorile crescute, stabilite la două determinări, ale oricăruia din următorii parametri: Testul de glicemie aleatorie mai mare de 11,1 mmol/l (200 mg/dL) asociată cu simptomele tipice sau o valoare a hemoglobinei glicozilate (HbA) mai mare
Diabet zaharat de tipul 2 () [Corola-website/Science/328746_a_330075]
-
valoarea crescută a glicemiei, la o singură determinare, însoțită de simptome, fie prin valorile crescute, stabilite la două determinări, ale oricăruia din următorii parametri: Testul de glicemie aleatorie mai mare de 11,1 mmol/l (200 mg/dL) asociată cu simptomele tipice sau o valoare a hemoglobinei glicozilate (HbA) mai mare de 6,5% reprezintă o altă metodă de diagnosticare a diabetului. În anul 2009, un Comitet Internațional de Experți alcătuit din reprezentați ai Asociației Americane pentru Diabet (ADA), ai Federației
Diabet zaharat de tipul 2 () [Corola-website/Science/328746_a_330075]
-
Asociației Europene pentru Studiul Diabetului (EASD) a recomandat utilizarea unui prag ≥6,5% HbA pentru diagnosticarea diabetului. Această recomandare a fost adoptată de către Asociația Americană pentru Diabet în anul 2010. Testele pozitive trebuie repetate, cu excepția cazului în care pacientul prezintă simptome tipice și o valoare a glicemiei >11,1 mmol/l (>200 mg/dl). Pragul de diagnosticare a diabetului se bazează pe relația dintre rezultatele testului de toleranță la glucoză, de măsurare a glicemiei à jeun sau HbA și complicațiile cum
Diabet zaharat de tipul 2 () [Corola-website/Science/328746_a_330075]
-
importantă nu recomandă desfășurarea de teste de depistare a diabetului la scară globală, neexistând dovezi că astfel de programe ar fi eficiente. Testele de depistare sunt recomandate de către Comisia de servicii preventive din Statele Unite în cazul adulților care nu prezintă simptome, dar a căror tensiune arterială este mai mare de 135/80 mmHg. În cazul persoanelor cu tensiune arterială sub acest nivel, nu există suficiente dovezi pentru a recomanda sau nu testele de depistare. Organizația Mondială a Sănătății recomandă testarea numai
Diabet zaharat de tipul 2 () [Corola-website/Science/328746_a_330075]
-
fiabil deosebită de alți zbârciogi datorită prinderii pălăriei de picior: "V. bohemica" are o pălărie care atârnă complet liber față de picior. Deși considerată pe larg comestibilă, consumarea acestei ciuperci nu este recomandată din cauza raportării unor otrăviri în cazul unor persoane. Simptomele otrăvirii includ disconfort gastrointestinal și lipsa coordonării musculare. "V. bohemica" se găsește în zonele nordice ale Americii de Nord, Europei și Asiei. Ea crește în solul acoperit de frunze moarte, în aprilie și mai, înainte de apariția „zbârciogilor adevărați” (genul "Morchella"). Termenul "Ptychoverpa
Ciuciulete de plop () [Corola-website/Science/328783_a_330112]
-
stabilitatea acestei specii de ciuperci este contestabilă; deși "Verpa bohemica" este mâncată de unii, consumarea cantităților mari de o dată, sau de-a lungul mai multor zile la rând, a fost raportată că a cauzat otrăvire la unii indivizi sensibili. Printre simptome se numără și disconfortul gastrointestinal precum și pierderea controlului muscular, similare celor raportate la unii oameni după consumarea speciei de zbârciog "Gyromitra esculenta". Toxina responsabilă din "G. esculenta" este giromitrinul; este susceptibil ca "V. bohemica" să fie abilă să sintetizeze mici
Ciuciulete de plop () [Corola-website/Science/328783_a_330112]