33,140 matches
-
germani. Spre exemplu un recensământ confesional din anul 1901 realizat de Pretura Maghiară Ilia arată că în satul Ilia 161 de familii erau romano-catolice dintr-un total de 200 de familii. La începutul anului 2015 biserică a trecut sub egida Mănăstirii Franciscane din Deva, întrucat începând cu anul 1970 numărul enoriașilor romano-catolici din zona Iliei a început să scadă în mod drastic din cauza mortalității crescute în rândul catolicilor de aici și datorită îmbătrânirii populației romano-catolice din comuna Ilia și din unele
Biserica Sfântul Anton de Padova din Ilia () [Corola-website/Science/337378_a_338707]
-
Bacea și Bretea Mureșană unde existau cânva câteva familii romano-catolice, majoritatea romano-catolicilor fiind pe atunci în localitatea Ilia. Astfel comunitatea catolică din zona a decăzut treptat, biserica cândva foarte întreținută de enoriașii săi s-a ruinat acum în lipsa lor iar Mănăstirea Franciscana Deva a preluat biserică în 2015 pentru a o renovă cât de cât prin anumite proiecte proprii. Reprezentanții Mănăstirii Franciscane Deva, mănăstire care este și sediul Fundației Umanitare Franciscane ,Sfanțul Francisc de Assisi<nowiki>"</nowiki> Deva, vrând să facă
Biserica Sfântul Anton de Padova din Ilia () [Corola-website/Science/337378_a_338707]
-
catolică din zona a decăzut treptat, biserica cândva foarte întreținută de enoriașii săi s-a ruinat acum în lipsa lor iar Mănăstirea Franciscana Deva a preluat biserică în 2015 pentru a o renovă cât de cât prin anumite proiecte proprii. Reprezentanții Mănăstirii Franciscane Deva, mănăstire care este și sediul Fundației Umanitare Franciscane ,Sfanțul Francisc de Assisi<nowiki>"</nowiki> Deva, vrând să facă un bine Comunității Romano-Catolice Ilia au dorit inițial o renovare totală atât interioară cât și exterioară a bisericii însă treptat
Biserica Sfântul Anton de Padova din Ilia () [Corola-website/Science/337378_a_338707]
-
a decăzut treptat, biserica cândva foarte întreținută de enoriașii săi s-a ruinat acum în lipsa lor iar Mănăstirea Franciscana Deva a preluat biserică în 2015 pentru a o renovă cât de cât prin anumite proiecte proprii. Reprezentanții Mănăstirii Franciscane Deva, mănăstire care este și sediul Fundației Umanitare Franciscane ,Sfanțul Francisc de Assisi<nowiki>"</nowiki> Deva, vrând să facă un bine Comunității Romano-Catolice Ilia au dorit inițial o renovare totală atât interioară cât și exterioară a bisericii însă treptat din lipsă de
Biserica Sfântul Anton de Padova din Ilia () [Corola-website/Science/337378_a_338707]
-
de enoriași. Din pricina acestui fapt liturghiile nu se mai țin în fiecare duminică la biserică căci nici preot catolic titular nu mai există în zonă, astfel numai o dată în luna, de obicei pe la jumătatea lunii, preotul și călugărul franciscan de la Mănăstirea Franciscana Deva sosește la Ilia pentru a mai săvârșii Sfântă Liturghie la biserică catolică Ilia. Tot el oficiază și înmormântările și botezurile la nevoie. El mai sosește anual pe data de 13 iunie la biserică Ilia, când este celebrat sfanțul
Biserica Sfântul Anton de Padova din Ilia () [Corola-website/Science/337378_a_338707]
-
pe viață. Fratele Annei, Electorul Christian I a confirmat sentința și a refuzat să o ajute, ea împărțind aceeași cu sora ei Elisabeta. Anna a fost trimis prima dată la Eisenach, apoi la Castelul Kahlenberg, în 1596 la a fosta mănăstire Sonnefeld și în cele din urmă (1603), la Veste Coburg, unde a murit în 1613, la vârstă de 45 de ani. A fost îngropată la Klosterkirche, Sonnefeld. Ulrich de Lichtenstein a murit în închisoare douăzeci de ani mai târziu, la
Anna de Saxonia (1567–1613) () [Corola-website/Science/337393_a_338722]
-
