35,511 matches
-
lecțiile lui Șerban Țițeica. Existența entropiei este o consecință riguroasă a principiilor termodinamicii („zero”, unu și doi). Înainte de a le reaminti, trebuie precizate modurile în care un sistem dat Σ poate fi în contact cu exteriorul: Despre două sisteme în echilibru aflate in contact diatermic unul cu celălalt se spune că sunt în "echilibru termic". O formulare a principiului „zero” este: Starea de echilibru ("starea") a unui sistem poate fi caracterizată numai incomplet de parametrii săi geometrici. În continuare, se presupune
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
zero”, unu și doi). Înainte de a le reaminti, trebuie precizate modurile în care un sistem dat Σ poate fi în contact cu exteriorul: Despre două sisteme în echilibru aflate in contact diatermic unul cu celălalt se spune că sunt în "echilibru termic". O formulare a principiului „zero” este: Starea de echilibru ("starea") a unui sistem poate fi caracterizată numai incomplet de parametrii săi geometrici. În continuare, se presupune (după Carathéodory) că (A) pe lângă parametrii săi geometrici ( "x, x ... x" ) descrierea completă
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
modurile în care un sistem dat Σ poate fi în contact cu exteriorul: Despre două sisteme în echilibru aflate in contact diatermic unul cu celălalt se spune că sunt în "echilibru termic". O formulare a principiului „zero” este: Starea de echilibru ("starea") a unui sistem poate fi caracterizată numai incomplet de parametrii săi geometrici. În continuare, se presupune (după Carathéodory) că (A) pe lângă parametrii săi geometrici ( "x, x ... x" ) descrierea completă a stării de echilibru a sistemului mai necesită un singur
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
a principiului „zero” este: Starea de echilibru ("starea") a unui sistem poate fi caracterizată numai incomplet de parametrii săi geometrici. În continuare, se presupune (după Carathéodory) că (A) pe lângă parametrii săi geometrici ( "x, x ... x" ) descrierea completă a stării de echilibru a sistemului mai necesită un singur parametru "x" :de exemplu, pentru un gaz într-un recipient, presiunea sau (vezi mai jos) "temperatura empirică"; sistemele fizice omogene satisfac această ipoteză (dar deasemenea și sisteme compuse aflate în echilibru termic, vezi figura
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
a stării de echilibru a sistemului mai necesită un singur parametru "x" :de exemplu, pentru un gaz într-un recipient, presiunea sau (vezi mai jos) "temperatura empirică"; sistemele fizice omogene satisfac această ipoteză (dar deasemenea și sisteme compuse aflate în echilibru termic, vezi figura alăturată). Efectuând lucru mecanic asupra unui sistem izolat adiabatic se pot atinge, pornind de la o stare inițială σ, diferite stări finale σ cu aceiași parametri geometrici, diferind numai prin valoarea parametrului negeometric (de exemplu, mișcând un piston
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
este atunci: În general, trecerea între aceste stări se poate face adiabatic numai într-un singur sens. Stabilirea acestui sens este rolul principiului al doilea al termodinamicii. Dacă cele două stări pot fi unite printr-o succesiune de stări de echilibru, adică deformarea sistemului are loc cu viteză infinitezimală (cvasistatic) lucrul mecanic este dat de: formula 1 unde "x (i = 1 ... n)" sunt parametrii geometrici ai sistemului, iar "X( x, x, ..., x )" sunt forțele care trebuiesc aplicate pentru a menține sistemul în
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
adică deformarea sistemului are loc cu viteză infinitezimală (cvasistatic) lucrul mecanic este dat de: formula 1 unde "x (i = 1 ... n)" sunt parametrii geometrici ai sistemului, iar "X( x, x, ..., x )" sunt forțele care trebuiesc aplicate pentru a menține sistemul în echilibru în configurația descrisă de "x, ..., x". În continuare, funcțiile "X" sunt presupuse suficient de netede pentru a justifica toate operațiile. Dacă ignorăm frecarea internă un proces cvasistatic este și reversibil, ceea ce vom și presupune. Deasemenea, vom presupune (pentru simplitate) că
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
modificând corespunzător parametrul negeometric). Noțiunea de "sistem simplu" poate ascunde surprize: de exemplu, un sistem format din două încăperi cu volum variabil umplute cu gaz și izolate unul de celălalt "adiabatic" printr-un perete mobil, "nu" este simplu: deși la echilibru el este descris de doi parametri geometrici (cele două volume) și de unul negeometric (presiunea comună), nu se poate realiza prin procese adiabatice cvasistatice orice pereche de valori (V ,V) a celor două volume păstrându-le în echilibru. Există mai
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