a lui Hristos. După eliberare, în 1981-1984, persecutat de securitate, scrie pe ascuns sute de pagini. Cartea rezultată, „Întoarcerea la Hristos - document pentru o lume nouă”, publicată la Editura Christiana (București, 2006) este rodul migalei unui grup de maici de la Mănăstirea Diaconești, din Comuna Agăș, Bacău asupra manuscrisului greu descifrabil, salvat de „mâna lungă a securității“ prin trimiterea lui în străinătate. Administrația Națională a Penitenciarelor Istoric al Penitenciarului Deținuții politici îngropați aici
Penitenciarul-Spital Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337394_a_338723]
-
a cuvântului vlah este sprijinită și de istoricul Stelian Brezeanu, care consideră că una din primele scrieri despre românii de la sud de Dunăre, semnalați sub numele de “vlachorynchini” (vlahii de pe râul Rynchos), a apărut într-o povestire istorică referitoare la mănăstirea Kastamonitou, scrisă în secolul al XVII-lea dar bazată pe o sursă bizantină din secolul al IX-lea Cartierul Blachernae se numește astăzi Ayvansaray. Față de zidurile Constantinopolului este amplasat în apropierea porții Blachernae. Izvorul sfânt este în mica biserică Sfânta
Blachernae () [Corola-website/Science/335838_a_337167]
-
Palace. Palatul Blachernae era la sud de biserică, pe a șaptea colină a cetății. Construcția a început în secolul al VI-lea. În timpul dinastiei Comnenilor, palatul era reședința preferată a împăratului, în dauna palatului oficial din estul cetății. Există o mănăstire cu numele Vlaherne și în insula Corfu. Datează din secolul al XII-lea și are dimensiuni mici, fiind amplasată pe un promontoriu, aproape de capătul pistei aeroportului din Corfu. http://www.milisoft.ro/MainPage.php?iditem=296d308fb77e70a73aec14d2d1d28ecc5ea4c25b (despre etimologie)
Blachernae () [Corola-website/Science/335838_a_337167]
-
face mai accesibil cneazului pe atunci încă tânăr. Acest fapt i-a făcut pe mulți istorici să-l considere anume pe protoiereul Silvestru autor al acestui text. Redactarea nouă a „Domostroi”-ului a fost inițial făcută de un călugăr al mănăstirii Ciudov din Moscova, apoi de egumenul Karion(Istomin) în secolul XVII. Varianta nouă era, mai degrabă, o îmbinare e variantelor deja existente atunci. În varianta protoiereului Silvestru „Domostroi”-ul este format din prefață, 67 de capitole și „Cuvânt și pedeapsă
Domostroi () [Corola-website/Science/335849_a_337178]
-
de la "Era Enryaku" (782 -- 806), perioada de domnie a împăratului Kammu. se traduce ca „calendar prelungit”. Muntele Hiei a fost locul de venerare a zeităților șintoiste (kami) Ōmiwa Myōjin și , și sanctuarele ("jinja") dedicate acestor kami au existat înainte de apariția mănăstirii. Un astfel de sanctuar este . Conform cronicii japoneze Kojiki (sec. VIII), în anul 7 al domniei împăratului Suijin, altarul shitoist de pe vîrful muntelui Hie (Hiei) ar fi fost mutat la poalele muntelui (clădirea Higashi Hongū a sanctuarului Hiyoshi Taisha în
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
Asakura și Asai, Enryaku-ji a luat partea celor din urmă. După ce Enryaku-ji a ignorat ordinul lui Nobunaga de a se abține de la alianță formală cu Asakura și Asai, acesta a înconjurat muntele Hiei la 29 septembrie 1571 și a atacat mănăstirea. În urma incendiului cauzat de soldații lui Nobunaga, au fost arse aproape toate clădirile mănăstirii. Kakujo, al 166-lea stareț al mănăstirii (și fratele împăratului Ōgimachi), a fost forțat să plece în provincia Kai (în regiunea Kantō), unde a primit protecția
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
ordinul lui Nobunaga de a se abține de la alianță formală cu Asakura și Asai, acesta a înconjurat muntele Hiei la 29 septembrie 1571 și a atacat mănăstirea. În urma incendiului cauzat de soldații lui Nobunaga, au fost arse aproape toate clădirile mănăstirii. Kakujo, al 166-lea stareț al mănăstirii (și fratele împăratului Ōgimachi), a fost forțat să plece în provincia Kai (în regiunea Kantō), unde a primit protecția nobililui Shingen Takeda. După asasinarea lui Nobunaga la putere a ajuns Toyotomi Hideyoshi, care
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
de la alianță formală cu Asakura și Asai, acesta a înconjurat muntele Hiei la 29 septembrie 1571 și a atacat mănăstirea. În urma incendiului cauzat de soldații lui Nobunaga, au fost arse aproape toate clădirile mănăstirii. Kakujo, al 166-lea stareț al mănăstirii (și fratele împăratului Ōgimachi), a fost forțat să plece în provincia Kai (în regiunea Kantō), unde a primit protecția nobililui Shingen Takeda. După asasinarea lui Nobunaga la putere a ajuns Toyotomi Hideyoshi, care a permis reconstruirea mănăstirii. Unii călugări s-
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
-lea stareț al mănăstirii (și fratele împăratului Ōgimachi), a fost forțat să plece în provincia Kai (în regiunea Kantō), unde a primit protecția nobililui Shingen Takeda. După asasinarea lui Nobunaga la putere a ajuns Toyotomi Hideyoshi, care a permis reconstruirea mănăstirii. Unii călugări s-au întors pe munte, însă timp de 11 ani Enryaku-ji nu a avut stareț. După instaurarea shogunatului Tokugawa, călugărul Tenkai, care a servit drept consilier la trei shoguni, a inițiat restaurarea mănăstirii. Deși guvernarea militară ("bakufu") a
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
Hideyoshi, care a permis reconstruirea mănăstirii. Unii călugări s-au întors pe munte, însă timp de 11 ani Enryaku-ji nu a avut stareț. După instaurarea shogunatului Tokugawa, călugărul Tenkai, care a servit drept consilier la trei shoguni, a inițiat restaurarea mănăstirii. Deși guvernarea militară ("bakufu") a impus reglementări stricte asupra activității templelor budiste (în special se interzicea implicarea instituțiilor religioase în activități politice), Enryaku-ji și-a recăpătat vechea influență. Tenkai a instaurat cultul sincretic (budist-șintoist) de venerare a shogunilor, prin care
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
puțin, însă a menținut însemnătatea sa inițială ca loc de venerare a lui Manjusri. se află la vest de Komponchudo, cu fațada orientată spre sud. Prima clădire pe acest loc fost construită în 824 de către (781 -- 833), primul stareț al mănăstirii. Clădirea a fost reconstruită în 1634 (al unsprezecelea an al erei Kanei, după calendarul tradițional japonez) și a existat peste trei sute de ani, până când a fost distrusă în urma incendiului din 1956. Clădirea actuală reprezintă templul , construită inițial în orașul Sakamoto
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
inițial construită la poalele muntelui și transportate la Enrzaku-ji împreună cu Daikō-dō, are statut de Patrimoniu Cultural al prefecturii Shiga. se află la o distanță de circa 15 minute de mers de la Konponchūdō. Este considerat cel mai sacru loc din toată mănăstirea, deoarece aici se află mormântul lui Saichō. Clădirea originală a fost construită în 854 de către Enshin, după modelul templului Zhulin de pe în China. Aici locuiesc călugării în timpul celor 12 ani de instruire. Călugării îl consideră Saichō drept un „Buddha viu
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
și pentru a menține liniile trasate în valuri și cercuri. , sau , este clădirea principală din zona Saitō. Clădirea originală a fost arsă în 1671 de către armata lui Oda Nobunaga. În 1596 alt conducător militar, Toyotomi Hideyoshi, într-o confruntare cu mănăstirea Mii-dera (o altă mănăstire a școlii Tendai), a ordonat dezasamblarea clădirii principale („Miroku-dō”) a acesteia și transportarea ei la Enryaku-ji. Astfel, clădirea actuală, construită la Mii-dera în 1347, este cea mai veche construcție din întregul complex monastic. Clădirea reasamblată a