deși la echilibru el este descris de doi parametri geometrici (cele două volume) și de unul negeometric (presiunea comună), nu se poate realiza prin procese adiabatice cvasistatice orice pereche de valori (V ,V) a celor două volume păstrându-le în echilibru. Există mai multe formulări ale principiului al doilea. Aici se discută versiunea cea mai puțin cunoscută, aceea a lui Carathéodory: Versiunea lui Carathéodory este în general evitată în manualele de termodinamică, deoarece este mai dificil de formulat matematic. Eleganța ei
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
de formulat matematic. Eleganța ei este însă evidentă. În penultimul paragraf discutăm echivalența ei cu celelate formulări ale principiului al doilea. Considerând acum un proces oarecare (deci nu adiabatic) care conduce de la o stare inițiala σ la una finală de echilibru σ: diferența între energiile interne corespunzătoare nu mai e dată de lucrul mecanic efectuat. Se numește: formula 2 "cantitatea de căldură" transmisă sistemului în acest proces. Considerând procese cvasistatice și stări cu parametri infinitezimal apropiați se poate scrie: formula 3 Folosind: formula 4
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
ξ = x ... ξ = x". În felul acesta, formula 11 unde primul termen din sumă este DQ iar "X'(y,ξ ... ) = X(x, x ... )". Se observă că y joacă aici rolul parametrului negeometric. Se poate arăta acum că, pentru sisteme "simple", tranzitivitatea echilibrului termic are drept consecință faptul că funcția "μ(y, y ... y)" posedă ea însăși o constituție mult mai simplă. Cand se află în echilibru termic, parametrii a două sisteme simple Σ, Σ îndeplinesc anumite relații: oricărui contact termic - pentru claritate
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
că y joacă aici rolul parametrului negeometric. Se poate arăta acum că, pentru sisteme "simple", tranzitivitatea echilibrului termic are drept consecință faptul că funcția "μ(y, y ... y)" posedă ea însăși o constituție mult mai simplă. Cand se află în echilibru termic, parametrii a două sisteme simple Σ, Σ îndeplinesc anumite relații: oricărui contact termic - pentru claritate între Σ și Σ - i se poate asocia o funcție "Φ(x, x ... x|u, u ... u)" astfel încât echilibrul termic corespunde ecuației "Φ = 0
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
simplă. Cand se află în echilibru termic, parametrii a două sisteme simple Σ, Σ îndeplinesc anumite relații: oricărui contact termic - pentru claritate între Σ și Σ - i se poate asocia o funcție "Φ(x, x ... x|u, u ... u)" astfel încât echilibrul termic corespunde ecuației "Φ = 0". După (P0), dacă "Φ = 0" și "Φ(u, u ... u|v, v ... v) = 0" (corespunzător contactului Σ - Σ), atunci și funcția "Φ(x, x ... x|v,v ... v)" (contactul Σ - Σ) satisface Φ = 0. Aceasta
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
contactului Σ - Σ), atunci și funcția "Φ(x, x ... x|v,v ... v)" (contactul Σ - Σ) satisface Φ = 0. Aceasta permite introducerea unui etalon pentru contactele termice: presupunând că există un sistem E astfel încât, pentru două copii ale sale în echilibru termic una cu cealaltă, când "n"-1 parametri au aceleași valori "x", ecuația (corespunzătoare acestui contact) "H(x, x ... x, x|x, x ... x) = 0" pentru "x" are singura soluție "x = x" ("lungimea coloanei de mercur a termometrului"). Se poate
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
x, x|x, x ... x) = 0" pentru "x" are singura soluție "x = x" ("lungimea coloanei de mercur a termometrului"). Se poate aduce acum orice alt sistem Σ în contact cu E, în care se fixează parametrii "x ... x". Ecuația corespunzătoare echilibrului termic intre Σ si E poate fi atunci rezolvată unic în raport cu "x": formula 12 Astfel, fiecarei mulțimi de valori ale sistemului Σ îi corespunde un număr, "x", care se numește temperatura (empirică) a lui Σ. Două sisteme sunt în echilibru termic
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
corespunzătoare echilibrului termic intre Σ si E poate fi atunci rezolvată unic în raport cu "x": formula 12 Astfel, fiecarei mulțimi de valori ale sistemului Σ îi corespunde un număr, "x", care se numește temperatura (empirică) a lui Σ. Două sisteme sunt în echilibru termic dacă au aceeași temperatură. Ecuația (E) se numește ecuația de stare a lui Σ. Considerăm acum un sistem format din două subsisteme simple Σ, Σ în echilibru termic unul cu celălalt și caracterizate de parametrii "(y,ξ,ξ, ... ,ξ
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
care se numește temperatura (empirică) a lui Σ. Două sisteme sunt în echilibru termic dacă au aceeași temperatură. Ecuația (E) se numește ecuația de stare a lui Σ. Considerăm acum un sistem format din două subsisteme simple Σ, Σ în echilibru termic unul cu celălalt și caracterizate de parametrii "(y,ξ,ξ, ... ,ξ), (y,η, ... η)". Suprafețele "y = const" sau "y = const" conțin adiabatele celor doua sisteme. Deoarece sistemele sunt în echilibru termic, există între ele o relație funcțională "Φ(y