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
liniile trasate în valuri și cercuri. , sau , este clădirea principală din zona Saitō. Clădirea originală a fost arsă în 1671 de către armata lui Oda Nobunaga. În 1596 alt conducător militar, Toyotomi Hideyoshi, într-o confruntare cu mănăstirea Mii-dera (o altă mănăstire a școlii Tendai), a ordonat dezasamblarea clădirii principale („Miroku-dō”) a acesteia și transportarea ei la Enryaku-ji. Astfel, clădirea actuală, construită la Mii-dera în 1347, este cea mai veche construcție din întregul complex monastic. Clădirea reasamblată a fost numită Tenbōrindō. Obiectul
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
începutul perioadei Edo. Clădirea este dedicată venerării călugărului Eryō (800-859), din curentul lui Ennin, cunoscut ca maestru în practici budiste ezoterice și exoterice („maestru a două învățături”) și ca fondator al templului în Kyōtō. este cea mai veche clădire a mănăstirii Enryaku-ji și unica, dintre cele existente în prezent, care a nu a fost distrusă de armata lui Oda Nobunaga în 1571. Anul construirii nu este cunoscut, dar judecând după inscripțiile în cronica mănăstirii, Ruri-dō există cel puțin din perioada Muromachi
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
Kyōtō. este cea mai veche clădire a mănăstirii Enryaku-ji și unica, dintre cele existente în prezent, care a nu a fost distrusă de armata lui Oda Nobunaga în 1571. Anul construirii nu este cunoscut, dar judecând după inscripțiile în cronica mănăstirii, Ruri-dō există cel puțin din perioada Muromachi. De-a lungul secolelor a fost reparată de mai multe ori, de la clădirea originală păstrându-se doar forma arhitecturală. Ruri-dō este pătrată în plan, având trei secții lateral și trei secții frontal. Acoperișul
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
făcut din copac de camelie („tsubaki”, "camelia japonica"), și aceast toiag ar fi prins rădăcini și ar fi crescut, răspândindu-se prin toată zona. În prezent, în jurul clădirii într-adevăr cresc camelii. Data construirii nu este cunoscută, însă conform cronicilor mănăstirii un templu dedicat zeiței Kannon și asociat cu prințul Shōtoku a existat cel târziu din perioada Kamakura. este templul principal din zona Yokawa. Clădirea originală a fost distrusă în 1942 de o lovitură de fulger. Clădirea actuală reprezintă o reconstrucție
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
a câlugărilor sihastri. este un templu situat în Kurodani, la cca 1,5 km de la Shakadō. Deși administrativ Seiryū-ji se află în prefectura Kyoto (hotarul dintre prefecturile Shiga și Kyoto trece peste muntele Hiei), adresa poștală este aceeași cu restul mănăstirii: prefectura Shiga, municipiul Ōtsu, Sakamoto-honmachi 4220. Denumirea de provine de la zeitatea , cărei inițial a fost dedicat templul. Clădirea originală a fost construită pe timpul starețului Ryōgen. Templul este cunoscut ca locul de instruire a călugărului Hōnen, întemeietorul școlii Jōdo-shū. La vârsta
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
prezent templul Mudo-ji) și pentru pelerinajul său prin munții Hira la nord de Hiei. De-a lungul secolelor, aceste practici au fost preluate de către alți călugări, modificate și sistematizate. Cu toate că se cunoaște foarte puțin despre practicarea de kaihōgyō până la distrugerea mănăstiri în 1571, după această dată doar 48 de călugări au completat "Sennichi kaihhōgyō" (mersul de 1000 de zile). [[Categorie:Temple budiste]] [[Categorie:Patrimoniul mondial în Japonia]] [[Categorie:Prefectura Kyoto]] [[Categorie:Prefectura Shiga]]
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]