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
sistem format din două subsisteme simple Σ, Σ în echilibru termic unul cu celălalt și caracterizate de parametrii "(y,ξ,ξ, ... ,ξ), (y,η, ... η)". Suprafețele "y = const" sau "y = const" conțin adiabatele celor doua sisteme. Deoarece sistemele sunt în echilibru termic, există între ele o relație funcțională "Φ(y, ξ ... |y, η ... ) = 0 "ceeace ne permite să exprimăm una din variabilele negeometrice, de exemplu "y" în funcție de celelalte. Sistemul compus conține deci numai o singură variabilă negeometrică; mai mult, se poate
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
μ(y, ξ ... η ... η)". Se poate astfel scrie: formula 14 unde liniile "u = const" reprezintă adiabate ale sistemului compus. După ecuația (E) există pentru sistemele Σ, Σ funcții "ρ(y, ξ, ξ ... ξ), σ(y, η, η ... η)" astfel încât în echilibru termic: formula 15 unde θ este temperatura comună. Cu ajutorul acestor relații, se pot exprima câte una din variabilele geometrice ale fiecărui sistem, de exemplu "ξ, η" ca funcție de θ și de celelalte variabile. Variabilele pentru sistemul compus, și deci și ale
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
ideilor lui Galen, Hippocrate și Avicenna, lucru obișnuit în medicina din acele timpuri. A combătut concepția despre boală a lui, Galenus din Pergam (sec II), elaborând o concepție nouă, mai generală. Dacă la Galenus apariția bolii era determinată de tulburarea echilibrului dintre umorile organismului, după Paracelsus, rolul de factor determinant era atribuit chimismului fenomenelor fiziologice. Concepția lui Paracelsus, deși mai generală decât a lui Galenus, a avut totuși un caracter mecanicist, deoarece reducea procesele biologice implicate în apariția și evoluția bolii
Paracelsus () [Corola-website/Science/311146_a_312475]
-
Hipertensiunea intracraniana ( HÎC ) este creșterea presiunii intracraniene datorită dereglării mecanismelor de echilibru presional intracranian. Simptomatologia și modificările paraclinice sînt determinate de creșterea presiunii intracraniene ( PIC ) și sînt corelate cu afecțiunea cauzala. Presiunea intracraniana are valori normale medii între 2 mm și 12 mm Hg, cu maxime pînă la 15 - 20 mm Hg
Hipertensiune intracraniană () [Corola-website/Science/311179_a_312508]
-
Pietro Cavalli cu introducerea "stilului bel canto", o analiză stilistică atentă indică faptul că liniile melodice ale acestuia, line și fluente, aparțin unei alte epoci și, evident, unui alt stil muzical și interpretativ. Interpretarea "bel canto" se caracterizează prin perfecțiunea echilibrului vocal, printr-un legato bine ponderat, un registru vocal ușor înalt, agilitate și flexibilitate de bună factură și un anumit timbru specific, ce ar putea fi caracterizat drept "dulce". Operele cu pasaje solistice lungi și ornamentație muzicală bogată, consistente în
Bel canto () [Corola-website/Science/311259_a_312588]
-
lanțurile compromisului, urmele lui grele nu se mai șterg și ziua descătușării se îndepărtează din ce în ce mai mult."" A doua concepție pe care Fărcășanu o combate o constituie renunțarea la valorile spirituale și acordarea unei importanțe excesive preocupărilor materiale, susținând necesitatea unui echilibru al valorilor materiale, împotrivindu-se cupidității adică exceselor și acumulărilor disproporționate de valori materiale. Deși nu se referă explicit la ideologia comunistă, pe care nu o consideră singura care se bazează pe o concepție materialistă, el militează pentru: Pentru a
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
diferit, să descopere calea către adevărul vieții. John ocupă o mare parte din timpul său desăvârșirii sale intelectuale, fără a ezita, însă, să întrerupă aceste preocupări pentru a nu rata o aventură de moment; el caută astfel să găsească un echilibru prin concilierea contrariilor. Axel crede că o intensă trăire la nivel sensorial precede în mod necesar iluminarea spirituală a vieții. Kusper trăiește pasiunea ideală într-un univers de calme reverii din care iese pentru aventuri temporare, după care se reîntoarce
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
cel mai adesea se desmiardă și lucește — de cântec, de prietinie”". Muntenii par a face parte dintr-o rasă veche și pură, care cunoaște tainele naturii și misterele umanității. Încălcarea principiilor etice produce un dezechilibru în acest mediu, iar restabilirea echilibrului se face prin găsirea punctului în care existența a fost întreruptă și prin pedepsirea celor care au tulburat viața pașnică a comunității. Spre deosebire de balada populară „Miorița”, Sadoveanu respinge ideile de resemnare în fața morții și de împăcare cu destinul ale victimelor
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]